Traficul de influență (art.257 cod penal). Decizia 106/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 106/
Ședința publică de la 06 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mița Mârza
JUDECĂTOR 2: Ion Avram
Grefier - -
-.-.-.-.-.-.-
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea apelurilor formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 60/F din 02.02.2009 pronunțată de Tribunalul Galați.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 28.10.2009, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat soluționarea cauzei la data de 06.11.2009 când a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA,
Asupra apelurilor penale de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.60/2.02.2009 a Tribunalului Galați inculpatul a fost condamnat la 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prevăzută de art.257 alin.1 cp cu aplicarea art.41 alin.2 cp și art.74 alin.1 lit.a cp în referire la art.76 alin.1 lit.d cp.
S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza II, b și c cp.
S-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a celei accesorii pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 6 luni și s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art.83 cp.
Totodată, în baza art.88 cp s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii de 24 ore din data de 31.05.2007.
S-a luat act că sumele provenite din săvârșirea infracțiunii au fost restituite denunțătorului.
În baza art.191 alin.1 inculpatul a fost obligat la plata către stat a sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Inculpatul lucrează ca agent de poliție în cadrul Inspectoratului de Poliție al jud.G- Sectorul Poliției de Frontieră.
În cursul anului 2005, inculpatul și-a instalat la domiciliu un post fix de telefon în rețeaua Romtelecom și, în această împrejurare, a cunoscut pe denunțătorul, lucrător la Romtelecom.
Ulterior, inculpatul și denunțătorul s-au mai întâlnit cu diverse ocazii, prilej în care acesta din urmă a aflat că inculpatul lucrează ca agent de poliție la
Întrucât fiul denunțătorului urma să termine satisfacerea stagiului militar, acesta a întrebat pe inculpat dacă îl poate ajuta să ocupe un post în cadrul G, știind că se organizează examen de admitere.
Inculpatul a lăsat să se înțeleagă( prin comportamentul său) că are cunoștințe printre șefi atât la G cât și la B, dar vor discuta după ce fiul denunțătorului termină stagiul militar.
După terminarea stagiului militar, în luna februarie 2006, denunțătorul a contactat pe inculpat și a întrebat din nou dacă îl poate ajuta, acesta răspunzându-i că îl va ajuta și i-a solicitat suma de 500 euro.
Pentru a face rost de această sumă de bani, denunțătorul a făcut un împrumut pentru nevoi personale la BRD-Sucursala -
După ce a intrat în posesia banilor, denunțătorul s-a deplasat la domiciliul inculpatului, unde, în prezența fiului său și a soției inculpatului, i-a dat suma de 500 euro.
Cu această ocazie, inculpatul a dat fiului denunțătorului materialele didactice cuprinse în tematica examenului de admitere pe care le procurase cu ușurință.
Conform înțelegerii, denunțătorul urma să fie contactat de către inculpat. Întrucât se apropia perioada susținerii examenului și nu primise nici un "semnal", denunțătorul l-a sunat pe inculpat, întrebându-l ce se întâmplă și dacă are vreo certitudine cu privire la promovarea examenului de către fiul său.
La această solicitare, denunțătorul a primit un răspuns din partea inculpatului:" să fie calm și să aibă răbdare, că totul se va rezolva".
În lunile noiembrie și decembrie 2006, s-a organizat examen pentru angajarea de subofițeri în structurile Inspectoratului de Poliție de Frontieră În acest context, fiul denunțătorului s-a înscris, urmând să completeze dosarul cu toate documentele necesare printre care și fișa medicală.
Din nou, denunțătorul a contactat pe inculpat, și acesta din urmă a precizat că îl ajută, dar pentru fișa medicală îi trebuie suma de 250 Ron și suma de 150 Ron pentru " promovarea probei sportive". s-a conformat și a dat sumele de bani solicitate.
Conform susținerilor denunțătorului și a convorbirilor dintre denunțător și inculpat redate în procesul-verbal de la filele 3-30 dosar urm.pen. inculpatul a pretins în mod repetat aceste sume( 500 euro, 250 Ron, 150 Ron) sub pretextul că are influență asupra unui ofițer superior din Inspectoratul General al Poliției de Frontieră sau Ministerul Apărării și Internelor, pentru a interveni în vederea angajării martorului ca subofițer, pentru a-i facilita obținerea fișei medicale și promovarea probei sportive, la examenele susținute în noiembrie și decembrie 2006.
