Traficul de influență (art.257 cod penal). Sentința 14/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- SENTINȚA NR. 14/
Ședința publică din 13 Februarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Dumitru Diaconu judecător
Grefier: - -
Ministerul Public de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
Direcția Națională Anticorupție-Serviciul Teritorial Pitești reprezentat prin:
Procuror:
S-a luat în examinare, în primă instanță, cauza privind pe inculpatul, trimis în judecată pentru săvârșirea infr. prev. de art.257 alin.1 Cod penal rap. la art.5 alin.1, art.6 și art.7 din Legea nr.78/2000, art.242 alin.1 Cod penal, art.17 lit. a din Legea nr.78/2000 rap. la art.264 Cod penal și art.257 alin.1 Cod penal respectiv art.6 din Legea nr.78/2000, toate cu aplic.art.33 lit. a Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Dezbaterile asupra fondului cauze au avut loc în ședința publică din data de 05 februarie 2009, când susținerile părților au fost consemnate în scris în încheierea de ședință din aceeași dată, ce face parte integrantă din prezenta sentință.
CURTEA
Deliberând, constată:
Prin rechizitoriul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Pitești din 4 februarie 2008, fost trimis în judecată inculpatul, fiul lui și, născut la data de 4 iunie 1965 în comuna, județul A, domiciliat în P,-, -c,.A,.33, -,pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzute de art.257 alin.1 Cod penal, rap. la art.5 alin.1, art.6 și art.7 alin.3 din Legea nr.78/2000, constând în aceea că, în calitate de ofițer de poliție judiciară a pretins și primit de la numitul, cercetat într-o cauză penală, vizând un accident de circulație, suma de 300 Ron și 50 Euro, pentru aor emite unui expert cu scopul de a-l determina să- întocmească un raport de expertiză favorabil, lăsând să se creadă că are influență asupra acestuia, de asemenea, pentru infracțiunea de sustragere și distrugere de înscrisuri prevăzută de art.242 alin.1 Cod penal, ca urmare a faptului că inculpatul, pentru a-l ajuta pe în a dispune o soluție penală favorabilă, a sustras și distrus declarația dată de acesta în dosarul de cercetare penală, după producerea accidentului, precum și pentru infracțiunea de favorizare a infractorului, prevăzută de art.17 lit.a din Legea nr.78/2000, rap. la art.264 Cod penal și art.257 alin.1 Cod penal, respectiv art.6 din Legea nr.78/2000, infracțiune reținută, constând în fapta de a sustrage și a distruge declarația martorului, solicitându-i să scrie o nouă declarație pentru a-i crea o situație mai favorabilă și îngreuia urmărirea penală.
Examinând întregul probatoriu administrat în cursul urmăririi penale și al judecății, curtea reține următoarea situație de fapt:
La data de 15 septembrie 2007, avut loc un accident de circulație produs pe raza municipiului P, în zona Sud, în care au fost implicați și o persoană de cetățenie franceză, conducători auto, fiind accident un pieton, care a suferit vătămări corporale din cauza cărora, ulterior, a decedat.
Urmare producerii acestui eveniment rutier, organele de poliție s-au deplasat la fața locului, efectuându-se primele cercetări și luându-se declarații conducătorilor autoturismelor implicate în accident, respectiv lui și persoanei de cetățenie franceză.
a fost audiat de agentul de poliție, care a datat declarația - 15 septembrie 2007 - sub semnătură, iar cetățeanul de origine franceză a fost audiat de inculpatul, după care, toate actele întocmite au fost predate de toți agenții de poliție ce efectuau cercetări în această cauză, inculpatul, ofițer de poliție judiciară, abilitat potrivit atribuțiilor de serviciu, să instrumenteze cauze având ca obiect accidente de circulație în care erau implicate și persoane de cetățenie străină.
In fapt, cu referire la acest accident de circulație, se reține că numitul rula cu autoturismul care aparținea vărului său G în care se afla și martorul, vecin și prieten, în spatele autoturismului condus de persoana de cetățenie franceză, autoturism care, la un moment dat, în mers, a acroșat cu oglinda laterală victima, un pieton care s-a angajat în traversarea străzii pe loc nepermis și care a fost lovit, apoi, de partea frontală a autoturismului condus de, acesta suferind leziuni grave care au condus, ulterior, la decesul său - a se vedea în acest sens și rezoluția de neîncepere a urmăririi penale din 27 noiembrie 2008, pentru infracțiunea prevăzută de art.178 Cod penal, dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești, în dosarul nr.5132/P/2007, privind pe făptuitorii și.
cercetarea ce trebuia efectuată în acest caz, așa cum s-a menționat mai sus, în urma discuțiilor purtate cu martorul, după ce a dat declarație, inculpatul i-a spus că nu este vinovat și că poate să-și repare autoturismul prin intermediul asigurării Casco, martor care, apoi, a plecat acasă la Râmnicu V, unde locuia.
