Traficul de influență (art.257 cod penal). Decizia 66/2009. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.66/

Ședința publică de la 2 iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Maria Tacea

JUDECĂTOR 2: Liviu Herghelegiu

JUDECĂTOR 3: Mița Mârza

Grefier - - -

-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -

Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Galați -

a fost reprezentat de procuror

Pentru azi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de revizuientul împotriva sentinței penale nr. 39 din 20.02.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 25 mai 2009 și s-au consemnat în încheierea din aceeași dată, care face parte integrantă din prezenta, când, instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de 2 iunie 2009.

După deliberare,

CURTEA:

Asupra apelului penal de față:

Revizuentul a declarat apel împotriva sentinței penale nr. 39 din 20.02.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila.

Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.39 din 20.02.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Brăilaa respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuentul împotriva sentinței penale nr. 258/2006 a Tribunalului Brăila pronunțată în dosarul penal nr. 1830/2005.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Brăilaa reținut următoarele:

Prin cererea formulată la data de 26.06.2008, revizuientul a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 258/20 iunie 2006 pronunțată de Tribunalul Brăila, secția penală, în dosarul penal nr. 1830/2005.

Examinând actele și lucrările dosarului, se rețin următoarele:

Prin sentința penală nr. 258 din 20 iunie 2006 pronunțată de Tribunalul Brăila, s-a dispus în baza art. 334 Cod procedură penală schimbarea încadrării juridice dată faptei comise de inculpatul, prin actul de sesizare al instanței, din infracțiunea de trafic de influență prev. de art. 257 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 republicată, în infracțiunea de trafic de influență prev. de art. 257 Cod penal raportat la art. 6 și art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 78/2000 republicată.

În baza art. 257 Cod penal, raportat la art. 6 și art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 78/2000 republicată, a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență și la 1 an pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a, b și c Cod penal respectiv: a) dreptul de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice; b) dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat; c) dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie, ori de a desfășura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii, în temeiul art. 65 alin. 1 cod penal în referire la art. 53 pct. 2 lit. a Cod penal.

S-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 Cod penal, respectiv: a) dreptul de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice; b) dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat; c) dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie, ori de a desfășura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii; d) drepturile părintești; e) dreptul de a fi tutore sau curator, pe durata prev. de art. 71 cod penal, ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 6/1 alin. 4 din Legea nr. 78/2000 republicată a fost obligat inculpatul, să restituie părții vătămate (denunțătoare), domiciliat în comuna, județul D, următoarele sume de bani: 35.000.000 lei ROL, 1000 Euro și 200 dolari, sau c/val acestor valute, la cursul valutar în lei din momentul executării prezentei sentințe.

În baza art. 189-191 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la 14.000.000 lei ROL cheltuieli judiciare statului.

Pentru a se pronunța această sentință, s-a reținut că în ziua de 02.11.2003, administrator la SC " " SRL D, și totodată conducător auto, denunțător în cauză, se afla la volanul autocamionului cu numărul de înmatriculare B - 53 - deplasându-se pe DN - 2 de la B cu destinația municipiul H, având ca încărcătură băuturi alcoolice ale SC "" B - punctul de lucru Posta, din Județul B, când în localitatea Uaf ost oprit de către Poliția Rutieră U, pentru un control de rutină.

Testat cu aparatul s-a constatat că acest conducător auto, avea o alcoolemie de 0,65 mg/l alcool în aerul expirat.

Totodată conducătorului auto i s-au recoltat probe de sânge, în vederea stabilirii gradului real de alcoolemie în sânge, probe ce au fost înaintate Serviciului de Medicină Legală În același timp organele de poliție au reținut în vederea suspendării dreptului de a conduce autovehiculul, permisul de conducere al conducătorului auto, eliberându-i în schimb o dovadă, fără valabilitate, potrivit OUG nr.195/2002. Urmare a acestei situații conducătorului auto i s-a întocmit dosar penal nr.581/P/2004, al Parchetului de pe lângă Judecătoria Urziceni, având ca obiect, infracțiunea prevăzută de art.79 alin.1 din OUG nr.195/2002, soluția, în acest dosar urmând a fi dată de organul de cercetare penală, în funcție de rezultatul analizelor de laborator al probelor de sânge, recoltate.

În momentul depistării, cu alcool în sânge, a încercat "să negocieze" cu agentul principal, martor în cauză, altfel situația ivită, însă acesta l-a refuzat categoric.

Dat fiind că autocamionul trebuia să ajungă cu marfa la destinație, a apelat la o cunoștință din municipiul B, iar acesta a pilotat autocamionul la destinație.

În raport de situația creată, ca urmare a suspendării permisului de conducere, se manifesta ca o persoană deprimată la locul de muncă, mulți dintre colegi observând acest fapt.

Aceștia s-au hotărât să-l ajute, astfel că martorul s-a oferit să-l pună în legătură cu o cunoștință a sa anume cu martorul, agent șef adjunct la Poliția

Pentru realizarea acestui "ajutor", martorul, l-a căutat telefonic pe agentul șef și împreună cu s-au întâlnit la intrare în B, în zona podului Otopeni.