Întrucât martorul nu a fost admis la concursul organizat în noiembrie-decembrie 2006, inculpatul a asigurat denunțătorul (în contul sumelor de bani primite) continuarea demersurilor în anul 2007, pentru angajarea la Inspectoratul pentru Situații de Urgență G sau Inspectoratul Județean de Jandarmi
Și aceste demersuri au rămas fără rezultat, motiv pentru care denunțătorul a solicitat restituirea sumelor de bani.
La această solicitare, inculpatul a precizat că nu are cum să-i restituie toată suma de bani primită deoarece el a intervenit la examenul psihologic și " a costat 100 euro".
În cursul lunii martie 2007, fiul denunțătorului, martorul, a susținut concursul organizat la Inspectoratul Județean de Jandarmi G, la sediul din T, pentru ocuparea unui post de subofițer la subunitatea mobilă din G, fiind admis, independent de demersurile inculpatului.
În legătură cu acest fapt, denunțătorul a discutat telefonic cu inculpatul, solicitând ferm restituirea sumelor de bani. Întrucât inculpatul nu a restituit sumele de bani, având un comportament reticent, pretinzând că are probleme familiale, denunțătorul a sesizat organele de cercetare penală.
În cursul lunii august 2008, inculpatul s-a prezentat la domiciliul denunțătorului, unde, găsind pe soția acestuia, a restituit suma de 2.300 Ron.
Audiat fiind în cursul urmăririi penale, în prezența unui apărător desemnat din oficiu, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei.
Ulterior( după ce în cauză s-a respins propunerea de luare a măsurii arestării preventive), în prezența unui apărător ales, inculpatul a revenit asupra declarațiilor date inițial, susținând că suma de bani despre care se susține că i-ar fi dat-o denunțătorul, a fost sub formă de împrumut deoarece avea probleme în familie, soția sa urma să se opereze și cum avea o situație materială precară, a solicitat acest împrumut de la denunțător întrucât îl considera prieten, denunțătorul fiind de acord că îl împrumute.
A precizat că în momentul în care a vrut să îi restituie, denunțătorul i-a spus să îi mai țină întrucât avea un fiu, despre care inculpatul știa că dorește să îl angajeze, posibil la Poliția de Frontieră, rugându-l pe inculpat să îl înștiințeze când se susține examen, care sunt probele, spunându-i că dacă are nevoie de bani pentru protocol, suma împrumutată o are la dispoziție. Inculpatul a arătat că nu a putut să îl ajute și nu avea de gând să folosească banii, însă odată cu trecerea timpului și rezolvarea problemei fiului său- denunțătorul i-a solicitat să îi restituie.
A mai arătat că a purtat numeroase discuții telefonice în care îi solicita expres să intervină, dar de fiecare dată se eschiva, știind că nu îl poate ajuta. În acest sens a precizat că ori de câte ori încerca să îi sugereze că trebuie să îi restituie suma de bani, denunțătorul, printr-o atitudine hotărâtă, îl amâna, spunând că trebuie să îi ajute copilul( în sensul să îl angajeze la jandarmi, la pompieri, la Ap.N).
Inculpatul a arătat că nu a perceput nici un moment că suma de bani împrumutată reprezintă mită, singura sa intenție fiind aceea de a-l informa cu privire la unele date( data examenului, probele susținute) care oricum avea caracter oficial.
A mai arătat că nu a purtat vreo discuție privind angajarea fiului denunțătorului cu nicio persoană, nu a promis vreo sumă de bani și nu a avut intenția de a considera suma drept o răsplată a unui serviciu.
În cursul cercetării judecătorești inculpatul a precizat că menține doar declarația dată în 23.10.2007 în faza de urmărire penală, pe celelalte nu le menține întrucât a fost luat pe nepregătite și i s-a spus că există înregistrări telefonice ( declarație fila 16 dosar instanță).