In data de 18 septembrie 2008, a revenit în municipiul P, pentru ca organele de poliție să-i completeze actele, în vederea obținerii banilor de la societatea de asigurare, ocazie cu care a mai purtat o discuție cu inculpatul în biroul acestuia, în legătură cu accidentul produs, de această dată, inculpatul comunicându-i că din cercetările efectuate până în prezent, rezultă că ar fi vinovat, deoarece nu ar fi păstrat o distanță corespunzătoare față de autoturismul din fața sa (119 dosar urmărire penală).
Totodată, inculpatul i-a comunicat că, totuși, pentru a- soluționa dosarul favorabil, este necesară efectuarea unei expertize de un expert pe care-l cunoaște, solicitându-i în acest sens, să revină în zilele cu suma de 6.000.000 lei pentru expert, pentru care i se va elibera chitanța doveditoare, spunându-i, totodată, în urma discuțiilor purtate, că este necesar, separat de această sumă, și o altă sumă în plus, de cel puțin 4.000.000 lei, reprezentând dreptul expertului pentru ca această expertiză să-i fie favorabilă, stabilind o viitoare dată de revenire în P, cu acești, la 20 septembrie 2007.
In drum spre Râmnicu V, martorul îi spune vărului său G, cu care venise în P, cu mașina condusă de acesta, că inculpatul îi pretinde în plus, pe lângă costul expertizei ce trebuie efectuată, suma de 3,5-4.000.000 lei, pe care să o dea expertului pentru a efectua expertiza în mod favorabil (130 dosar urmărire penală).
de cele pretinse, atât martorul cât și vărul său, cu atât mai mult cu cât se considera nevinovat, acesta s-a hotărât să depună un denunț în acest sens, lucru ce l-a și făcut la Serviciul Teritorial P, în data de 24 septembrie 2007 (a se vedea 6 dosar urmărire penală).
In data de 27 septembrie 2007, martorul se deplasează din nou la P, ocazie cu care inculpatul îi comunică faptul că victima accidentului a decedat, că persoana de cetățenie franceză implicată în accident și-a angajat avocat, spunându-i că și aceasta a dat bani pentru o soluție favorabilă, susținând, din nou în fața martorului, că în cauză, trebuie efectuată o expertiză, așa cum discutaseră anterior, expertiză care-l va 13.000.000 lei, ocazie cu care îi mai spune martorului că va trebuie să-și schimbe și declarația (79 dosar urmărire penală).
Apoi, inculpatul convine cu să se întâlnească din nou atunci când acesta va avea toți banii, atât suma necesară pentru expertiză cât și suma reprezentând "dreptul expertului".
La data de 1 octombrie 2007, martorul se întâlnește din nou cu inculpatul la sediul poliției, în biroul acestuia, dându-i suma de 6.000.000 lei, reprezentând contravaloarea expertizei, pe care martorul a pus-o într-un plic dat de inculpat, plic pe care inculpatul l-a pus în dosarul cauzei (120 dosar urmărire penală).
După ce i-a dat acești bani, inculpatul a pus pe martor să scrie o nouă declarație, dictată de această dată de inculpat, schimbând aproape în totalitate conținutul primei declarații, în vederea creării unei situații mai favorabile, certificând- pe prima pagină în colțul din dreapta cu mențiunea "15 septembrie 2007 - dată în prezența mea" (140 dosar urmărire penală).
Apoi, inculpatul a rupt declarația mai veche, datată din 15 septembrie 2007, sub semnătura agentului, în bucățele mici pe care le-a aruncat la coșul de gunoi (140 dosar urmărire penală și 58 dosar instanță).
In continuare, inculpatul a stabilit cu martorul să se întâlnească săptămâna următoare pentru a-i aduce și cealaltă sumă de bani pe care trebuia să o dea expertului, ca și drept al său, în afara sumei de 6.000.000 lei, reprezentând onorariu, dar la data de 8 octombrie 2007, martorul îl anunță că nu poate veni, întrucât nu a făcut rost de bani.
La data de 18 octombrie 2007, când a fost organizată și surprinderea în flagrant, martorul s-a întâlnit din nou cu inculpatul la sediul poliției, ocazie cu care acesta i-a adus la cunoștință că are la el suma de 300 Ron și 50 Euro, pentru a fi dată expertului, în vederea întocmirii în cauză a unei expertize favorabile.