Aflând cele întâmplate, martorul și văzând că fapta se petrecuse pe raza județului I, l-a contactat telefonic pe inculpatul, funcționar public, salariat al Inspectoratului de Poliție al Județului I - Biroul de Ordine Publică, al Poliției Municipiului S, având gradul profesional de agent șef și funcția de agent I, căruia i-a solicitat să se intereseze de cazul lui.

fiind stabilită, în perioada următoare, a purtat discuții prin telefon cu inculpatul, primul solicitându-i inculpatului să-l ajute ca durata suspendării permisului de conducere să nu fie maximă de 3 luni, ci să fie redusă, gradul de alcoolemie să nu fie la valoarea de peste 0,80 gr/l alcool pur în sânge, fiindu-i teamă pe de altă parte și de o eventuală condamnare.

În acest context, în ziua de 15 decembrie 2003, inculpatul, a purtat convorbiri telefonice cu, căruia i-a cerut, ca pe 16.12.2003 să se deplaseze în Municipiul S și "să fie pregătit".

Dat fiind, că în dimineața zilei de 16.12.2003 se afla în Municipiul B, în interesul societății comerciale pe care o avea, a scos, de la BCR - Sucursala din B, în baza unei file CEC, suma de 29.900.000 lei. mai avea asupra sa și sumele de 300 EURO și 200 Dolari USD. Deplasându-se de la B, către S cu un microbuz, pe ruta L -, în zona, s-a întâlnit cu inculpatul, care a venit la punctul deja stabilit, din direcția C cu autoturismul personal IL - 99 -, marca Ford, în care se mai afla un. s-a urcat în mașina inculpatului, fiind prima lor întâlnire, după care, s-au deplasat pe traseul - S - B -, unde a coborât persoana ce-l însoțea pe inculpat.

În continuare, și inculpatul s-au deplasat către municipiul S pe traseul - -, un cartier al municipiului

La un moment dat, inculpatul l-a întrebat pe dacă a venit pregătit și deși, acesta din urmă avea asupra sa suma de 29.900.000 lei, a crezut că inculpatul dorește să-i facă vreo "cinste". Văzând răspunsul afirmativ al lui inculpatul a dat un telefon unei persoane spunându-i acestuia codificat "șefu a venit motorina". La intrare în municipiul S, la solicitarea inculpatului, atât acesta, cât și, s-au oprit și au intrat în restaurantul "". Aici, inculpatul l-a informat pe că situația acestuia este precară și "că va merge la pușcărie, dacă nu acționează rapid". Cu prilejul discuțiilor purtate aici inculpatul i-a relatat lui că are relații și cunoștințe la poliție și la parchet, precum și la Spital, unde poate interveni, să nu i se suspende permisul de conducere pe 3 luni, alcoolemia să fie sub limita legală, iar dosarul penal referitor la conducerea sub influența alcoolului a unui autovehicul să nu ajungă la parchet și să-l scape de pușcărie. Această discuție l-a panicat și mai mult pe.

Văzând, starea acestuia și lăsând să se creadă că are influență asupra funcționarilor din poliție, parchet și spital, funcționari pe care nu i-a nominalizat, inculpatul, i-a solicitat lui suma de 2000 EURO, în care era inclusă și contravaloarea unei "mese bogate", la restaurantul "" din S, la care urma să mai participe încă patru persoane.

în spusele inculpatului și fiind convins că acesta îi rezolvă problemele ce apăruseră, i-a înmânat inculpatului, pe loc sumele de 30.000.000 lei, 200 dolari SUA și 300 EURO. Inculpatul transformând sumele primite în euro, i-a solicitat lui să-i mai aducă diferența până la 2000 euro, respectiv încă 7oo euro și 5.000.000 lei, la care să adauge și un carton cu sticle de vin, pe care să-l ducă la restaurantul "" din

În acest context convins fiind că inculpatul, îi va rezolva problemele discutate și promise, s-a deplasat din municipiul S în B, pentru a face rost de diferența de bani, pretinsă de inculpat, pe care să-i dea inculpatului. În acest scop a împrumutat de la martorul suma de 1000 EURO, conform declarațiilor date de acest martor.

În ziua de 17.12.2003, însoțit de socrul său, martorul, s-a deplasat cu autoturismul, condus de martor la S, unde, s-au întâlnit cu inculpatul, la restaurantul "Regal"situat în zona autogării din S, după ce în prealabil, la telefon, stabilise locul de întâlnire.

Deoarece, în local era aglomerație, inculpatul și au ieșit din restaurant, s-au urcat în mașina inculpatului, care avea geamuri fumurii și aici, i-a înmânat sumele de 700 EURO și 5.000.000 lei. Cu acest prilej inculpatul l-a atenționat pe, că trebuie să-i mai trimită un carton cu sticle cu vin și contravaloarea mesei.

În zilele ce au urmat, inculpatul l-a apelat telefonic pe, repetându-i că întârzie cu "restul datoriei".

Dat fiind că soția lui, martora, cunoștea cele pățite de soțul său, în familie au loc certuri, întrucât posibilitățile materiale, erau precare, în preajma sărbătorilor de iarnă, l-a întrebat pe inculpat la telefon, ce datorii mai are soțul său la inculpat, acesta din urmă răspunzându-i că "nu face afaceri cu femeile" și că dacă soțul său mai are să-i dea ceva să-i trimită întrucât, el inculpatul i-a rezolvat ce a avut de rezolvat.

Având convingerea că totul va curge în continuare, așa cum i-a promis, inculpatul, a așteptat ca permisul de conducere să-i fie trimis în municipiul B "la ", de unde să-l ridice personal.