A susținut că la rugămintea denunțătorului de a-i ajuta fiul să se angajeze într-o instituție militară, i-a spus că îl poate ajuta în sensul de a-l anunța când are loc examenul, să îi dea tematica, însă fiul acestuia trebuia să învețe pentru examen, că l-a anunțat că urma să se susțină un examen la poliția de frontieră și ulterior, denunțătorul venit și a insistat să îi dea suma de 500 euro, inculpatul nu a vrut să o primească, denunțătorul spunând că așa se procedează și așa trebuia să facă. A mai susținut inculpatul că fiul denunțătorului nu a promovat acest examen și deși a încercat să îi restituie cei 500 euro, aceasta a mai venit cu 500 euro pentru a-l ajuta din nou, însă inculpatul nu a mai primit această sumă de bani, văzând că fiul denunțătorului nu învăța și nu era pregătit pentru examen.
A arătat că, după un timp, martorul denunțător l-a sunat și i-a cerut să îi restituie cei 500 euro, însă inculpatul i-a spus că a folosit banii întrucât soția sa a avut o problemă de sănătate, spunându-i totodată ă îi va restitui această sumă, motiv pentru care denunțătorul a venit la G cu scopul de a i se reține această sumă din salariu, însă ofițerul de la cercetări penale l-a reținut și a spus să meargă împreună la parchet pentru a formula un denunț.
A precizat inculpatul că banii i-a folosit în scop personal, arătând totodată că nu avea cunoștințe în sistem pentru a-l ajuta pe fiul denunțătorului la examene.
În drept, s-a reținut că fapta inculpatului care în cursul anului 2006, în calitate de agent de poliție în cadrul, pentru a obține angajarea martorului ca subofițer la. Gap retins și primit de la tatăl acestuia, denunțătorul, în mod repetat sumele de 500 euro, 250 Ron și 150 Ron pentru a facilita obținerea fișei medicale și promovarea probei sportive la examenul organizat în luna noiembrie 2006 la această unitate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art.257 alin.1 pen. cu aplicarea art.41 alin.2 pen, texte de lege în baza cărora a procedat la condamnarea inculpatului.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, prima instanță a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art.72 pen. ținând seama de dispozițiile părții generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana inculpatului, precum și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Din fișa de cazier judiciar a inculpatului( fila 25 dosar instanță) rezultă că nu are antecedente penale.
Având în vedere acest aspect, instanța a făcut aplicarea art.74 alin.1 lit.a pen. în referire la art.76 alin.1 lit.d pen.
În privința pedepsei accesorii, instanța a reținut că natura faptei săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului conduc la concluzia unei nedemnități în exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza II, b,c pen.
Din perspectiva modalității de executare a pedepsei aplicate inculpatului, având în vedere că inculpatul este o persoană tânără, are un copil minor în întreținere, este cunoscut ca având un comportament corespunzător în familie și la locul de muncă s-a apreciat că scopul pedepsei prevăzut de art.52 pen. va putea fi atins și fără executarea acesteia.
Astfel, au fost aplicate dispozițiile art.81 pen. referitoare la suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare ce stabilit conform art.82 pen. și cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilorart.71 alin.5 pen. referitoare la suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
Inculpatul, prin apărători aleși, a solicitat achitarea în baza art.11 pct.2 lit.a pr.pen. în referire la art.10 lit.1pr.pen. susținând că fapta sa nu prezintă un grad ridicat de periculozitate, având în vedere că a acceptat acele sume de bani pentru că se afla într-o criză materială, iar soția sa avea nevoie de un tratament costisitor pe care nu-l putea asigura, precum și buna intenție de a restitui banii primiți, chiar dacă nu a putut să-i dea atunci când i-a cerut denunțătorul dar și poziția de regret a inculpatului, vârsta acestuia, situația familiară deosebită, precum și locul său de muncă, pe care l-ar pierde inevitabil în situația unei condamnări penale.
De asemenea, s-a solicitat achitarea în baza art.11 pct.2 lit.a pr.pen. în referire la art.10 lit.d pr.pen. susținându-se că inculpatul nu a avut intenția să comită infracțiunea, intenția sa fiind doar de a-l determina pe fiul martorului denunțător să învețe.
Cele două cereri de achitare formulate de inculpat prin apărători aleși nu au fost primite, prima instanță reținând următoarele:
Potrivit art.69 pr.pen. declarațiile învinuitului sau ale inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.
