Tulburarea de posesie (art. 220 cod penal). Decizia 144/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.144
Ședința publică din 28 februarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Dumitru Pocovnicu JUDECĂTOR 2: Ecaterina Ene
JUDECĂTOR 3: Liliana Novac
JUDECĂTOR - - -
*
GREFIER - - -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU -
legal reprezentat de PROCUROR -
La ordine a venit soluționarea recursului declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BACĂU împotriva deciziei penale nr.560/A din 20.11.2007, pronunțată de TRIBUNALUL BACĂU în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod pr.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat intimata-parte vătămată, lipsă fiind intimatul-inculpat G, pentru care a răspuns avocat oficiu.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefier care a arătat că intimatul-inculpat a depus un memoriu, după care:
Nefiind cereri de formulat, s-a constatat recursul în stare de judecată și s-a dat cuvântul pentru dezbateri.
Procurorul, având cuvântul, a susținut oral motivele de recurs invocate în scris de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BACĂU. A criticat soluția dată de TRIBUNALUL BACĂU pentru netemeinicie, susținând că în mod greșit inculpatul a fost achitat pentru infracțiunea prev.de art.220 Cod penal. A apreciat că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, săvârșirea acesteia fiind pe deplin dovedită; a precizat că inculpatul a ignorat culturile făcute de partea vătămată și a cultivat alte plante peste acestea. A solicitat admiterea recursului și pe fond condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de tulburare de posesie, prev.de art.220 Cod penal.
Intimata-parte vătămată, având cuvântul, a arătat că dorește să fie lăsată să stăpânească terenul care-i aparține. A precizat că inculpatul nu i-a achitat despăgubirile civile.
Avocat, având cuvântul pentru intimatul-inculpat G, a solicitat respingerea recursului, decizia recurată fiind legală și temeinică. A susținut că infracțiunii îi lipsește unul din elementele constitutive, respectiv vinovăția. A arătat că tatăl inculpatului figurează în Registrul agricol cu o suprafață de teren situată în aceeași zonă și că ulterior s-a eliberat un Titlu de proprietate părții vătămate, dar inculpatul nu a avut cunoștință de aceasta. A solicitat a se avea în vedere că inculpatul a achitat cheltuielile de judecată, despăgubirile civile către partea vătămată rămânând neachitate probabil datorită stării conflictuale dintre părți. A solicitat plata onorariului de avocat oficiu din fondul
S-au constatat dezbaterile terminate și s-a trecut la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.1.389 din data de 11.06.2007, pronunțată de
Judecătoria Bacău pronunțată în dosar -, în temeiul art.11 pct
2 lit.a, raportat la art. 10 lit.b Cod procedură penală, s-a dispus achitarea inculpa-
tului, fiul lui și, născut la 15.04.1964
în comuna L, județul B, domiciliat în comuna L, județul B,
CNP. -, pentru infracțiunea de tulburare de posesie, prevăzută
de art. 220 alin. 1 Cod penal, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
Latura civilă nu a fost soluționată.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în cuantumul cărora a fost inclus și
onorariul avocat desemnat din oficiu au fost lăsate în sarcina statului.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a avut în vedere că partea vătămată
din comuna L, județul B este proprietara suprafeței de 1500
mp, situată în comuna L în tarlaua 82, parcela 1234/3, având ca vecinătăți
la - drum județean, E -, S -, V-,
așa cum rezultă din nr. -/15.09.1995, fiind moștenitoarea defunctei
.
Din probele administrate în cauză instanța de fond a ajuns la concluzia,
că terenul în litigiu nu s-a aflat niciodată în posesia părții vătămate, din 1990
până în 2006, posesia asupra terenului respectiv a aparținut părinților inculpatului
și inculpatului.
Inculpatul și părinții săi au exercitat posesia asupra terenului respectiv în
baza unei adeverințe emise de Primăria L (fl. 24), din care rezultă că defunctul
(tatăl inculpatului) figurează înscris în registrul agricol poziția 167
vol. I anul 1959-1962, cu mențiunea la pct. 13 "pe șes 0,90". Această
suprafață de teren specificată în adeverință este situată în aceeași loc unde este
situat și terenul în litigiu.
Instanța de fond a avut în vedere faptul că pentru existența infracțiunii de
tulburare de posesie este necesar să existe o acțiune de ocupare a unui imobil aflat
în posesia altuia (respectiv a părții vătămate).
Cum imobilul ocupat de către inculpat nu s-a aflat niciodată în posesia părții
vătămate, ba mai mult la data ce rezultă din acte ca fiind cea a ocupării 1990
partea vătămată nu deținea, în timp ce inculpatul (respectiv părinții săi) au
intrat în posesia terenului imediat după evenimentele din 1989,
când cu excepția suprafeței de 250 mp situată în jurul caselor celelalte terenuri
erau în proprietatea statului.