Până la data de 12.02.2004, între inculpat și, s-au purtat mai multe convorbiri telefonice, inculpatul asigurându-l pe că poate să-și ridice permisul de conducere de la Poliția din

Atunci, însoțit de socrul său martorul și soția sa, în ziua de 11.02.2004, s-au deplasat la Poliția S, la biroul inculpatului pentru a-și ridica permisul de conducere. Cum la această dată I - Serviciul Poliției Rutiere, nu primise rezultatul analizelor de laborator efectuate de Serviciul Medico-Legal S printr-un buletin de analiză toxicologică - alcoolemie, și socrul său, i-au reproșat inculpatului că nu a făcut nimic în sensul de a primi permisul de conducere, mai devreme de 3 luni cât fusese suspendat.

Într-o atare împrejurare, din probatoriu, rezultă că inculpatul a plecat cu un alt polițist cu mașina sa, la Serviciul Modico-Legal S, iar după ce inculpatul a revenit la sediul Poliției S, la ghișeul permise, a fost primit buletinul de analiză toxicologic - alcoolemiei în copie, care atestă o alcoolemie de 0,70 ml/l alcool pur în aerul expirat, fapta atrăgând doar o răspundere contravențională.

Cum cele 3 luni, ce constituie termenul de suspendare maxim, a permisului, expirase, s-a procedat la restituirea permisului și aplicarea unei amenzi contravenționale de 1.000.000 lei, de către poliție, lui.

Urmare a valorii alcoolemiei stabilite științific, Parchetul de pe lângă Judecătoria Urziceni, a dispus neînceperea urmăririi penale, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.79 alin.1 din OUG nr.195/2002, în ce-l privește pe.

La 29.04.2004 -, a sesizat Parchetul Național Anticorupție, Serviciul Anticorupție - Biroul Teritorial Slobozia, despre faptul că, pentru a-i rezolva favorabil situația creată ca urmare a testării alcoolscopice, cu consecința suspendării permisului de conducere și a întocmirii unui eventual dosar penal la OUG nr.195/2002, i-a pretins suma de 2000 EURO, lăsând să se creadă că are influențe asupra unor funcționari, prin care să-i restituie permisul de conducere, să-l exonereze de răspundere penală prin diminuarea eventual a valorii alcoolemiei, motiv pentru care i-a dat efectiv 1000 EURO, 200 dolari și 35.000.000 lei.

Audiat în cauză, inculpatul, atât la urmărirea penală cât și la instanță nu a recunoscut fapta, însă la instanță a manifestat o atitudine oscilantă, declarând că nu l-a cunoscut pe denunțătorul, după care a revenit și a arătat că l-a cunoscut pe 11.02.2004, când acesta a venit la sediul Poliției Rutiere I, pentru a-și ridica permisul de conducere. De asemenea a recunoscut, că a purtat câteva convorbiri telefonice cu denunțătorul.

Mai mult inculpatul prin apărător, a solicitat achitarea sa, motivat de faptul că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, întrucât lipsește obiectul material al infracțiunii, în una din cele două modalități alternative respectiv: primirea, sau pretinderea de bani sau alte foloase materiale.

O asemenea apărare nu a fost primită de instanța de fond din următoarele considerente:

Infracțiunea de trafic de influență este, potrivit art.257 Cod penal, o infracțiune cu conținuturi alternative, ea se realizează prin primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase, ori prin acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, în vederea determinării unui funcționar - pe lângă care subiectul are influență sau lasă să se înțeleagă că are că are influență - să facă un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu. Datorită independenței ce există între aceste conținuturi alternative ale infracțiunii de trafic de influență, faptele prin care se concretizează două sau chiar toate conținuturile infracțiunii sus-menționate, săvârșite de aceeași persoană, chiar la intervale de timp diferite, reprezintă în ansamblu acte de executare ale infracțiunii.

Deși odată cu pretinderea foloaselor, cu acceptarea promisiunilor, infracțiunea de trafic de influență poate fi socotită realizată, activitatea ulterioară de primire a foloaselor pretinse sau promise nu este lipsită de relevanță penală, ceea ce constituie alături de activitate ilicită ce o precede, o unitate infracțională naturală, cu toate consecințele ce decurg din această constatare.

Instanța de fond a reținut că probele administrate în cauză atât în faza de urmărire penală cât și în faza cercetării judecătorești și anume: declarațiile denunțătorului, coroborate cu declarațiile martorilor: -, -, dovedesc că inculpatul, a pretins și primit efectiv de la, sumele de: 1000 euro, 200 USD și 35.000.000 lei lăsând să se creadă că în calitatea sa de agent de poliție la IPJ I are influență asupra funcționarilor - polițiști - din cadrul IPJ I - din cadrul Serviciului de Medicină Legală I, pentru a determina reducerea perioadei de suspendare de 3 luni a permisului de conducere al denunțătorului, diminuarea valorii alcoolemiei, sau a netrimiterii acestuia în judecată pentru o infracțiune la legea circulației.

Declarațiile denunțătorului, au fost coroborate cu cele ale martorei - și parțial cu ale inculpatului, precum și listingului oferit posturilor telefonice mobile a celor doi, inculpat și denunțător, relevă că în perioada decembrie 2003 - februarie 2004 aceștia au discutat în mai multe rânduri, în total 1.846 secunde (pag.161 - 168 dosar urmărire penală), cât și procesul verbal din 01.10.2004 privind verificarea listelor detaliate ale apelurilor telefonice efectuate de la posturile telefonice mobile ale inculpatului și ale denunțătorului, cu martorii, și, probatorii ce dovedesc că între inculpat și denunțător s-a menținut tot timpul legătura, pentru rezolvarea celor promise de inculpat.