Instanța a constatat că inculpatul a avut o poziție oscilantă pe parcursul procesului penal întrucât audiat inițial, acesta a recunoscut săvârșirea faptei, însă ulterior, după respingerea propunerii de arestare preventivă, a revenit asupra declarațiilor date, susținând că suma de bani primită de la denunțător reprezintă un împrumut.
În faza de cercetare judecătorească, a precizat că își menține doar declarația dată în faza de urmărire penală la 23.10.2007, pe celelalte nu le menține întrucât a fost luat pe nepregătite, spunându-i-se că există înregistrări telefonice.
A arătat că nu a intenționat decât să îl ajute pe fiul denunțătorului cu anumite informații și materiale în vederea susținerii examenului și că denunțătorul a insistat să îi dea suma de 500 euro. Apoi, a revenit, spunând că, de fapt, a împrumutat de la denunțător suma de 500 euro.
S-a constatat că declarațiile inculpatului, pe lângă faptul că sunt contradictorii, acestea nu se coroborează cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză, contrar dispozițiilor art.69 pr.pen.
în fața instanței de către inculpat a declarațiilor date în cursul urmăririi penale, nu trebuie acceptată necritic; prin asemenea retractări se divizează în mod artificial procesul penal și se minimalizează necesitatea și importanța urmăririi penale.
Este cunoscut că, de regulă, declarațiile care reflectă cel mai exact adevărul, sunt cele pe care învinuitul sau inculpatul le-a scris personal în momentele inițiale ale urmăririi penale, precum și cele în care acesta a relatat liber faptele într-un moment când încă nu a fost în măsură să conceapă strategii de apărare.
Pentru a putea produce efecte, revenirea asupra declarațiilor date anterior în cauză, trebuie să fie temeinic motivată și convingător dovedită și să se coroboreze cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză.
Astfel cum s-a arătat, revenirile inculpatului asupra primelor declarații, pe lângă faptul că sunt contradictorii, sunt contrazise de probele administrate în cauză, respectiv de declarațiile denunțătorului, ale martorilor și precum și cu procesele-verbale de redare a înregistrărilor convorbirilor telefonice efectuate de inculpat- legal interceptate în cauză.
Potrivit acestora din urmă, denunțătorul a avut discuții telefonice legate de angajarea martorului ( fiul denunțătorului), ca subofițer la de Jandarmi
De asemenea, inculpatul transmitea mesaje scrise sau apeluri telefonice martorului, care, ulterior, îl contacta telefonic, personal sau prin tatăl său, denunțătorul.
Sumele de bani îi erau aduse la domiciliu de către denunțător, la prima întâlnire participând și martorul.
Inculpatul nu a motivat corespunzător și nu a dovedit temeinic revenirea asupra primelor declarații date în cauză, astfel încât, raportat și la considerentele mai sus expuse, instanța a dat eficiență declarațiilor date de inculpat la 31.05.2007.
Nu s-a reținut în cauză incidența dispozițiilor art.11 pct.2 lit.a pr.pen. în referire la art.10 lit.d pr.pen. respectiv faptul că intenția inculpatului a fost aceea de a-l determina pe fiul denunțătorului să învețe și nu să comită infracțiunea dedusă judecății, având în vedere că din probele administrate rezultă cu certitudine că inculpatul a pretins și primit sumele de 500 euro, 250 Ron și 150 Ron de la denunțător, pentru a obține angajarea fiului acestuia, promițând că va interveni la anumite persoane ce dețineau funcții în cadrul Inspectoratului Județean de Jandarmi G în acest sens.
Inculpatul a încercat, prin declarațiile sale ulterioare, dar și prin determinarea martorei de a încheia la 30.08.2007 un înscris prin care să precizeze că denunțătorul a primit de la inculpat suma de 2300 Ron" îndatorată"( aspect ce rezultă din declarația martorei și înscrisul depus la dosar), să fie exonerat de răspundere penală.
