Traficul de influență (art.257 cod penal). Decizia 45/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(Număr în format vechi 1258/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-A PENALĂ
DECIZIA PENALA NR. 45
Ședința publică de la 03 martie 2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Vasile Băjan
JUDECĂTOR 2: Niculae Stan
GREFIER: - -
Ministerul Public - PARCHETUL DE PENGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE - reprezentat de procuror.
Pe rol, pronunțarea asupra APELURILOR declarate de Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și inculpații și împotriva sentinței penale nr. 292 din data de 11.03.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II -a Penală, în dosarul nr-
Dezbaterile ce au avut loc în ședința publică din data de 24.02.2009, au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie penală când, pentru da posibilitatea apărătorilor aleși ai apelanților - intimați -inculpați să depună la dosar Concluzii, la cererea expresă a acestora, Curtea a amânat pronunțarea cauzei la data de 03.03.2009, dată la care a pronunțat următoarea decizie penală.
CURTEA
Prin sentința penală nr.292/11.03.2008 a Tribunalului București Secția a II-a Penală în temeiul art.257 Cod penal rap.la art. art.6 din Legea nr. 78/2000 a condamnat pe inculpatul, cu domiciliul în B,-, Jud. B, la o pedeapsă de 3 ani închisoare.
A constatat ca fapta dedusă judecății este concurentă cu cea pentru care inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64, lit. a,b Cod penal, prev în baza art. 215 alin. 1,2,4 și 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, 74 alin. 1, lit. a și 76 alin. 2 Cod penal și cu privire la care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, conform art. 861-862Cod penal pe un termen de 7 ani, conform sentinței penale nr. 216/F/28.09.2005 a Tribunalului Bistrița N, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 669/06.02.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În baza art. 865,alin.1 și art.85 alin.1 Cod penal a anulat suspendarea executării pedepsei sub supraveghere dispusă prin sentința penală menționată anterior și conform art. 33 lit.a și 34 lit. b, Cod penal a contopit pedeapsa stabilită în prezenta cauză, de 3 ani închisoare, cu pedeapsa cu privire la care s-a anulat suspendarea de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a,b, Cod penal, inculpatul având de executat o pedeapsă de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a,b, Cod penal, după executarea pedepsei principale.
În baza art.71 Cod penal, a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64, lit. a, teza a II-a și lit. b, Cod penal.
În baza art. 88 Cod penal a dedus din durata pedepsei închisorii pronunțate,reținerea și arestarea preventivă de la 03.11.2005 la 21.01.2006 și respectiv de la 23.09.2004 la 25.05.2005.
II. În temeiul dispozițiilor art. 257 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 a condamnat pe inculpatuI, cu domiciliul în B,-,.2,.,. 10, Jud. B, la o pedeapsă de 3 ani închisoare.
În baza art. 81 Cod penal a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o durată de 5 ani, ce constituie termen de încercare stabilit conform art. 82 Cod penal.
În baza art. 88 Cod penal a computat din durata pedepsei pronunțate prevenția de la 3.11.2005 la 21.01.2006.
În baza art. 359 a C.P.P. atras atenția asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal referitoare la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
A constatat că banii primiți de cei doi inculpați aparțin
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală a obligat inculpații la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel,instanța de fond a reținut următoarele:
În cursul lunii octombrie 2005 inculpatul l-a contactat pe martorul, propunându-i să preia un teren situat în comuna B, Jud. B, teren destinat construcției unui depozit ecologic de deșeuri (groapă de gunoi), afacere de care martorul s-a arătat interesat, astfel încât cei doi au stabilit o întâlnire la motelul, în data de 16.10.2005.
Cu această ocazie martorul s-a întâlnit atât cu inculpatul, cât și cu inculpatul, reprezentat de
Într-o discuție de circa 20 minute inculpatul i-a expus denunțătorului faptul că pe rolul Judecătoriei Brașov există o contestație depusă de SRL privitoare la o licitație pentru concesionarea unui teren în suprafață de 31 ha, în B, județul B, precizându-i totodată că societatea comercială în cauză cheltuise cu ocazia acestei licitații circa 200.000 euro. Inculpatul i-a propus lui să-i dea suma de 100.000 euro pentru ca SRL să câștige acest proces urmând ca la noua licitație ce s-ar organiza el să garanteze că va intra în posesia acestui teren și că totodată îi vor da studiile și proiectele Întocmite de ei. Inculpatul a afirmat, conform declarației denunțătorului că-i garantează, câștigarea procesului Întrucât "avem relații.