S-a reținut că nota privind convorbirile ambientale purtate la 11.09.2004, dintre, martorul și avocatul, întocmită de Serviciul tehnic al Parchetului Național Anticorupție B - Biroul Teritorial Slobozia atestă împrejurările relevate ale lui, în declarațiile sale și temerea inculpatului, că va fi demascat, astfel cum reiese din cele relatate de avocatul său, martorul. Adresa nr.46523/27.09.2004 a BCR - Sucursala relevă împrejurarea că la 16.12.2003, administratorul al SC " TRANS" SRL, a ridicat cu fila CEC SR MA 300 nr.-, suma de 29.900.000 lei. Coroborând acest fapt, cu depozițiile denunțătorului, cu ale martorilor și -, s-a dovedit fără putință de tăgadă, că această sumă a fost dată inculpatului, care a și primit-o alături de 300 euro și 200 dolari USD. Diferența de sumă până la 2000 euro, i-au fost dați în ziua de 17.12.2003 după cum s-a dovedit în declarațiile martorilor, -, coroborate cu ale denunțătorului.

Instanța a reținut că din întregul material probator administrat în cauză, reiese în mod evident vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, în cauză fiind dovedită atât pretinderea cât și primirea sumelor de către inculpat echivalente a 2000 euro, și care a avut loc anterior pretinsei influențe reale sau presupusă de care s-a prelevat inculpatul.

Dealtfel probatoriile relevă împrejurarea că din punct de vedere al laturii subiective, inculpatul, a acționat cu intenție, lăsând că se creadă că are influență și că va acționa pentru realizarea intereselor reale ale denunțătorului creându-i totodată acestuia convingerea că prin intervențiile sale, va rezolva favorabil situația creată.

Infracțiunea de trafic de influență se consumă în momentul în care făptuitorul prevalându-se de influența presupusă sau reală pe care o are pe lângă un funcționar, pretinde bani sau alte valori, spre a-l determina să efectueze un act, indiferent dacă ulterior a intervenit sau nu în acest sens.

Așa fiind nici susținerea inculpatului că nu ar fi intervenit pentru denunțător, la funcționari polițiști, sau la lucrătorii Serviciului de Medicină Legală - I nu a fost primită.

Inculpatul a mai susținut că pentru existența infracțiunii de trafic de influență ar fi necesară identificarea funcționarului pe lângă care se presupune că inculpatul are influență.

Sub acest aspect, în cazul infracțiunii de trafic de influență nu este obligatoriu nominalizarea funcționarilor asupra cărora se presupune că făptuitorul ar putea avea influență, fiind suficientă doar referirea la instituția sau autoritatea care are competență de a îndeplini un act în legătură cu atribuțiile de serviciu în discuție.

Inculpatul, nu a recunoscut fapta, adoptând în mod constant o poziție ambiguă recunoscând în parte că a discutat telefonic cu și că l-a întâlnit pe acesta numai la 11.02.2004.

S-a reținut că săvârșirea faptei, este însă pe deplin dovedită, cu denunțul și declarațiile părții civile, cu declarațiile martorilor, -, relațiile solicitate de la IPJ I, SML S, relațiile solicitate de la BCR - B - Sucursala, listingurile convorbirilor telefonice, nota convorbirilor ambientale avute la 11.09.2004, a Serviciului Tehnic a PNA - Biroul Teritorial Ialomița, ce au avut loc la inițiativa inculpatului, între, martorul și avocatul martor în cauză, adresa nr.2231/25.05.2006 a IPJ

Cu această ultimă adresă a IPJ I, s-a dovedit că inculpatul, anterior datei de 20.02.2004, ocupa funcția în stat de sectorist și îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de Dispoziția SR/S/124/14.04.2003, printre care și cea potrivit căreia avea dreptul să constate infracțiuni și contravenții.

Că, de asemenea în conformitate cu art.3 pct.1 din Legea nr.364/2004, privind organizarea și funcționarea poliției judiciare, inculpatul, avea dreptul și obligația de a efectua acte de constatare a săvârșirii de infracțiuni conform legii și că în prezent acesta își desfășoară activitatea la biroul poliției de ordine publică unde are atribuții de a constata și sancționa contravenții în sensul art.7 alin.1 și 3 din Legea nr.78/2000.

Prin Decizia penală nr. 21 din 9.02.2007 a Curții de APEL GALAȚI, a fost modificată sentința instanței de fond, în sensul înlăturării dispozițiilor privind pedeapsa accesorie, prevăzută de art. 64 lit. d și 2.pen. iar prin Decizia penală nr. 1888/28.05.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-au respins recursurile declarate de Parchet și inculpat.

Împotriva acestei sentințe a formulat cerere de revizuire inculpatul, invocând următoarele motive:

1) S-au descoperit fapte și împrejurări care nu au fost cunoscute, ori nu au fost luate în considerare de instanțe la soluționarea cauzei - art. 394 alin.1 lit. a pr.pen.;

2) Trei martori denunțători, respectiv, și, au săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire o solicit - art. 394 alin.1 lit. b Cod procedură penală;

3) Procurorul care a efectuat cercetarea penală și a pus în mișcare acțiunea penală a săvârșit infracțiuni grave în legătură cu cauza a cărei revizuire o solicită constând în: represiune nedreaptă, fals intelectual, uz de fals, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, instigare la denunțare calomnioasă și instigare la mărturie mincinoasă - art. 394 lit. d Cod procedură penală;

4) Judecătorii ce au soluționat dosarul au comis infracțiunea de represiune nedreaptă în legătură cu cauza - art.394 alin. 1 lit. d Cod procedură penală.