Intrucât, inculpatul era cu un coleg în birou, martorul, ce era mai mult concentrat la un computer și mai puțin la discuțiile pe care colegul său, inculpatul le avea cu, acesta din urmă i-a făcut semn "frecând două degete", ceea ce însemna că dorește să-i dea banii (122 dosar urmărire penală).
Atunci, inculpatul i-a deschis dosarul cu accidentul de circulație pe care-l răsfoise mai înainte și asupra căruia purtaseră discuții, după care "l-a împins" către martor care stătea pe scaun, acesta s-a ridicat, a luat portmoneul cu bani din buzunarul de la spate, a scos suma de bani de 300 lei, în bancnote de 50 lei și o bancnotă de 50 Euro, pe care a pus-o în dosar, inculpatul închizând dosarul și punându-l într-o parte a biroului, după care martorul a ieșit din birou.
Imediat, a intrat echipa operativă constituită din polițiști și procurori care a constatat între actele dosarului, având ca obiect accidentul de circulație privind pe martorul și persoana de cetățenie franceză, suma menționată pe ale cărei bancnote, în urma examinării cu lampa de lumină ultravioletă, era înscris cu substanță fluorescentă, cuvântul "trafic" (a se vedea procesul verbal de constatare ăn flagrant 18 dosar urmărire penală).
Pe timpul acestei constatări, inculpatul a acuzat probleme medicale, fapt pentru care a fost solicitată intervenția ambulanței.
Organele de anchetă au procedat, apoi, la ridicarea bancnotelor în vederea cercetării, ce au fost depuse ulterior la dispoziție organelor de urmărire și, apoi, instanței.
Curtea reține, față de cele arătate, că aceasta este în esență situația de fapt, ce rezultă din ansamblul probelor administrate, atât în cursul urmăririi penale cât și a judecății, prin multiple mijloace de probă.
Analizând, față de această situație de fapt, infracțiunile reținute în sarcina inculpatului, enunțate la început, cu privire la care a fost trimis în judecată, curtea constată, cu referire la infracțiunea de trafic de influență, că deși inculpatul nu recunoaște fapta, în sensul că nu i-a pretins niciodată vreo sumă de bani ca "drept pentru expert", care să-i întocmească o expertiză favorabilă, o atare infracțiune este dovedită cu prisosință din actele și lucrările dosarului.
Astfel,declarațiile martorului, denunțător în cauză, sunt constante atât în faza de urmărire penală (18-131) cât și în faza judecății (56-61) în sensul că inculpatul i-a pretins suma de bani, lăsând să se creadă că are influență asupra unui expert tehnic - expertul - care poate să-i întocmească o expertiză, din care să rezulte că este nevinovat de producerea accidentului din data de 15 septembrie 2007, soldat cu decesul victimei, în care a fost implicat, alături de persoana de cetățenie franceză, accident ce a făcut obiectul dosarului cu nr.5132/P/2007, menționat, de altfel și mai înainte, aflat în lucru la inculpat.
Edificatoare, sub acest aspect, printre altele, sunt și aspecte relevante, așa cum rezultă din convorbirile înregistrate în condițiile legii dintre inculpat și martorul denunțător, întâlniri avute în vederea soluționării acestui dosar, așa cum au fost arătate mai înainte, convorbiri prezentate fragmentat în rechizitoriu sau integral regăsite între actele și lucrările cauzei.
In acest sens, de menționat aceste înregistrării care, în opinia curții, pot fi relevante cu privire la vinovăția inculpatului, astfel:
-După ce susține în fața martorului că el ar fi vinovat, întrucât nu a păstrat o distanță corespunzătoare față de autoturismul din fața sa, inculpatul îi spune că "dacă dorește ca totul să iasă bine și să fie scos vinovat pietonul, să expertizeze mașina la un expert pe care-l cunoaște el" (declarație martor 4 dosar urmărire penală).
-Inculpatul i-a mai cerut să revină la sediul poliției "singur, neînsoțit de nași, fini, prieteni și să aibă 6.000.000 lei pentru expert, pentru care va primi chitanță și încă ceva bani în plus să-i dea la expert pentru a-i face un act favorabil" (declarație martor 5 dosar urmărire penală).
-Din convorbirea realizată, prealabil momentul surprinderii în flagrant, când martorul îi spune că are la el 3.000.000 lei și 50 Euro și întrebându-l dacă mai trebuie și alți bani, inculpatul îi reamintește "Parcă nu ți-am spus, e, te ajut, dar te costă atât" (98 dosar urmărire penală).