A doua zi conform înțelegerii, cei doi inculpați s-au întâlnit din nou cu martorul, stabilind să se întâlnească și în ziua următoare pentru a încheia un eventual contract și pentru ca acesta să le lase o garanție, în condițiile în care a afirmat că nu dispune de întreaga sumă solicitată.
După ce în data de 18.10.2005 martorul a stabilit cu inculpatul, în urma unei discuții telefonice, să ia legătura în data de 19.10.2005 și ulterior acestei convorbiri telefonice purtată de cei doi în data de 19.10.2005, când inculpatul s-a interesat dacă martorul a rezolvat cu banii și a afirmat că o parte din aceștia sunt necesari pentru rezolvarea problemei la instanța din B, martorul a sesizat DNA cu privire la împrejurările prezentate mai sus și descrise pe larg în denunțul existent la dosar.
Având în vedere acest autodenunț, la data de 19.10.2005, Departamentul Național Anticorupție a emis autorizația nr. 15 de înregistrare cu titlu provizoriu de convorbiri și imagini, precum și de interceptare a convorbirilor telefonice ale persoanelor implicate, autorizație confirmată și prelungită de instanța Tribunalului București prin încheierea nr. 320/I/2005 din 20.10.2005.
Materialele rezultate ca urmare a punerii în executare a acestor autorizații au fost selectate și certificate de instanța emitentă prin procesul verbal din 31.01.2006.
Conform unei înțelegeri prealabile cei trei s-au întâlnit din nou la data de 1.10.2005 la restaurantul motelului din Reprezentantul firmei austriece, inc. le-a prezentat stadiu afacerii privind construcția gropii de gunoi, precizându-i denunțătorului că inițial se organizase o licitație la care nu fusese declarat nici un câștigător, arătându-i și o copie a procesului verbal de respingere a tuturor ofertelor spunându-i că ulterior a fost declarat câștigător
Cu această ocazie inculpatul i-a spus denunțătorului că dorește să se retragă din afacere și că-i propune ca în schimbul sumei de 100.000 euro să-i faciliteze preluarea afacerii de către societatea sa spunând că o parte din această sumă reprezintă cheltuielile avute până în prezent ( proiecte, studii, etc),iar o parte urmează să o ofere unor persoane din cadrul instanțelor brașovene pentru închiderea contestației licitației și unor funcționari din Primăria B pentru câștigarea licitației de către A.
Pentru a da credibilitate afirmațiilor făcute, cei doi, au folosit numele mai multor persoane (al primarului comunei B; fost președinte al Consiliului județean, senatorul ) sugerând că aceste persoane urmează să-I ajute pe martor în cazul în care va prelua respectiva afacere. De asemenea, aceștia i-au expus denunțătorului modul în care urmau să acționeze, spunându-i că fie a avea loc o nouă licitație, fie va primi discret concesiunea, ei putând "să aranjeze" această licitație.
Astfel, inculpatul, i-a spus martorului că vor merge împreună la primar și o să discute și aici și la Consiliul Județean, aceștia urmând să îl sprijine tocmai datorită celor doi inculpați ("Deci, oricum te vor sprijini. Și te vor sprijini că spunem noi").
. a continuat expunerea afacerii spunând că este necesar ca denunțătorul să dea suma de bani atât pentru închiderea procesului, cât și pentru câștigarea noii licitații, urmând ca și el să se implice, în sensul că va interveni pe lângă aceleași persoane și chiar mai mult, garantându-i personal acest lucru. După acest moment al discuției inc. i-a pretins denunțătorului suma de bani ce urma să fie împărțită conform celor arătate mai sus.
În final au căzut de acord asupra sumei de 80.000 euro (voi 2, 34-35 ), convenindu-se ca modalitate de plată un avans de 50.000 euro.
De asemenea cei doi inculpați au propus pentru a crea o aparență de legalitate încheierea unui contract, pe care îl numesc și "Convenție", "agreement" sau s agreement".
Totodată inculpatul a reafirmat influența pe care o are, atât asupra "judecătorului" cât și în cadrul autorităților județene și locale.
De asemenea, inculpatul a afirmat că "primarul este relația lor" și că totul este aranjat. Fiind întrebat de martor, dacă este nevoie de bani pentru proces, inculpatul a confirmat că sunt necesari 10.000 euro și că persoana cu care a aranjat este din primărie ( "Asta este, din primărie și (. ) totul se închide, înțelegi?