În susținerea primului caz de revizuire invocat, revizuientul a arătat ca fapte și împrejurări noi, necunoscute de instanță la soluționarea cauzei, următoarele aspecte:

- imposibilitatea deplasării martorului denunțător în localitatea la ora indicată de acesta, în sensul că la ora 11,38 se afla în bancă, extrasul de cont relevând operațiunea bancară la această oră;

- existența unei înregistrări audio realizată de avocatul, cu prilejul întâlnirii dintre acesta, martorul denunțător și martorul, la data de 11.09.2004, al cărui conținut diferă de cel al înregistrării redate ca probă în faza de urmărire penală;

- înscrisuri medicale care, în opinia revizuientului atestă că, în zilele din 16 și 17.12.2003 efectua proceduri medicale recuperatorii ce făceau imposibilă deplasarea fizică;

- audierea în calitate de martor, în susținerea tezei probatorii a imposibilității fizice de deplasare, a medicului curant și a personalului medical angrenat în tratamentul recuperatoriu în perioada respectivă;

- caracterul fals al biletului de transport prezentat în procesul penal de către martorul denunțător cu privire la data de 16.12.2003 pe traseul B -, necesitatea reanalizării și revalorificării probei cu înscrisuri administrate de instanța de judecată pentru dovedirea destinației reale a sumei de 29.900.000 lei (ROL) ridicată de martorul denunțător de la. - Sucursala;

- audierea ca martori a numiților, și pentru a dovedi intenția ticluirii unor probe mincinoase de către organele de urmărire penală.

În cauză a fost întocmit Referatul privind cererea de revizuire formulată de către revizuientul, solicitându-se respingerea cererii de revizuire, motivându-se în esență că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 394 lit. a,b și d Cod procedură penală.

Examinând cererea de revizuire formulată de revizuient, în raport de întregul material de cercetare înaintat de Parchet, dar și prin prisma înscrisurilor depuse la dosar de revizuient, prin apărători, Tribunalul Brăilaa reținut că în cauză sânt invocate cazurile prev. de art. 394 lit. a,b și d Cod procedură penală.

În ceea ce privește cazurile înscrise în art. 394 lit. b și d Cod procedură penală, și anume plângerile penale despre care face vorbire revizuientul precum și invocarea caracterului fals al biletului de transport depus la fond de către denunțător, instanța a reținut că la dosarul cauzei nu s-au depus hotărâri judecătorești sau ordonanțe ale procurorului din care să rezulte dovedirea acestor cazuri de revizuire, nefiind astfel îndeplinită condiția înscrisă în art. 395 alin.1 Cod procedură penală.

Potrivit acestui text de lege situațiile care constituie cazurile de revizuire prevăzutăe în art.394 lit.b, c și d Cod procedură penală se dovedesc prin hotărâre judecătorească sau prin ordonanța procurorului, dacă prin aceasta s-a dispus asupra fondului cauzei.

În ceea ce privește cazul prev. de art. 394 lit. a Cod procedură penală revizuientul invocă mai multe aspecte - fapte și împrejurări - pe care le consideră necunoscute sau neluate în seamă de instanță la soluționarea fondului.

Astfel, se invocă imposibilitatea deplasării martorului denunțător în localitatea la ora indicată de acesta, în sensul că la ora 11,38 se afla în bancă, depunându-se în dovedirea acestui caz de revizuire extrasul de cont ce relevă operațiunea bancară la această oră.

Faptul că martorul denunțător a scos banii de la Filiala BCR B, în ziua de 16.12.2003 nu reprezintă o faptă sau împrejurare nouă necunoscută de instanța de fond. În ceea ce privește imposibilitatea deplasării martorului denunțător în localitatea, extrasul de cont din care rezultă faptul că martorul denunțător era în sediul băncii din B la ora 11,38, chiar dacă este un înscris nou depus în revizuire, nu este de natură a demonstra imposibilitatea ca martorul denunțător să se deplaseze la, așa cum probele administrate la judecarea în fond a cauzei au demonstrat-

Sub acest aspect instanța a apreciat că revizuientul solicită, ca pe calea revizuirii să se facă o suplimentare și o reanalizare a probatoriului administrat în cauză.

Ori, pe calea revizuirii nu se poate realiza suplimentarea, reanalizarea probatoriului administrat în toate fazele procesuale până la rămânerea definitivă a soluției.

S-a mai invocat imposibilitatea deplasării inculpatului la în ziua de 16.12.2003, argumentându-se că în acea perioadă, acesta efectua proceduri medicale recuperatorii ce făceau imposibilă deplasarea fizică.

Această împrejurare a fost analizată la soluționarea în fond a cauzei, reprezentând practic apărarea inculpatului, neputându-se reține ca fiind o împrejurare nouă.

Toate aceste aspecte referitoare la ora ridicării banilor din bancă, deplasarea martorului denunțător la, precum și ora întâlnirii acestuia cu inculpatul, au fost analizate în contextul caracterului relativ al probării orei de întâlnire.

Toate aceste aspecte invocate tind spre o reanalizare a probatoriului deja administrat și analizat de instanțele investite cu soluționarea cauzei.

În celelalte etape procesuale (fond, apel și recurs), aceste împrejurări au fost analizate în raport de probatoriile administrate, fiind cuprinse în considerentele hotărârilor judecătorești pronunțate.