Raportat la împrejurările comiterii faptei, la gravitatea acesteia dar și la atitudinea inculpatului după săvârșirea faptei, nu se poate aprecia că fapta, în mod concret, este lipsită vădit de importanță, în cauză nefiind îndeplinite condițiile impuse de disp.art.181pen. astfel încât, cererea inculpatului de a se dispune achitarea sa, în baza disp.art.11 pct.2 lit.a pr.pen. în referire la art.10 lit.1pr.pen. nu a fost primită.
Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și inculpatul.
Parchetul a criticat sentința pentru nelegalitate, susținând că în mod greșit instanța nu a procedat la confiscarea sumei de 300 de euro, atât timp cât inculpatul nu a restituit-o, iar denunțătorul nu a solicitat- Acest motiv de apel nu a mai fost susținut de procurorul de ședință care a precizat că hotărârea este legală.
Al doilea motiv de apel a vizat netemeinicia sentinței în raport de cuantumul pedepsei aplicate. S-a susținut că operațiunea de individualizare a pedepsei este greșită, lipsa antecedentelor penale neputând fi reținută automat ca o circumstanță atenuantă, mai ales că inculpatul a avut o atitudine nesinceră pe parcursul procesului, căutând să diminueze până la anulare răspunderea penală împrejurare în care coborârea pedepsei sub minimul special apare ca netemeinică.
Inculpatul nu și-a motivat în scris apelul.
Oral, prin apărătorul desemnat din oficiu a reiterat solicitarea privind achitarea întemeiat pe dispozițiile art.11 pct.2 lit.a cpp raportat la art.10 alin.1 lit.1cpp și art.181cp. susținând că este singurul întreținător al familiei, că soția este bolnavă și în cazul în care i se va aplica o pedeapsă nu va mai avea loc de muncă.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței penale atacate în raport de motivele invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform dispozițiilor art.371 alin.2 cpp Curtea constată că prima instanță deși a reținut o corectă situație de fapt pe baza probatoriului administrat atât în cursul urmăririi penale, cât și nemijlocit în cursul cercetării judecătorești, a dat faptei deduse judecății o greșită încadrare juridică.
În fapt, astfel cum rezultă din ansamblul probator, inculpatul, în calitatea sa de agent de poliție în cadrul Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră Gap retins și primit de la martorul denunțător în mod repetat sumele de 500 euro, 250 lei și 150 lei, pentru a obține angajarea martorului (fiul său) ca subofițer la Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră G, lăsând să se înțeleagă că are influență printre șefii de la G și B, la medicul de la poliție care completa fișa medicală, precum și la comisia sportivă.
Este de precizat că pentru angajarea sa la G martorul urma să susțină în perioada noiembrie-decembrie 2006 un examen care implica anterior probei scrise, întocmirea dosarului compus între altele și din fișa medicală, precum și trecerea testului sportiv, ca probă eliminatorie.
Inițial inculpatul a pretins (februarie 2006) și primit (iunie - iulie 2006), suma de 500 euro, după care, înainte de depunerea dosarului s-a oferit să se ocupe de întocmirea fișei medicale, pretinzând și primind 250 lei, și anterior susținerii probei sportive a pretins și primit de la martorul denunțător suma de 150 lei.
Curtea observă că actele reținute ca formând obiectul infracțiunii de trafic de influență în formă continuată reprezintă acțiuni care decurg din natura faptei, părți constitutive ale realizării elementului material al laturii obiective, infracțiunea consumându-se la momentul pretinderii sumei de 500 de euro (februarie 2006), inculpatul lăsându-l pe cumpărătorul de influență să creadă că are influență asupra unor persoane cu înalt din cadrul Poliției de Frontieră, pe care le-ar fi putut determina să-l ajute pe să acceadă într-o funcție de polițist urmare examenului planificat la finele anului 2006.
Faptul că inculpatul a primit în vara anului 2006 (iunie - iulie) suma pretinsă și că ulterior a pretins și primit de la același cumpărător de influență alte sume de bani care ar fi fost necesare îndeplinirii formalităților înscrierii la examen (fișa medicală), respectiv participării la proba eliminatorie (testul sportiv), nu poate duce la concluzia că infracțiunea dedusă judecății a îmbrăcat forma infracțiunii continuate atât timp cât acțiunile subsecvente consumării considerate în ansamblul lor, se îmbină între ele în mod, alcătuind o singură acțiune, acestea neprezentând fiecare în parte elementele constitutive cerute de art.257 cp, ci elementele unei unități e de infracțiune.