Tu dai la primărie și nu mai e procesu."
, nimic!".
Același inculpat, la solicitarea martorului a arătat că are relații și în cadrul Consiliului Local, respectiv pe Primar, viceprimar și două consiliere.
Inculpatul le-a prezentat la rândul său modul fraudulos de întocmire a caietului de sarcini al noii licitații (, . face caietu cum vrem noi!"), pentru ca ulterior cei doi coinculpați, să-i precizeze denunțătorului că vor câștiga contestația împotriva procesului verbal de licitație prin depunerea la dosarul cauzei aflat pe rolul instanței a procesului verbal prin care comisia de licitație respinsese inițial toate ofertele prezentate.
Privitor la suma solicitată inculpatul i-a comunicat martorului că 20.000 a costat studiul de fezabilitate, iar restul reprezintă "șpaga",
"Această sumă este o. parte de. cheltuieli și o parte de șpagă.
Asta este!".
De asemenea,inculpatul a precizat că va interveni pe lângă judecătorul care judecă contestația în cauză și (. ) judecător.. " vorbit cu mine: "Ai grijă! Asta pune primar în pușcărie. ).
Cu ocazia acestei întâlniri inculpatul i-a înmânat denunțătorului un "studiu de fezabilitate privind constituirea unei societăți comerciale pentru realizarea unui depozit ecologic (comuna B) în vederea colectării și depozitării deșeurilor din Jud. B" în original, care a fost ulterior predat organelor judiciare,cei trei participanți, stabilind de asemenea,să se întâlnească la data de 24.10.005 la un cabinet avocațial din B, din zona Bd. - pentru redactarea contractului.
La data de 20.10.2005 denunțătorul îl contractează pe inculpatul care își întărește afirmațiile făcute cu prilejul întâlnirii anterioare, susținând că el va aranja tot, având toate relațiile necesare.
La data de 24.10.2005 cei trei s-au reîntâlnit la un birou avocațial din B, B-dul -, unde au continuat discuțiile și nu s-au înțeles cu privire la forma contractului ce urma să acopere înțelegerea frauduloasă.. și inc. au reiterat influența pe care o au pentru câștigarea licitației, menționând în acest sens, că vor aranja la primărie pentru a se aproba o nouă licitație, precum și aceea că vor câștiga și procesul care e mâna lor.
Sunt de asemenea menționate numele primarului din B și cel de, fiind precizate și funcțiile acestuia în cadrul autorităților locale și centrale, oferindu-se asigurări că, pe această cale, licitația va fi
câștigată de, care a lua locul
În continuare cei trei au discutat în contradictoriu cu privire la eficiența depunerii la dosarul cauzei aflat pe rolul instanței a procesului verbal prin care se respinseseră toate ofertele, neajungându-se la nici o concluzie. De asemenea aceștia au convenit amânarea Încheierii contractului de colaborare Între cele două societăți comerciale.
. a avut o tentativă de mărire a prețului corupției, afirmând că pentru câștigarea licitației ar mai fi necesară suplimentarea sumei de 80.000 euro, denunțătorul nefiind însă de acord cu această propunere.
a ridicat problema restituirii sumei de bani în cazul în care cele promise de coinculpați nu se realizează, căzându-se de acord să se emită un bilet la ordin în alb de către
În finalul discuției, cei trei au stabilit să se întâlnească la data de
,
02.11.2005 În Municipiul B unde după remiterea sumei de 50.000
euro cash cei doi coinculpați să-l conducă pe denunțător la sediul Primăriei B și sediul Consiliului Județean B pentru perfecta rea afacerii.
La data de 01.11.2005 inculpatul îI contactează pe denunțător de la care află că dispune de suma de bani solicitată, inculpatul insistând să aibă 50 cash, restul urmând a fi plătit prin virament.
La data de 02.11.2005 Departamentul Național Anticorupție a organizat o echipă operativă pentru prinderea În flagrant a celor doi coinculpați.
La această dată, în jurul prânzului inc., inc. și denunțătorul s-au întâlnit la sediul Primăriei B, județul B constatând că primarul nu se află în instituție, fiind plecat din localitate. De asemenea, denunțătorului i s-a adus la cunoștință faptul că vicepreședintele Consiliului Județean B, nu poate fi găsit întrucât este în concediu.