Chiar dacă, în revizuire s-a demonstrat că ora 11,38 este cea în care denunțătorul a ridicat banii din bancă, acest aspect nu poate demonstra imposibilitatea deplasării acestuia în în ziua de 16.12.2003, în condițiile în care denunțătorul a indicat cu aproximație orele la care cei doi s-au întâlnit și implicit s-au consumat faptele.

O altă împrejurare invocată de revizuient este aceea a înregistrării ambientale realizată de avocatul inculpatului la data de 11.09.2004, al cărui conținut diferă de cel al înregistrării redate ca probă în faza urmăririi penale.

Și sub acest aspect, instanța a apreciat că se tinde a se solicita o reanalizare a acestei probe, în condițiile în care în celelalte faze procesuale instanțele au reținut că la data de 11.09.2004 a avut loc o întâlnire între denunțător, avocatul și martorul, convorbirea fiind înregistrată de ambele părți.

Faptul că revizuientul invocă înregistrarea făcută de avocatul său, și că aceasta diferă de cea cuprinsă în Nota întocmită de Serviciul tehnic al Parchetului Național Anticorupție B, nu constituie o împrejurare nouă așa cum prevede art. 394 lit. a Cod procedură penală, fiind un mijloc de probă, propus în completarea probatoriilor administrate la judecarea fondului.

În interpretarea art. 394 lit. a Cod procedură penală pe calea revizuirii se pot invoca fapte și împrejurări noi, nicidecum mijloace de probă, care să conducă la suplimentarea probatoriului administrate deja în cauză cu privire la împrejurare de fapt probatorie ce a fost analizată deja în celelalte faze procesuale.

Aceeași motivație s-a reținut și în ceea ce privește solicitarea revizuientului de a se analiza o serie de martori, în condițiile în care aspectele ce tind a se dovedi cu acești martori au fost analizate de instanțe, administrându-se probe (înscrisuri și martori). De altfel, pe calea revizuirii se pot invoca fapte probatorii noi, nicidecum mijloace de probă noi cu privire la o faptă sau împrejurare asupra căreia s-au administrat probatorii, iar instanța s-a pronunțat cu privire la existența sau inexistența ei.

Toate aspectele invocate în cererea de revizuire se regăsesc în apărarea inculpatului în celelalte faze procesuale și au fost avute în vedere în motivarea soluției de condamnare a acestuia.

Împotriva sentinței penale nr.39/2009 a Tribunalului Brăilaa declarat apel revizuientul, criticând-o ca nelegală și netemeinică.

Arată că instanța de fond, în mod greșit a respins cererea de revizuire a sentinței penale nr. 258/2006 a Tribunalului Brăila pronunțată în dosarul nr. 1830/2005, întrucât, revizuientul, prin motivele și situațiile invocate prin cererea de revizuire, a îndeplinit exigențele dispozițiilor art. 394 literele a - d din Codul d e procedură penală.

Astfel, un prim motiv de apel este prezentat de împrejurarea că denunțătorul (martorul) a ridicat suma de 29.900 lei rol, pe care se reține că i-ar fi dat-o revizuientului, în ziua de 16.12.2003 la ora 11,37 de la BCR B - Filiala și nu la ora 10,03, cum a susținut acesta în declarațiile date în fața organelor de urmărire penală - situație ce reprezintă o împrejurare nouă dovedită cu un înscris oficial și care demonstrează că denunțătorul nu ar fi avut posibilitatea să ajungă până la ora 13,00 să se întâlnească cu inculpatul la un restaurant din localitatea, având în vedere și condițiile de mediu care îngreunau circulația pe drumurile publice.

O altă situație nouă, necunoscută instanței de judecată la momentul judecării cauzei, este aceea că martorul a făcut o înregistrare a discuțiilor din mediul ambiental purtate de acesta cu denunțătorul și martorul, diferită de înregistrarea acelorași convorbiri făcută cu aparatura DNA, care dovedește provocarea, îndemnul și promisiunile făcute de procurorul DNA denunțătorului.

O altă împrejurare nouă, este aceea că biletul de autobuz cu care pretinde denunțătorul că s-ar fi deplasat de la B în ziua de 16.12.2003, a fost falsificat, arătând că acesta a fost emis în ziua de 18.12.2003 pentru un alt traseu.

În sfârșit, o altă împrejurare nouă, prezentată de revizuient este aceea că, în zilele de 26 și 17 decembrie 2003, când se pretinde că acesta s-ar fi întâlnit cu denunțătorul, acesta efectuase tratamente de recuperare la o unitate specializată din B, invocând existența unui registru special ținut de unitatea sanitară unde acesta a efectuat tratament de recuperare.

Un alt motiv de revizuire invocat este acela că trei dintre martorii audiați în instanță, respectiv, și, ar fi săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă constând în aceea că în declarațiile date au făcut afirmații necorespunzătoare adevărului, depoziții ce au fost reținute de instanța care a pronunțat hotărârea de condamnare ca fiind esențiale pentru angajarea răspunderii penale în sarcina revizuientului.

Apelul este nefondat.

Verificând sentința penală apelată, pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, conform disp.art.378 al.1 din Codul d e procedură penală, Curtea constată că Tribunalul Brăilaa pronunțat o hotărâre temeinică și legală.

Cu privire la primul motiv de apel invocat de apelantul revizuient, acesta nu poate fi reținut, întrucât ora întâlnirii dintre condamnatul și martorul denunțător, nu constituie un element esențial, determinant în pronunțarea hotărârii, de natură a dovedi netemeinicia hotărârii de condamnare, cu consecința achitării inculpatului sau a încetării procesului penal, conf.disp.art.394 al.2 Cod proc.penală.