-Primirea efectivă a sumei de bani, pentru a-i dat expertului, rezultă nu numai din declarația denunțătorului în care arată că în birou inculpatul i-a deschis dosarul "l- împins" către martor, iar acesta i-a pus bancnotele în sumă de 300 lei și 50 Euro, după care inculpatul a închis dosarul și "l-a tras într-o parte a biroului" (58 dosar instanță), dar și din imaginile și înregistrările audio și video sau din cadrele extrase din aceste înregistrări video, efectuate cu ocazia constatării flagrante a infracțiunii (24-33 dosar urmărire penală).
Nu se poate accepta susținerea apărării cu referire la acest moment al flagrantului, că martorul ar fi introdus bancnotele în lipsa inculpatului, când acesta, era plecat din birou, fără știrea sa, din moment ce susținerile denunțătorului că a introdus banii în prezența inculpatului în dosarul în care era instrumentat accidentul de circulație, în împrejurările arătate, se coroborează cu cele menționate mai sus, cu privire la pretinderea acestei sume pentru a fi dată expertului.
De altfel, susținerea apărării că inculpatul, după realizarea flagrantului, nu avea urme de substanță fluorescentă nici pe mâini nici pe haine, nu poate fi primită, din moment ce inculpatul nu a pus mâna pe bani, acesta primindu-i în dosar în condițiile arătate.
De asemenea, nici apărarea că banii primiți în afara celor 6.000.000 lei pentru expertiză ar reprezenta banii expertului în persoana martorului, dar ca expert recomandat de parte, nu poate fi primită, pentru că din tot probatoriul administrat în cauză, inclusiv din declarația martorului (172-175 dosar urmărire penală și 101-102 dosar instanță),rezultă că inculpatul intenționa să-l numească pe expertul ca expert în cauză, oficial, și nicidecum ca și expert "consilier al părții", o atare facultate revenind părții implicate în accident, cum este și nu organului de urmărire penală.
Celelalte apărări cu privire la faptul că suma de 4.000.000 lei primită ar reprezenta calculul taxelor și impozitelor pentru suma de 6.000.000 lei, nu poate fi acceptată, cel puțin pentru considerentul că o atare evaluare a taxelor și impozitelor ce s-ar preta la o atare sumă, este cu totul exagerată, la fel cum nu poate fi primită nici susținerea, că modul de redare al înregistrărilor audio și audio-video ar fi tendențioasă, neinteligibilă, sau că înregistrările video vizionate nu ar reda integral momentul surprinderii în flagrant, întrucât astfel de aspecte, chiar dacă ar exista, nu pot fi relevante sub aspectul nevinovăției inculpatului, având în vedere probatoriul analizat mai înainte, ce demonstrează fără echivoc vinovăția inculpatului, care se ansamblează întregului probator administrat în cauză, ce rezultă din toate celelalte mijloace de probă la care face referire parchetul o dată cu trimiterea în judecată.
Așa fiind, față de cele arătate, curtea nu poate reține apărarea inculpatului, în sensul achitării sale pentru infracțiunea de trafic de influență, inculpatul făcându-se vinovat pentru această infracțiune.
In acest sens, este evident că faptele inculpatului analizate mai sus de a pretinde și de a primi suma de 300 Ron și 50 Euro de la martorul, pentru a-i remite unui expert, lăsându-l să creadă că are influență asupra acestuia pentru a-i întocmit o expertiză favorabilă în dosarul penal în care martorul era cercetat pentru un accident de circulație - dosar nr.5132/P/2007 - ce-l avea spre soluționare conform atribuțiilor de serviciu, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, textul arătat sancționând primirea și pretinderea de bani, nu numai pentru sine ci și pentru altul.
Ca urmare, cu referire la această faptă, curtea va înlătura susținerea apărării că se impune achitarea inculpatului, în baza art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.a Cod pr.penală, reținând în sarcina acestuia infracțiunea prevăzută de art.257 alin.1 Cod penal, cu trimitere la dispozițiile art.5 alin.1, art.6 și art.7 alin.3 din Legea nr.78/2000, pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție aplicabile în speța dată.
In legătură cu cealaltă infracțiune, de favorizare a infractorului pentru care a fost trimis în judecată, curtea reține subzistența elementelor acestei infracțiuni, față de cele arătate mai înainte cu privire la situația de fapt rezultată din probele administrate.
Astfel, în concret, din cele reliefate cu referire la această faptă, se reține că inculpatul, care instrumenta dosarul cauzei, după ce a distrus declarația dată în ziua accidentului, în prezența unui agent de poliție, i-a cerut martorului, ulterior, să scrie o nouă declarație, prin care dorea să-i creeze o situație mai favorabilă, prin invocarea altor aspecte sau situații de fapt, decât cele reale, îngreuind astfel efectuarea urmăririi penale.