După ce au petrecut câteva zeci de minute la un restaurant din apropierea primăriei, cei trei s-au deplasat la sediul instituției unde au avut o scurtă discuție cu viceprimarul după care a sosit și primarul. Cei doi coinculpați l-au prezentat pe denunțător ca pe un nou partener de afaceri interesat de amenajarea gropii de gunoi din comună, solicitând sprijinul autorităților locale pentru acest proiect. Cei doi reprezentanți ai primăriei i-au asigurat de tot sprijinul lor întrucât este un proiect de importanță publică. Inculpatul a invocat din nou sprijinul unor persoane importante din Județul
": (vorbește în același timp cu ): Noi o să mergem și la și la. să-I prezentăm pe noul nostru partener, și toate detaliile și, bineînțele, vom reveni la dumneavoastră după fiecare fază la care se impune. (neinteligibil). ".
După acest moment coinculpații și denunțătorul au hotărât să se reîntâlnească în municipiul B la restaurantul motelului. După amiază inc., inc. și denunțătorul s-au revăzut la acest restaurant.
La discuția avută cu această ocazie inc. a precizat din nou că este sprijinit de persoane importante care îÎ vor ajuta să câștige această licitație, susținând că vineri 04.11.2005 se va ține o nouă licitație și că "ai văzut că ceea ce ți-am spus este adevărat. și că oamenii mă cunosc".
După acest moment denunțătorul i-a înmânat inculpatului suma de 50.000 euro, conform Înțelegerii:
": la. numără-i! Că și când îi găsește pe jos, Îi numeri.: Da.
: Dar din o sută de mii. să nu fie așa, sunt hârtii..
(neinteligibil). Să nu greșim că sunt mulți bani și. Eu o să mă retrag ( neinteligibil) ".
La scurt timp a avut loc intervenția echipei operative a Departamentului Național Anticorupție, cei doi inculpați fiind surprinși în flagrant. Suma de bani a fost găsită asupra inc.. Cu ocazia întocmirii procesului verbal de constatarea infracțiunii flagrante cei doi inculpați nu au dat detalii cu privire la proveniența și scopul primirii sumei de bani găsită asupra lor. Atât pe palme cât și pe hainele acestora au fost evidențiate urme de fluorescent.
S-a încercat de către inculpați acreditarea ideii că în realitate a fost vorba de o afacere legală, în sensul că, al cărei reprezentant era inculpatul dorea să renunțe
la amenajarea unei gropi de gunoi în comuna B, Jud. B, în
condițiile în care pierduse licitația organizată, contestând însă în instanță
această licitație, împrejurare față de care, în scopul recuperării în parte a cheltuielilor ocazionate de această afacere, inculpatul i-a
propus martorului denunțător, care derula afaceri cu același specific, în
zonă, preluarea documentației în vederea participării la o nouă licitație, rolul inculpatului fiind acela de a facilita negocierile dintre cei doi, inculpatul necunoscând limba română, iar martorul pe cea germană.
Cei doi au pretins că nu cunosc persoanele al căror nume au fost vehiculate în discuțiile purtate cu martorul, cu precizarea că inculpatul a menționat că îi cunoaște pe primarul și viceprimarul din Comuna B anterior participării firmei sale la licitație, aceștia făcând parte dintr-o delegație care s-a deplasat în Austria, la invitația firmei sale.
Aceste apărări în cadrul cărora fiecare dintre inculpați a încercat să-și diminueze rolul avut în "negocierile" purtate cu martorul, inculpatul susținând că nu a discutat niciodată direct cu martorul, ci numai prin intermediul inculpatului, iar acesta din urmă arătând că în toate discutiile nu a avut decât rolul de traducător, sunt însă în totală contradicție cu probele tehnico-științifice, audio-video, din analiza cărora rezultă că cei doi inculpați au pretins că au relații în mediile judiciare brașovene și în cadrul administrației publice locale B, pentru a-i crea denunțătorului convingerea că au o influență reală în cazul anulării judiciare a procesului verbal de licitație și organizării, respectiv câștigătorii unei noi licitații privind de gunoi.
De altfel,într-o primă fază, inculpatul a admis faptul că este posibil să fi creat confuzie în mintea denunțătorului, afirmând însă nu a avut nici un moment intenția de a da bani vreunui reprezentant al autorităților pentru câștigarea sau anularea judecătorească a procesului verbal de licitație.
Din analiza înregistrărilor ambientale rezultă însă cu claritate faptul că cei doi inculpați au urmărit să-I facă să creadă pe denunțător că au influență reală pe lângă magistrați din cadrul instanțelor brașovene și membri ai administrației locale din B pentru admiterea contestați ei respectiv câștigarea unei noi licitații de către Datele și împrejurările ce rezultă din aceste probe vin, de asemenea, să confirme susținerile făcute în mod constant de către martorul denunțător.