Se constată așadar că în mod greșit s-a făcut aplicarea dispozițiilor art.41 alin.2 Cod penal.
De asemenea Curtea observă că la momentul comiterii faptei inculpatul avea funcția de agent de poliție în cadrul Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră G, având atribuții cel puțin de constatare sau de sancționare a contravențiilor împrejurare în care apreciază că în cauză erau incidente și dispozițiile art. 7 alin.3 în referire la alin.1 din Legea nr.78/2000.
Prin conduita sa infracțională inculpatul a adus atingere relațiilor sociale referitoare la buna desfășurare a îndatoririlor de serviciu, activitățile de interes public fiind incompatibile cu ideea de funcționari corupți sau coruptibili, fiind afectat astfel prestigiul funcției de polițist.
În acest context se constată că deși instanța de fond a stabilit o corectă stare de fapt, nu i-a acordat valoarea corespunzătoare în procesul de individualizare judiciară a pedepsei, stabilind o pedeapsă mult prea redusă în raport cu gradul de pericol social concret al faptei și de conduita procesuală oscilantă, parțial nesinceră adoptată de inculpat.
Se constată că în mod greșit instanța de fond a reținut în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă judiciară prevăzută de art.74 alin.1 lit. a Cod penal, lipsa antecedentelor penale și conduita bună la locul de muncă și în societate anterior săvârșirii faptei, fiind elemente definitorii în exercitarea funcției de polițist și a oricărei funcții publice, neputând constitui motiv de reducere a pedepsei sub minimul prevăzut de lege, în lipsa altor elemente de fapt care coroborate să conducă la concluzia că într-adevăr inculpatul merita o sancțiune penală mai blândă.
Pentru toate aceste considerente, constatând că apelul parchetului este fondat, Curtea îl va admite conform dispozițiilor art.379 pct. 2 lit.a pr.pen.
Pe cale de consecință va desființa în parte sentința apelată și în rejudecare va da eficiența cuvenită art.334 pr.pen. și va schimba încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare din infracțiunea de trafic de influență în formă continuată prevăzută de art. 257 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal în infracțiunea de trafic de influență prevăzută de art. 257 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 7 alin.3 în referire la alin. 1 din Legea nr.78/2000 și în această încadrare, cu înlăturarea circumstanțelor atenuante reținute în favoarea inculpatului va proceda la condamnarea inculpatului la o pedeapsă care să reflecte pericolul social al faptei și persoanei făptuitorului, pedeapsă aptă să-și realizeze cu maximă eficiență finalitatea preventiv educativă.
Se vor menține dispozițiile privind suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a celei accesorii și se va majora termenul de încercare.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței apelate.
Pentru aceleași considerente, în baza art.379 pct.1 lit b cpp se va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul, urmând ca în baza art.192 alin.2 cpp să fie obligat la plata către stat a sumei de 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din care suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților către Baroul Galați.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați împotriva sentinței penale nr. 60/F/02.02.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Desființează în parte sentința penală nr. 60/F/02.02.2009 a Tribunalului Galați și în rejudecare:
În baza articolului 334.pr.pen.
Schimbă încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare din infracțiunea de trafic de influență în formă continuată prevăzută de art. 257 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal în infracțiunea de trafic de influență prevăzută de art. 257 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 7 alin.3 în referire la alin. 1 din Legea nr.78/2000 și în această încadrare, cu înlăturarea circumstanțelor atenuante reținute în favoarea inculpatului:
Condamnă pe inculpatul (fiul lui și, născut la 08.08.1966) la 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.
Menține dispozițiile privind suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a celei accesorii și majorează termenul de încercare de la 3 ani și 6 luni la 4 ani și 6 luni.
Menține restul dispozițiilor sentinței apelate.
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul.
Obligă pe apelantul-inculpat la plata către stat a sumei de 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din care suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților către Baroul Galați.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru apelantul-inculpat.
Pronunțată în ședința publică azi, 06.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
Grefier,
-
Red./02.12.2009
Tehnored: / 2 ex.
04.12.2009
Fond:
Președinte:Mița MârzaJudecători:Mița Mârza, Ion Avram