Cu ocazia judecării cauzei în fond, ora întâlnirii dintre cei doi a fost indicată cu aproximație și nu constituie singurul element în baza căruia inculpatul-revizuient a fost găsit vinovat de săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, ci aceasta s-a făcut pe baza coroborării mai multor probe, respectiv, audieri de martori, interceptarea convorbirilor telefonice, stabilindu-se că, între inculpat și martorul denunțător întâlnirea din data de 16.12.2003, a fost urmată de o altă întâlnire între aceștia, având același scop.

Pe de altă parte, această situație a fost cunoscută cu ocazia judecării cauzei, făcând parte din apărarea inculpatului, motiv pentru care a fost făcut și un demers la. B pentru a se indica ora tranzacției efectuată de inculpat. De altfel, extrasul de cont aflat la fila 262 în dosarul nr- al Tribunalului Brăila, nu este certificat, semnat sau ștampilat conform legii, pentru a da valabilitate probei administrate de revizuient.

Pentru motivele expuse mai sus, Curtea apreciază că apelantul a solicitat, pe calea revizuirii să se facă o reanalizare sau o suplimentare a probatoriului deja administrat în cauză, această situație excedând prevederilor art.364 Cod proc.penală.

Pe aceeași linie se situează și motivele de revizuire invocate de apelant cu privire la înregistrarea, în paralel efectuată de avocatul, precum și imposibilitatea deplasării inculpatului la la data de 16.12.2003, arătând că în acea perioadă efectua proceduri medicale recuperatorii la o clinică din B - ambele situații au fost analizate la soluționarea în fond a cauzei, a apărări ale inculpatului, invocarea lor ca argumente pentru admiterea revizuirii nu constituie decât o încercare de reanalizare și suplimentare a probatoriului administrat în fazele procesuale indicate mai sus.

În ceea ce privește cazurile de revizuire privind caracterul fals al biletului de transport depus la instanța de fond de către denunțător, precum și existența unor declarații mincinoase ale unor martori audiați de instanță, în mod corect, instanța de fond a reținut faptul că revizuientul nu a depus la dosarul cauzei hotărâri judecătorești sau ordonanțe ale procurorului din care să rezulte existența acestor situații, condiție cerută de disp.art.395 al.1 din Codul d e procedură penală.

Astfel, în mod corect, Tribunalul Brăilaa reținut faptul că prin toate motivele de revizuire prezentate de inculpatul, nu s-au prezentat situații noi, necunoscute de instanțe la soluționarea cauzei, de natură a fi analizate în procedura revizuirii în condițiile prevăzute de art.394 Cod procedură penală.

Potrivit acestui articol, revizuirea unei sentințe poate fi cerută când s-au descoperit fapte sau împrejurări noi, ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei. Din această formulare a legii rezultă că, prin fapte și împrejurări noi nu pot fi înțelese acte în sens de probe și nici elemente de fapt, ci anumite stări de fapt, respectiv acte comisive sau omisive în cadrul unei situații de fapt, în raport cu care, faptele reținute prin hotărârea definitivă nu ar corespunde adevărului. Dacă s-ar considera că prin fapte sau împrejurări s-ar înțelege și probe, respectiv acte cu valoare de probe, ar însemna că revizuirea s-ar transforma într-o nouă cale ordinară de atac, cu posibilitatea de prelungire a etapei procedurale a administrării de probe.

Având în vedere aceste considerente, urmează ca, în baza art.379 al.1 pct.1 lit.b Cod proc.penală, să respingă apelul revizuientului formulat împotriva sentinței penale nr.39/2009 pronunțată de Tribunalul Brăila, ca nefondat și să-l oblige la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art.192 al.2 din același cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN COMPLET

DECIDE:

RESPINGE, ca nefondat, apelul declarat de revizuientul ( fiul lui și, născut la data de 01.01.1973 în S, CNP - -) domiciliat în S, B-dul - -, - 20,. C,. 13, jud. I, împotriva sentinței penale nr. 39 din 20.02.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.

În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă pe apelantul - revizuient la plata sumei de 30 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 2 iunie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

- - - -

Grefier,

- -

Cu opinie separată:

Admite apelul revizuientului declarat împotriva sentinței penale nr. 39/20.02.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila.

Desființează sentința penală nr. 39/20.02.2009 a Tribunalului Brăila și, în rejudecare:

Admite, în principiu, cererea de revizuire a sentinței penale nr. 258/20.06.2006 a Tribunalului Brăila, definitivă prin decizia penală nr. 1888/28.05.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Trimite cauza la instanța de fond, Tribunalul Brăila, în vederea continuării cercetării judecătorești pe fondul cauzei.

JUDECĂTOR,

- -

Red./10.06.2009

Tehnored./2 ex.

Jud.fond:

Motivare opinie separată:

În ceea ce mă privește consider că se impunea admiterea apelului, desființarea sentinței penale nr. 39/20.02.2009 a Tribunalului Brăila și în rejudecare admiterea în principiu a cererii de revizuire formulată de condamnatul revizuient împotriva sentinței penale nr. 258/20.06.2006 a Tribunalului Brăila, definitivă prin decizia penală nr.1888/28.05.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și trimiterea cauzei la Tribunalul Brăila, în vederea continuării cercetării judecătorești pe fond, cu consecința suspendării punerii în executare a hotărârii de condamnare, din următoarele motive:

Revizuientul și-a întemeiat cererea de revizuire pe dispozițiile art. 394 lit.a Cod procedură penală, arătând că au fost descoperite împrejurări noi, necunoscute de instanțele care au dispus condamnarea inculpatului și care, dacă ar fi fost cunoscute, ar fi condus la schimbarea soluției pronunțate în cauză.