Declarațiile celorlalți martori se referă la modul în care s-a desfășurat licitația, la actele Întocmite cu această ocazie, precizându-se că procesul verbal prin care s-au respins toate ofertele a cuprins o eroare de redactare, ce a fost ulterior .
De asemenea, au confirmat faptul că inculpatul era cunoscut de către autoritățile din cadrul Primăriei B și că avut loc o întâlnire la sediul acestei primării, în data de 02.11.2005, la care au participat cei doi inculpați și martorul denunțător, ocazie cu care s-a purtat o discuție în termeni generali, fără a se aborda chestiuni punctuale. De altfel, această întâlnire organizată de către inculpați, a fost realizată tocmai în vederea . convingerii martorului de existența influenței pe care aceștia au pretins că o au asupra autorităților locale, respectiv a primarului și viceprimarului din comună.
Sub acest aspect instanța constată îndeplinită cerința legii pentru existența faptelor reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare, cei doi inculpați lăsând să se creadă că au influență asupra primarului și viceprimarului din comuna B, a doi consilieri din cadrul Consiliului Local B, a unor reprezentanți ai Consiliului Județean B, precum și asupra unor magistrați din cadrul instanțelor din Municipiul B pentru anularea licitației privitoare la construcția gropii de gunoi din comuna B și respectiv pentru organizarea și câștigarea unei noi licitații, de către societatea denunțătorului.
Instanța a apreciat astfel că este de necontestat că cei doi inculpați au pretins și primit banii pentru a determina mai multe persoane ce funcționează În cadrul autorităților locale din B și al autorității judecătorești asupra cărora au lăsat să se creadă că ar avea influență să rezolve În mod favorabil situația cu privire la care au . să-I intereseze pe martor.
A constatat, de asemenea, că referirea pe care cei doi inculpați au făcut-o la sprijinul pe care urmau să-I obțină pentru martor, nu a avut doar caracter general,ci a prezentat aspecte concrete,fiind sugerată implicarea unor persoane care făceau credibile afirmațiile lor În legătură cu influența da care pretindeau că se bucură.
Față de probele din care inculpații au făcut nu numai afirmații cu caracter general în sensul că au relații îcadrul respectivelor instituții, dar și referiri concrete la anumite persoane, afirmații credibile prin modul în care au fost făcute, dar și prin acțiunile întreprinse de inculpați în acest scop, se impune concluzia că martorul de la care au pretins și au primit banii, putea crede că ei aveau influență asupra reprezentanților acelor autorităti.
Nu se poate considera, deci, că inculpații s-au limitat la inducerea în eroare a martorului, pentru a-I determina să le dea banii pretinși, ci, în opinia instanței, este dovedit că ei au pretins și luat banii lăsând să se creadă că au influență asupra persoanelor respective cu atribuții de natură a asigura rezolvarea favorabilă a problemei licitației, pentru a le determina să rezolve situația în discuție.
Ca atare, fapta comisă de aceștia întrunește, prin conținutul ei concret, cerințele Înscrise de art. 257 alin. 1 raportat Cod Penal a art. 6 din Legea nr. 78/2000. Sub acest aspect constată că fiind îndeplinită și cerința laturii subiective, cei doi inculpați acționând cu vinovăție sub forma intenției directe, ei dându-și seama și vrând să trafice influența pe care au pretins că o au asupra reprezentanților autorităților locale și judecătorești din județul B, prevăzând, și dorind urmarea faptei, adică starea de pericol pentru buna desfășurare a activității de serviciu specifice fiecăreia dintre respectivele instituții.
Pentru această faptă instanța va dispune condamnarea inculpaților la pedepse individualizate În conformitate cu criteriile generale prevăzute de art. 72 penal, și anume dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele speciale ale pedepselor prevăzute de lege, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana inculpaților, împrejurările ce atenuează sau agravează răspunderea penală.
Pentru a evalua gradul de pericol social al faptei săvârșite instanța a reținut modul în care s-au realizat concret acțiunile ce constituie elementul obiectiv al infracțiunii, precum și toate împrejurările ce îl particularizează, caracterul și importanța obiectului lezat prin săvârșirea faptei, forma și gradul vinovăției.