Această situație rezultă din:
-declarația dată în fața instanței de către martorul, în care acesta arată că a fost pus de inculpat să dea o nouă declarație, în care a relatat personal cele dictate de inculpat, acesta spunându-i "că o să fie niște modificări comparativ cu declarația dată inițial, în legătură cu împrejurările în care s-a comis accidentul, pentru ca aceasta să-i fie mai favorabilă în vederea obținerii unui rezultat favorabil la expertiză" (59 dosar instanță);
-declarația dată în faza de urmărire penală în care arată că " început să-mi dicteze în continuare noua declarație, schimbând aproape în totalitate conținutul primei declarații" (140 dosar urmărire penală), relatând și aspecte ce "nu au fost consemnate în declarația dată de mine din 15 septembrie 2007" (140 dosar urmărire penală) în care martorul explicase modul real de producere al accidentului de circulație.
Rezultă, astfel, din cele arătate că în cauză există o înțelegere după săvârșirea eventualei infracțiuni de către martorul, nu ca urmare a unei înțelegeri prealabile intervenită înainte sau în timpul săvârșirii unor astfel de fapte penale, ci după săvârșirea acesteia, ceea ce este specific acestei infracțiuni de favorizare a infractorului.
Mai mult, ajutorul poate fi nu numai material, dar și intelectual, cum este cel dat în speța de față, prin îndrumările pe care i le dă inculpatul, cu privire la aspectele ce trebuie să le conțină acea declarație, cu intenția de a-l exonera de răspundere penală.
De altfel, nu are relevanță dacă în cauză s-a pronunțat sau nu o soluție de antrenare a răspunderii penale, a persoanei favorizate - în speța de față s-a pronunțat o soluție de neîncepere a urmăririi penale - întrucât consumarea infracțiunii are loc chiar dacă urmărirea penală nu a fost începută în cauză, important fiind producerea rezultatului activității ilicite a inculpatului, care constă în starea de pericol creată pentru normala desfășurare a activității de înfăptuire a justiției.
Ca urmare, chiar dacă îndrumările date prin versiunea în parte înscrisă în declarația dată ulterior de către cel cercetat, la sugestia și inițiativa inculpatului, nu ar fi produs o efectivă îngreunare sau zădărnicire a aflării adevărului, conținutul infracțiunii tot este realizat, pentru că textul nu condiționează consumarea infracțiunii, de producerea unei efective îngreuieri sau zădărnicirii aflării adevărului, fiind suficientă numai și intenția realizării scopului urmărit de inculpat, cu privire starea de pericol pentru înfăptuirea justiției.
Acest scop poate fi, de altfel, identificat și în formula ce se desprinde din conținutul textul penal incriminator, "pentru a îngreuia sau zădărnici urmărirea penală", formulă ce vizează nu numai producerea unui rezultat concret de îngreunare sau zădărnicire, dar și alternativ posibilitatea producerii ulterioare a acestui rezultat, chiar dacă în fapt un atare rezultat nu are loc.
De aceea, curtea, pe acest considerent înlătură apărarea inculpatului că în cauză operează achitarea, în baza art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.a Cod pr.penală, în sensul că nu poate subzista infracțiunea de favorizare a infractorului, întrucât chiar în condițiile noii declarații date, situația de fapt este cea reală, conformă cu cea scrisă în prima declarație.
Așa fiind, curtea constată că, de asemenea, sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de favorizare a infractorului, motiv pentru care, și pentru această infracțiune, inculpatul urmează a fi condamnat.
Cât privește a treia infracțiune reținută în sarcina inculpatului, și anume aceea de sustragere si distrugere de înscrisuri, prevăzută de art.242 alin.1 Cod penal, curtea apreciază că elementele acestei infracțiuni sunt dovedite prin:
-susținerea martorului - agent de poliție - în care arată în fața instanței că a luat o declarație de la martorul în ziua accidentului, după producerea acestuia, așa cum menționează pe prima pagină dreapta sus, "dată în prezența mea, astăzi...data respectivă...numele meu, citibil în litere și apoi semnătura mea indescifrabilă" (86 dosar instanță), despre care a auzit "de la organele de cercetare că a fost schimbată de către inculpatul din această cauză" (86 verso, dosar instanță), susțineri ale martorului date în fața instanței, care se coroborează cu cele de la urmărirea penală, în care precizează că declarația aflată la dosarul cauzei, nu este cea pe care martorul a dat-o în fața sa în data de 15 septembrie 2007, dându-și seama după faptul că nu este semnată de el, dar și după conținut "constatând că nu corespunde stilului său de audiere" (150, verso, dosar urmărire penală);
-susținerile inculpatului, așa cum rezultă din înregistrările în mediu ambiental, consemnate în dosarul cauzei: "trebuie să vii să schimbăm declarația" (79 dosar urmărire penală), la care se adaugă și împrejurarea că inculpatul i-a cerut să nu spună nimănui că a schimbat declarația inițială, zicându-i "vezi, să nu te pună dracu să .cu declarații schimbate și cu ălea.. Să nu ne facem de lucru, nenorociri. " (89 dosar urmărire penală);
-declarația denunțătorului (58 dosar instanță), în care arată "inculpatul a rupt declarația dată de către mine în fața agentului "... "făcând-o bucățele" pe care le-a aruncat la coșul de gunoi" (58 dosar instanță).