Astfel se constată că, în esență, acuzarea și-a întemeiat probatoriul pe declarațiile denunțătorului, ale soției acestuia, martora și ale socrului acestuia, martorul, precum și pe faptul că la data de 16.12.2003, ora 10,00, denunțătorul ar fi scos de la. B - Sucursala, suma pretinsă de inculpat drept mită și având asupra sa această sumă s-ar fi deplasat până în localitatea, jud.I, unde s-ar fi întâlnit cu inculpatul și, ulterior, s-ar fi deplasat împreună cu acesta la un local unde i-ar fi înmânat suma respectivă.

la care denunțătorul pretinde că ar fi scos suma de bani de la bancă prezintă o importanță deosebită, sens în care, la judecata în fond a cauzei, instanța de apel a solicitat, în mod expres, relații de la. însă instituția respectivă a arătat că nu poate indica ora la care au fost scoși banii.

Ulterior, în mod extrajudiciar, inculpatul a intrat în posesia extrasului de cont al denunțătorului, de la. B, din care rezultă că la data de 16.12.2003 acesta a scos o sumă de bani în jurul orelor 11,37.

Acest aspect, coroborat cu relațiile de la stația meteorologică B și cu experimentul extrajudiciar auto depus de revizuient, conduceau la concluzia că denunțătorul nu putea la data de 16.12.2003 să scoată banii pretins dați drept mită la ora 11,37 de la.B - Sucursala, să se deplaseze în aceeași zi, în condiții de viscol și zăpadă pe traseul B -, să se întâlnească cu inculpatul, să-i înmâneze și apoi să revină în B în aceeași zi, în jurul orelor 13,30.

Acest aspect reprezintă împrejurare de fapt nouă, necunoscută de instanțe, care putea conduce la reanalizarea existenței sau inexistenței faptei imputate și care impunea admiterea în principiu a cererii de revizuire și continuarea cercetării judecătorești pe fond, în vederea stabilirii corecte a situației de fapt și aflării adevărului. La acest prim aspect se adaugă un al doilea aspect, care rezidă în faptul că revizuientul a făcut dovada că în perioada 15-17.12.2003 a efectuat tratament la Spitalul -

El a solicitat copie de pe registrul general, pentru a face dovada intervalului orar în care a făcut tratamentul recuperator, în perioada 15-17.12.2003 dar a fost refuzat, invocându-se prevederile Legii nr. 677/2001 privind protecția datelor cu caracter personal.

În situația în care instanța ar fi admis în principiu cererea de revizuire s-ar fi putut cere relații pe cale oficială și s-ar fi putut stabili în mod corect situația de fapt.

Un al treilea aspect vizează înregistrarea deținută de martorul, apărătorul ales al inculpatului în faza de urmărire penală, privitoare la discuția dintre acesta și denunțătorul.

Potrivit susținerilor inculpatului, aceasta ar conține aspecte noi, esențiale pentru soluționarea cauzei, această înregistrare fiind diferită față de transcrierea înregistrării convorbirii efectuate de organul de urmărire penală, privitor la înregistrarea ambientală cu aparatura de înregistrare aplicată pe corpul denunțătorului.

Verificarea acestor aspecte impunea admiterea în principiu a cererii de revizuire, expertizarea înregistrării deținute de martorul, transcrierea acesteia și compararea cu înregistrarea transcrisă de organul de urmărire penală și verificarea aspectelor esențiale cauzei în care aceste înregistrări nu concordă.

Un al patrulea aspect vizează biletul de călătorie prezentat drept probă în acuzare, prin care s-a demonstrat că în ziua de 16.12.2003 denunțătorul a revenit în localitatea B, folosind transportul în comun.

Potrivit relațiilor primite de la societatea comercială care la data respectivă efectua transportul pe ruta S - B, seria biletului prezentat de acuzare a fost folosită în data de 18.12.2003 de către șoferul ce efectua transportul în comun, rezultând că data aplicată pe bilet a fost falsificată din 18.12.2003 în 16.12.2003.

Pentru verificarea acestor aspecte se impunea admiterea în principiu a cererii de revizuire și efectuarea de verificări pentru a se stabili autorul falsului, identificarea și audierea acestuia.

Aceste aspecte ar fi putut fi verificate și de către procuror, în procedura prev. de art. 399 Cod procedură penală, dacă acuzarea ar fi dorit lămurirea cauzei sub toate aspectele și aflarea adevărului și nu s-ar fi mulțumit doar la interpretarea probelor extrajudiciare prezentate de revizuient în dovedirea cazului de revizuire prev. de art. 394 alin.1 lit.a Cod procedură penală.

Iată de ce consider că se impunea admitere în principiu a cererii de revizuire și efectuarea cercetării judecătorești pe fondul cauzei, prin verificarea tuturor celor patru aspecte noi prezentate de revizuient în apărare și în vederea lămuririi cauzei sub toate aspectele și aflării adevărului, scop primordial al procesului penal.

Având în vedere însă opinia majoritară a acestui complet, urmează a se dispune în consecință.

JUDECĂTOR,

- -

Președinte:Maria Tacea
Judecători:Maria Tacea, Liviu Herghelegiu, Mița Mârza

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Traficul de influență (art.257 cod penal). Decizia 66/2009. Curtea de Apel Galati