De asemenea, a luat în considerare și persoana infractorilor, ceea ce este de esența însăși a operațiunii de alegere și determinare concretă a pedepsei în raport cu trăsăturile specifice persoanei făptuitorului, de această concordanță depinzând eficiența funcțională a pedepselor aplicate. Sub acest aspect a reținut aptitudinea inculpaților de a înțelege caracterul acțiunilor lor,influiențată de vârstă, de pregătirea și experiența de viață, precum și capacitatea lor de a reacționa față de o anumită sancțiune penală. In alegerea pedepselor instanța a ținut cont și de dezideratul în conformitate cu care mijloacele de represiune împotriva celor ce încalcă dispozițiile legii penale trebuie adaptate în așa fel încât să fie asigurată o justă sancționare a faptelor comise și, în același timp, o eficientă folosire a sancțiunii aplicate. Un alt aspect, deosebit de important, în lumina căruia trebuie privită situația personală a celor doi inculpați îl constituie lipsa antecedentelor penale, cu mențiunea că inculpatul a fost condamnat ulterior comiterii faptei, în mod definitiv, la o pedeapsă de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a,b, penal, cu privire la care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere conform art.861-862penal (sentința penală nr.216/F/28.09.2005a Tribunalului B N, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 669/06.02.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție).
S-a reținut și conduita inculpaților după săvârșirea faptei, constatând pe de o parte în atitudinea de negare a comiterii acesteia și, pe de altă parte, în prezentarea de bună voie, după punerea lor în libertate, în fața autorităților judiciare.
Analizând toate aceste date ce conturează gradul de pericol social al faptei și având în vedere și trăsăturile personale ale inculpaților instanța a apreciat că prin aplicarea unei pedepse orientată spre minimul special prevăzut de lege se poate realiza scopul acesteia, constatând totodată că în ceea ce-I privește pe inculpatul, care este la prima încălcare a legii penale, acesta este să se îndrepte și fără executarea efectivă a pedepsei, din analiza datelor ce îl caracterizează, rezultând aptitudinea sa de a se elibera de mentalitățile și deprinderile manifestate cu ocazia comiterii infracțiunii prin eforturi făcute sub amenințarea pedepsei la care urmează a fi condamnat și de a cărei executare poate scăpa numai printr-o conduită corectă și deci prin autoreeducare.
În susținerea acestui mod de individualizare a executării pedepsei vine și aceea că prin fapta comisă nu s-a pricinuit o tulburare alarmantă a relațiilor sociale normale, ceea ce ar fi făcut ca aplicarea unei asemenea măsuri să nu mai fie eficace.
În ceea ce-I privește pe inculpatul instanța a constatat că fapta dedusă judecății este concurentă cu cea pentru care i-a fost aplicată o pedeapsă cu suspendare sub supraveghere, urmând ca atare a proceda la anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, în conformitate cu dispozițiile art. 865alin. 1 și 85 alin. 1 penal și la aplicarea regulilor din materia concursului de infracțiuni, pedeapsa rezultată urmând a fi executată de inculpat în regim de deținere.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - DNA și inculpații și.
Parchetul critică soluția instanței de fond pentru două motive:
1.Instanța nu a făcut aplicarea art.71 Cod penal în ceea ce-l privește pe inculpatul,critică ce rezultă din disp.art.71 alin.5 Cod penal,potrivit căreia pe durata suspendării executării pedepsei,se suspendă și executarea pedepselor accesorii.
2.Greșita individualizare a pedepselor aplicate ambilor inculpați,având în vedere că inculpatul a mai fost anterior condamnat definitiv pentru înșelăciune,precum și poziția procesuală a ambilor inculpați,de nerecunoaștere a faptelor săvârșite.
Inculpatul a depus note scrise cu privire la apelul său,motive susținute oral în fața instanței. Prin apelul său a solicitat achitarea în baza art.10 lit.f și d Cod procedură penală pentru următoarele motive:
1.Greșita apreciere asupra regularității actului de sesizare,întrucât aceasta nu aparține procurorului care a efectuat urmărirea penală,care a fost efectuată de un procuror necompetent.
2.Încălcarea dreptului la apărare în faza de urmărire penală prin acțiuni provocatoare ale organului de urmărire penală și ale denunțătorului,neaducerea la cunoștință acuzațiilor,neascultarea în calitate de învinuit sau inculpat,neadministrarea unor probe în favoarea inculpatului și obținerea unor mijloace de probă în mod ilegal.