In apărarea sa, inculpatul nu faptul că a existat o declarație anterioară dată în fața agentului, dar că nu sunt probe suficiente care să confirme faptul că această declarație a sustras-o și a rupt-o, susținând că declarația denunțătorului este singulară, dar, așa cum rezultă din cele prezentate mai sus, această declarație se coroborează și cu declarația agentului de poliție și cu înregistrările susținerilor inculpatului, din care rezultă această învinuire privind săvârșirea faptei de sustragere și distrugere de înscrisuri.
Este evidentă, în opinia curții, existența dovedită a unei asemenea fapte, însă, curtea consideră că procurorul în mod greșit a dispus trimiterea în judecată pentru infracțiunea prevăzută de art.242 alin.1 Cod penal, calificarea juridică a faptei fiind cea prevăzută de art.272 Cod penal.
Astfel, infracțiunea prevăzută de art.272 Cod penal este înscrisă în titlul VI, capitolul II, și anume în categoria infracțiunilor care împiedică înfăptuirea justiției, pe când infracțiunea prevăzută de art.242 Cod penal, este înscrisă în titlul V din Codul penal, și anume în categoria infracțiunilor contra autorității.
Este adevărat că latura obiectivă a infracțiunilor este similară sau identică, textul art.242 Cod penal, vizând "sustragerea sau distrugerea de înscrisuri", iar textul art.272 Cod penal, făcând referire la "reținerea sau distrugerea de înscrisuri", însă, în cazul infracțiunilor prevăzute de art.242 Cod penal, se au în vedere înscrisurile păstrate ori deținute de orice instituție de stat sau altă unitate la care se referă art.145 Cod penal, mai puțin, însă, în opinia curții înscrisurile emise de un organ de urmărire penală, de o instanță de judecată sau de un alt organ de jurisdicție ori destinate acestora, pentru care în mod voit legiuitorul le-a înscris într-un alt capitol, la o altă infracțiune, infracțiune prin care se împiedică înfăptuirea justiției, prevăzută, de această dată, de art.272 Cod penal, deși și acestea din urmă sunt organe sau instituții de stat, în sensul art.145, așa cum sunt prevăzute la art.242 Cod penal.
Se derogă, astfel, de la regula generală, încriminându-se distinct, avându-se în vedere specificul lor, acele fapte care pot constitui infracțiuni care împiedică înfăptuirea justiției.
Pe acest considerent, de esență, reținerea și distrugerea declarației inițiale, necesară soluționării cauzei, calificată ca și înscris în sensul vizat de textul penal incident, faptă dovedită de probele analizate, s-a făcut în scopul împiedicării înfăptuirii justiției prin pronunțarea unei soluții neconforme cu realitatea, contrară adevărului, constituind, astfel, infracțiunea prevăzută de art.272 Cod penal, și nu infracțiunea prevăzută de art.242 Cod penal.
Ca urmare, curtea vă schimba încadrarea juridică a faptei din infracțiunea prevăzută de art.242 alin.1 Cod penal, în infracțiunea prevăzută de art.272 Cod penal, susținută și de apărare, având în vedere tratamentul juridic mai favorabil, cu referire la limitele de pedeapsă mai mici, cu care este incriminată această infracțiune.
Având în vedere cele arătate mai înainte, curtea constată că faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, așa cum au fost analizate, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de dispozițiile art.257 alin.1 Cod penal, rap. la art.5 alin.1, art.6 și art.7 alin.3 din Legea nr.78/2000, de favorizare a infractorului prevăzută de art.264 Cod penal, rap. la art.17 lit.a și art.6 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.257 alin.1 Cod penal, și de reținere sau distrugere de înscrisuri prevăzută de art.272 Cod penal, toate aceste fapte fiind săvârșite în concurs, potrivit prevederilor art.33 lit.a Cod penal.