Instanța de fond a mai avut în vedere și că ocuparea terenului aflat în posesia
altuia trebuie să se facă și fără drept. Nici această cerință a legii nu este îndeplinită,
întrucât inculpatul a avut un titlu legitim ce l-a îndreptățit să ocupe terenul,
respectiv adeverința de comunicare emisă de Primăria comunei
În consecință, prima instanță a constatat că în cauză între părți există un
litigiu determinat de faptul că fiecare dintre acestea se consideră îndreptățită a
stăpâni acest teren.
Instanța de fond a observat că partea vătămată este proprietar fără a avea însă
și posesia, în timp ce inculpatul este doar posesor fără a poseda titlul de
proprietate, condiții în care prima instanță a arătat că pentru rezolvarea litigiului
partea vătămată are posibilitatea de a promova o acțiune în revindecare, în timp
ce inculpatul îi poate opune pe cale de acțiune sau excepție uzucapiunea.
Având în vedere că situația juridică a terenului nu este clarificată instanța fond
a constatat că litigiul ivit între părți este de natură civilă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria
Recursul a fost declarat în termen fiind și motivat în scris.
Procurorul a considerat că se impunea condamnarea inculpatului și restabilirea
situației anterioare.
Instanța de fond, se susține în motivele de apel, a făcut o apreciere greșită a
probelor administrate, în sensul că nu a ținut seama de declarațiile martorilor
, și.
Prin decizia penală nr.560/A din data de 20.11.2007, pronunțată de
Tribunalul Bacău, în baza art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, a fost
admis apelul declarat de Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău, a fost
desființată în totalitate sentința penală apelată și reținând cauza spre rejudecare,
în fond, în baza art.11 pct. 2 lit. a și art. 10 lit. d Cod procedură penală,
s-a dispus achitarea inculpatului pentru comiterea infracțiunii de tulburare de
posesie, prevăzută de art. 220 alin. 1 Cod penal, întrucât faptei îi lipsește unul din
elementele constitutive ale infracțiunii.
În baza art.348 Cod procedură penală, s-a dispus restabilirea situației
anterioare, în sensul că a fost obligat inculpatul să lase în deplină proprietate
și posesie părții vătămate terenul în litigiu, cu următoarele vecinătăți:
N - drum județean 160
E -
S -
V -,
În suprafață de 1500mp, tarlaua 82 parcela 1234/3, așa după cum rezultă din
97090/1995.
În baza art. 14, 346 Cod procedură penală și art. 998 Cod civil, a fost obligat
inculpatul să plătească părții civile suma de 1500 lei, (RON),
despăgubiri civile.
S-a dispus plata din fondul special al Ministerului Justiției a sumei de
200 lei (100 x 2), reprezentând onorariile pentru avocații desemnați din oficiu la
fond și în apel.
În baza art. 192 pct. 1 lit. c Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul
la plata sumei de 200 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat, aferente
soluționării în fond a cauzei.
Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul a reținut următoarele:
Partea vătămată deține (fl. 5 ) pentru terenul în litigiu.
Terenul s-a aflat în folosința inculpatului, fiindu-i încredințat de către mama
sa (fl. 10 ).
Chiar dacă partea vătămată nu a cules niciodată recolta de pe terenul
în litigiu nu înseamnă că nu 1-a avut niciodată în posesie, întrucât chiar inculpatul
în declarația sa dată în fața primei instanțe a făcut vorbire de întoarcerea brazdei,
ceea ce înseamnă că partea vătămată arase terenul.
Aceasta fiind situația se confirmă susținerile părții (civile), care deși a
arătat că a intrat în posesia terenului, a efectuat lucrări agricole, dar a fost
împiedicată de către inculpat să-1 stăpânească.
Susținerile părții vătămate se coroborează cu declarațiile martorilor:
, și.
A împiedica o persoană să stăpânească terenul său pentru care avea
încă din anul 1995, se motivează de instanța de apel, constituie infracțiune,
nicidecum o cauză civilă.
Dacă inculpatul s-a considerat îndreptățit să stăpânească terenul în litigiu
ar fi fost de așteptat să promoveze o acțiune în anulare a TP-ului părții vătămate.
Pe rolul instanțelor nu există nici un alt litigiu în legătură cu terenul în litigiu.
Cu toate acestea, faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale
infracțiunii și anume vinovăția, se arată de Tribunal, deoarece inculpatul a fost
convins de către mama sa că terenul este al lor, deși realitatea era cu totul alta.