3.Aprecierea greșită a probelor,în absența oricărei probe care să facă dovada existenței participației penale a inculpatului. Cu privire la aceste aspect se arată că toate acțiunile inculpatului au fost licite,în realizarea serviciului de traducere.
4.Greșita individualizare a pedepsei și a modalității de executare.
Cu privire la apelul său inculpatul a depus la dosar note scrise,ce urmează a fi analizate,în considerentele ce urmează:
Inculpatul,prin avocat,a solicitat prin apelul său,în principal,trimiterea cauzei la organul de urmărire penală pentru refacerea urmăririi penale și,în subsidiar,achitarea în baza art.10 lit.a Cod procedură penală,întrucât fapta nu există.
Solicită instanței să aibă în vedere că sumele de bani au fost pretinse de inculpat,ca reprezentant al unei firme,ca o contravaloare a studiului de fezabilitate efectuat,iar inculpatul a încercat să încheie un contract în acest sens.
Mai arată că obținerea și folosirea interceptărilor telefonice, respectiv transcrierea acestora trebuie privită cu suspiciune,având în vedere că denunțătorul a fost determinat de organele de urmărire penală să provoace acțiunile inculpatului,fiind încălcat astfel art.68 alin.2 Cod procedură penală.
În ceea ce privește achitarea acuzațiilor aduse inculpatului, apreciază că a fost provocat și este inechitabil să se utilizeze tehnica de către organele de urmărire penală în scopul de a prinde o persoană care nu a făcut altceva decât să vândă o documentație pentru o groapă de gunoi.
Verificând sentința atacată pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei,Curtea constată următoarele:
1.În ceea ce privește apelul parchetului - critica privind neaplicarea art.71 Cod penal pentru inculpatul este întemeiată, rezultând din disp.art.71 alin.5 Cod penal,potrivit căreia pe durata suspendării executării pedepsei principale,se suspendă și executarea pedepselor accesorii.
Cea ce a doua critică referitoare la greșita individualizare a pedepselor nu poate fi primită întrucât instanța de fond a ținut seama de toate criteriile prev.la art.72 Cod penal.atât în ceea ce privește cuantumul pedepselor aplicate,cât și ca modalitate de executare.
Gradul de pericol social al faptelor a fost evaluat în legătură cu modul în care s-au realizat concret acțiunile ce constituie elementul obiectiv al infracțiunii precum și persoana inculpaților și conduita acestora,după săvârșirea faptelor.
Analizând apelul declarat de inculpatul,așa cum a fost formulat prin notele scrise depuse la dosar,se rețin următoarele:
1.Greșita apreciere a regularității actului de sesizare.
În legătură cu acest aspect al desfășurării urmăririi penale,nu se constată nici un motiv de nulitate în ceea ce privește sesizarea instanței.
Rechizitoriul a fost emis de procurorii care au efectuat urmărirea penală și a fost confirmat de procurorul ierarhic superior,iar instanța de fond a verificat regularitatea actului de sesizare a instanței.
2.Încălcarea dreptului la apărare.
În cadrul acestei critici,inculpatul a invocat o serie de aspecte,cum ar fi acțiunile de provocare întreprinse de procurori și denunțător,neaducerea la cunoștință a acuzațiilor,neascultarea în calitate de învinuit și de inculpat, neadministrarea de probe în favoarea inculpatului și obținerea de probe în mod nelegal.
În primul rând, nu se poate reține provocarea din partea organelor de urmărire penală prin intermediul denunțătorului,deoarece toate acțiunile inculpatului s-au desfășurat în înțelegere cu denunțătorul,inculpatul având posibilitatea permanentă de a alege între activitățile întreprinse și nu se poate reține nici o respingere a propunerilor făcute de acesta. Mai mult,inculpații sunt cei care,în mai multe rânduri,au avut inițiativa desfășurării acțiunilor care fac obiectul faptelor penale.
folosite de denunțător,atât în declarațiile aflate la dosar,cât și în convorbirile cu inculpații,nu pot constitui acțiuni de provocare,atâta timp cât inculpații au achiesat la momentul respectiv la acestea.
De asemenea,folosirea sumei de bani de la DNA nu reprezintă o provocare,făcând parte din modul de lucru,iar banii sunt tot bani,indiferent de la cine provin.
3.Afirmația că inculpatului nu i-au fost aduse la cunoștință acuzațiile nu este reală,fiind făcută cu ocazia fiecărei declarații date, a prezentării materialului,precum și în fața instanței.