La stabilirea cuantumului pedepsei, care se va aplica, conform infracțiunilor arătate, curtea va lua în considerare, conform art.72 Cod penal, nu numai limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al acestor fapte de corupție reținute în sarcina inculpatului, dar și persoana acestuia care, deși nu a recunoscut aceste fapte, totuși a avut un comportament bun înainte de săvârșirea faptei, atât la locul de muncă, în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu curente ca ofițer de poliție, cât și în societate.
De asemenea, ca modalitate de executare a pedepsei rezultante în urma contopirii pedepselor ce se vor aplica pentru fiecare infracțiune, și la care se va adăuga un spor, având în vedere concursul de infracțiuni, curtea se va orienta la modalitatea prevăzută de art.86/1 Cod penal - suspendarea sub supraveghere - apreciind că sunt întrunite condițiile prevăzute de lege cu privire la cuantumul pedepsei aplicate de instanță, potrivit art.86/1 alin.2 Cod penal, dar și celelalte condiții prevăzute la lit.b al art.86/1 - inculpatul nu a mai fost condamnat anterior - sau lit.c a aceluiași articol, în sensul că, ținând seama de persoana inculpatului care are și o sănătate precară dovedită cu actele medicale depuse în cauză (269-273 dosar urmărire penală), curtea apreciază că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta și chiar fără executarea pedepsei, inculpatul nu va mai săvârși astfel de infracțiuni.
De altfel, prin această modalitate, a suspendării sub supraveghere la care s-a orientat instanța, care este o modalitate și de constrângere prin supunerea la măsurile de supraveghere instituite pe o durată relativ mare la care s-a orientat instanța, se apreciază că este atins și scopul pedepsei prevăzut de art.52 Cod penal, pentru astfel de fapte de corupție cu un grad sporit de pericol social, instituindu-se astfel, un echilibru între rolul pedepsei aplicate, ca o măsură de constrângere, pentru astfel de fapte, dar și ca mijloc de reeducare, vizând persoana inculpatului care nu are antecedente penale, avându-se în vedere, totodată, și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, așa cum se pretinde în textul menționat al art.52 Cod penal.
Dispunând condamnarea inculpatului, în modalitatea suspendării sub supraveghere, potrivit infracțiunilor reținute în sarcina sa, curtea, în baza art.71 Cod penal, va face și aplicarea prevederilor art.64 lit.a,b,c Cod penal, privind pedepsele accesorii, mai puțin dreptul de a alege, ce, în aprecierea curții, poate să fie exercitat de inculpat, urmând ca potrivit art.71 alin.5 Cod penal, aceste pedepse accesorii să fie suspendate pe durata suspendării condiționate a pedepsei închisorii aplicate.
In baza art.86/2 Cod penal, curtea va fixa un termen de încercare de 6 ani, iar în baza art.86/3 alin.1 Cod penal, va impune inculpatului să se supună, pe durata termenului de încercare, următoarelor măsuri de supraveghere:
-să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lânbgă Tribunalul Argeș, în condițiile Regulamentului de organizare și funcționare a acestor servicii;
-să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
-să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
-să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență;
Totodată, curtea, în baza art.86/4 Cod penal, va atrage atenție asupra revocării pedepsei, potrivit art.83 Cod penal, în cazul săvârșirii unei infracțiuni și art.86/4 alin.2 Cod penal, în cazul neîndeplinirii cu rea-credință a măsurilor de supraveghere stabilite de instanță.
De asemenea, curtea constată că în cauză se impune aplicarea măsurii de siguranță a confiscării speciale, prin confiscarea, în baza art.257 alin.2 Cod penal, rap. la art.256 alin.2 Cod penal, în folosul statului, a sumei de 300 Ron și 50 Euro, conform procesului verbal de constatare a infracțiunii flagrante (14 și 18 dosar urmărire penală), aflată la dispoziția instanței.
In acest sens, în vederea dispunerii acestei confiscări, curtea face referire la prevederile art.257 alin.2 Cod penal, care fac trimitere expresă la prevederile art.256 alin.2 Cod penal, în care se specifică faptul că banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, inculpatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.
In cazul infracțiunilor de corupție, prevăzute de codul penal, o atare restituire a acestor bani, valori sau bunuri, are loc numai în cazul infracțiunii de dare de mită, atunci când persoana care le-a dat denunță autorității fapta mai înainte ca organul de urmărire să fi fost sesizat, text ce nu se aplică, însă, infracțiunii de trafic de influență menționate, pentru că legea nu prevede, așa cum s-a menționat, o atare restituire ci numai confiscarea.