Nu se poate reține că fapta a fost săvârșită de către o altă persoană și nici
participația improprie pentru că inculpatul a fost cel care a lucrat terenul,
nicidecum mama sa, deși i s-a cerut să-1 elibereze.
Din această cauză, se motivează de Tribunal, temeiul achitării inculpatului
este greșit.
Se impune însă, restabilirea situației anterioare, pentru ca situația în care
inculpatul nu înțelege să lase terenul în posesia părții vătămate, aceasta să
aibă posibilitatea să declanșeze procedura pentru nerespectarea hotărârilor
judecătorești (art. 271 Cp).
fiind lipsită de recolta de pe terenul său, se motivează de
instanța de control judiciar, se impune obligarea inculpatului la plata despăgubirilor
civile, bineînțeles într-un cuantum diminuat, pe ultimi 3 ani.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în cadrul termenului legal,
Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BACĂU, care a susținut că decizia recurată
este netemeinică întrucât din probele administrate rezultă că fapta comisă
de inculpat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, prevăzută de art. 220
alin.1 Cod penal și se impunea condamnarea sa.
Din declarațiile părții vătămate coroborate cu declarațiile martorilor audiați
în cauză, se susține de parchet, rezultă că părții vătămate i s-a eliberat titlu de
proprietate pentru terenul în litigiu, că în anii 2004, 2005 și 2006 efectuat
lucrări agricole pe teren, dar de fiecare dată inculpatul ocupa terenul, înființa noi
culturi pe care le recolta. De asemenea, este de menționat că inculpatul cunoștea
că părții vătămate i se eliberase titlu de proprietate, astfel că, dacă invoca un drept
asupra terenului, acesta avea căi legale pentru valorificare lui, nefiind îndreptățit
ca pe baza unei simple comunicări a primăriei să ocupe terenul părții vătămate.
Nu se poate reține că partea vătămată nu a avut posesia terenului, se arată
de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BACĂU, pentru că, așa cum am arătat și cum,
de altfel, a recunoscut și inculpatul, aceasta a efectuat lucrări de primăvară în
anii 2004, 2005 și 2006. Ori, față de natura bunului - teren arabil - se poate
concluziona că posesia a fost continuă, căci în situația acestui bun continuitatea
nu exclude chiar și intermitențe normale. Mai mult decât atât, aceste intermitențe
nu se datorează voinței părții vătămate de a nu exercita asupra terenului
atributele corespunzătoare dreptului de proprietate, ci actelor comise de inculpat,
de a ocupa fără drept terenul.
Față de aceste aspecte, s-a apreciat că fapta comisă de inculpat întrunește
elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 220 alin.1 Cod penal,
atât sub aspectul laturii obiective, cât și sub aspectul laturii subiective.
Analizând decizia recurată în raport de motivele de recurs invocate și
examinând-o, în conformitate cu prevederile art.385/9 alin.3 Cod procedură
penală și din oficiu, pentru motivele precizate în acest text, Curtea constată
că recursul este nefondat și va fi respins pentru considerentele care vor fi prezentate
în cele ce urmează.
Instanța de apel a reținut o situație de fapt corespunzătoare probelor
administrate, a dat faptei săvârșite de intimatul-inculpat o corectă încadrare
juridică și a dispus în mod legal și temeinic achitarea acestuia, deoarece
faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii și anume vinovăția.
Examinând probele administrate rezultă că intimatul-inculpat a deținut
terenul în litigiu fiindu-i dat de părinții săi, atât aceștia, cât și intimatul-inculpat,
având reprezentarea că terenul le aparține.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.385/15 pct.1 lit b Cod
procedură penală, va fi respins ca nefondat recursul declarat în cauză.
În conformitate cu prevederile art.69 alin.1 din Legea nr.51/1995, cu art.
189 Cod procedură penală, se va dispune plata din fondurile Ministerului Justiției
către Baroul Bao norariului avocat oficiu.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.3 Cod procedură penală;
Pentru aceste motive;
În numele legii;
DECIDE:
În temeiul art.385/15 pct.1 lit b Cod procedură penală, respinge ca nefondat
recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BACĂU împotriva deciziei
penale nr.560/A din data de 20.12.2007, pronunțată de TRIBUNALUL BACĂU, în dosarul
nr-.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul B a
onorariului avocat oficiu în sumă de 100 RON - avocat oficiu.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate
de stat rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28.02.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
GREFIER,
Red. sent.
Pronunțat dec.apel -
Red.dec.recurs
10.03/10.03.2008
Președinte:Dumitru PocovnicuJudecători:Dumitru Pocovnicu, Ecaterina Ene, Liliana Novac