4.Deasemenea,afirmația că inculpatul nu a fost ascultat în această calitate nu este reală,în dosarul de urmărire penală,declarațiile olografe fiind semnate,precum și cele pe formular.
La urmărirea penală,au fost administrate probele considerate ca necesare și utile cauzei,iar inculpatul nu a indicat probele în favoarea sa,despre care se pretinde că au fost ascunse de organele de urmărire penală.
De altfel,nici în fața instanței de fond și de apel inculpatul nu a indicat concret aceste probe la care face referire.
5.În cadrul criticii referitoare la obținerea nelegală a probelor se reiau motive la care deja instanța s-a pronunțat pe parcursul cercetărilor și se referă la obținerea în mod nelegal a declarațiilor denunțătorului și a modului de redactare notelor de transcriere,precum și a autorizației de interceptare a convorbirilor.
Se constată că au fost respectate disă.art.911și următoarele din Codul d e procedură penală,în ceea ce privește momentul solicitării autorizației. Textul de lege nu impune ca urmărirea penală să fie începută.
De asemenea,traducerea convorbirilor în limba română s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale.
6.Critica referitoare la interceptarea greșită a probelor administrate nu poate fi primită.
În esență,inculpatul arată că persoanele care puteau influiența licitația,sunt cele din consiliul local și comisia de licitație și nu cele reținute în actul de inculpare.
Din situație de fapt stabilită,se reține că inculpații au lăsat să se înțeleagă că au influiență și asupra acestor persoane unde s-au și deplasat împreună cu denunțătorul.
7.Ultima critică cuprinsă în notele scrise se referă la faptul că instanța nu a reunit cauza de față cu cea în care inculpatul a fost condamnat definitiv la o pedeapsă de 4 ani închisoare cu aplic.art.861Cod penal.
Instanța de fond a aplicat în mod corect disp.art.865alin.1 și art.85 alin.1 Cod penal,reunirea în conformitate cu art.32 Cod procedură penală nefiind posibilă,deoarece una dintre cauze a fost judecată definitiv.
Apelul inculpatului este nefondat.
Solicitarea privind trimiterea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale nu a fost motivată în apelul susținut oral și nu s-a indicat motivul nulității întregii urmăriri penale,iar instanța referificând desfășurarea acestei faze,nu a identificat motive de nulitate.
Solicitarea de achitare conform art.10 lit.a Cod procedură penală cu motivarea că a fost provocat de organele de urmărire penală prin acțiunile coordonate ale denunțătorului nu poate fi primită,întrucât inculpatul a avut posibilitatea să respingă propunerile făcute de acesta și,mai mult,a avut inițiativa desfășurării acțiunilor.
Afirmația că a încercat să încheie un contract prin care să vândă studiul efectuat reprezintă eventual o dorință a inculpatului,care nu s-a materializat în nici un mod în realitate,
Așadar,inculpatul solicită a se avea în vedere acțiuni care nu au avut loc,însă instanța stabilește realitatea faptelor care au existat în realitate.
Așa fiind,va admite apelul pachetului,numai în ceea ce privește aplicarea disp.art.71-64 lit.a,b Cod penal,precum și a disp.art.71 alin.5 Cod penal.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Va respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpați,cu cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție împotriva sentinței penale nr.292 din data de 11.03.2008 pronunțată de Tribunalul București -Secția a II-a Penală ,pronunțată în dosarul nr-.
Desființează în parte sentința apelată și pe fond;
Aplică disp.art. 71-64 lit. a, b Cod penal ca pedeapsă accesorie aplicată inculpatului.
În baza art. 71 al. 5 Cod penal suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpații și.
Obligă pe apelanții inculpați la câte 200 lei cheltuieli judiciare statului.
Onorariul pentru traducător de limbă engleză constând în contravaloarea a 3 ore prestate și onorariul traducător limbă germană constând în contravaloarea a 10 ore prestate(24.11.2008, 15.12.2008;2.02.2009;17.02.2009;24.02.2009), se suportă din fondul Ministerului Justiției.
Dispune restituirea către Tribunalul București Secția a II- Penală a plicului nedesigilat conținând 15 CD și 5 minicasete, conform adresei de înaintare către Curtea de APEL BUCUREȘTI.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică,azi 3 martie 2009.
PREȘEDINTE JUDECATOR
GREFIER
Red.VB
Tehnored.IE/2 ex./8.05.2009
2
Gh.
Președinte:Vasile BăjanJudecători:Vasile Băjan, Niculae Stan