Mai mult, prin Decizia în interesul legii nr.LIX (59) din 24 septembrie 2007, se arată că numai în cazul infracțiunii prevăzută de art.6/1 din Legea nr.78/2000, ce sancționează cumpărătorul de influență, se aplică restituirea banilor, a valorilor sau oricăror alte bunuri atunci când este denunțată fapta autorității mai înainte ca organul de urmărire să fi fost sesizat, și nu în cazul infracțiunilor de trafic de influență prevăzute în art.257 Cod penal, când este sancționat traficantul de influență, cum este cazul infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată inculpatul în cauza dată.
Referirea în cauza de față la legea specială, Legea nr.78/2000, cu modificările și completările ulterioare, s-a făcut la art.6, și nu la art.6/1, precum și la art.5 alin.1 și art.7 alin.3, fără, însă, a identifica o atare trimitere cu o încadrare a faptei în infracțiunea prevăzută de art.6/1 menționată, pentru care legea prevede în mod expres restituirea banilor, valorilor sau oricăror bunuri.
Cu privire la latura civilă a cauzei, curtea constată că singura calitate pe care legea procesuală penală i-o poate conferi numitului, cel care a denunțat fapta, este numai aceea de martor.
Ca atare, sub acest aspect, nefiind parte, potrivit legii procesuale penale, nu poate pretinde nici despăgubirile morale, așa cum au fost solicitate, curtea urmând a respinge o astfel de cerere a numitului.
Nici cererea de acordare de cheltuieli de transport efectuate de martorul - a se vedea 37 dosar instanță - prilejuite de chemarea sa la organele de urmărire penală și de judecată, nu poate fi primită, întrucât martorul nu a depus dovezi în acest sens.
Totodată, în baza art.30 din Legea nr.78/2000, curtea va dispune publicarea hotărârii, după rămânerea definitivă a acesteia, într-un ziar central.
Referitor la cheltuielile judiciare, curtea va obliga, inculpatul, în baza art.191 alin.1 Cod pr.penală, la 5.500 lei cheltuieli judiciare statului, efectuate în cursul urmăririi penale și al judecății, așa cum rezultă din cele stabilite de parchet (5.000 lei), la care se adaugă și suma de 500 lei, fixată de instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza disp. art.334 Cod procedură penală schimbă încadrarea juridică a faptei din infracțiunea prev. de art.242 alin.1 Cod penal în infracțiunea prev. de art.272 Cod penal.
În baza disp. art.257 alin.1 Cod penal rap. la art.5 alin.1, art.6 și art.7 alin.3 din Legea nr.78/2000 condamnă pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 4 iunie 1965 în comuna, județul A, domiciliat în P,-, -c,.A,.33, -, la 2 ani și 6 luni închisoare.
În baza art.264 Cod penal rap. la art.17 lit.a și art.6 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art.257 alin.1 Cod penal, condamnă pe inculpat la 10 luni închisoare.
În baza art.272 Cod penal, condamnă pe același inculpat la 8 luni închisoare.
În baza art.33 lit.a rap. la art.34 lit.b Cod penal, contopește pedepsele stabilite si aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 6 luni închisoare, la care adaugă un spor de 6 luni, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 3 ani închisoare.
Face aplicarea prev. art.71 rap. la art.64 lit.a,b,c Cod penal, privind pedepsele accesorii, cu excepția dreptului de alege.
În baza art.86/1Cod penal, dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, iar potrivit art.71 alin.5 Cod penal, suspendă și pedepsele accesorii aplicate.
În baza art. 86/2 Cod penal, fixează termen de încercare de 6 ani.
În baza art.86/3 alin 1 Cod penal, impune inculpatului pe durata termenului de încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a)să se prezinte la datele fixate la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Argeș, în condițiile Regulamentului de organizare și funcționare a acestor servicii;
b)să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c)să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d)să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență;
În baza art.86/4 Cod penal, atrage atenția asupra revocării pedepsei potrivit art.83 Cod penal și art.86/4 alin.2 Cod penal.
În baza art.257 alin.2 Cod penal, rap. la art.256 alin.2 Cod penal, confiscă în folosul statului suma de 300 RON și 50 EURO, conform procesului verbal de constatare a infracțiunii flagrante (filele 14-18 dosar urmărire penală) aflată la dispoziția instanței.
Respinge cererea numitului de acordare a daunelor morale solicitate.
În baza art.30 din Legea nr.78/2000 dispune publicarea hotărârii după rămânerea definitivă a acesteia, într-un ziar central.
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, obligă inculpatul la 5.500 lei cheltuieli judiciare statului, efectuate în cursul urmăririi penale și judecății.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică azi 13 februarie 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
PREȘED INTE,
- -
Grefier,
Red.-
Tehnored.
Ex.3
4 martie 2009
Președinte:Dumitru DiaconuJudecători:Dumitru Diaconu
