Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 1558/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-( 1480/2009)
DECIZIA PENALĂ NR.1558R
Ședința publică de la 26 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Andreea Cioată- - -
JUDECĂTOR 2: Silvia Cerbu
JUDECĂTOR 3: Lucia Rog
GREFIER - - -
Cu participarea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - reprezentat de procuror.
Pe rol urmează soluționarea recursului declarat de către revizuentul, împotriva deciziei penale nr. 333A din 28.05.2009, pronunțată de către Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a lipsit recurentul-revizuent.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public,având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr.45/18.02.2009, pronunțată de Judecătoria Buftea, în dosarul penal nr-, în temeiul art 403 alin. proc.pen. s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul .
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea sub nr.l035/III-1/2007 din 21.08.2007 revizuentul a solicitat revizuirea sentinței penale nr. l865/20.09.2005 pronunțată de Judecătoria Buftea și suspendarea executării hotărârii până la soluționarea cererii de revizuire.
În motivare, s-a arătat că prin sentința penală nr. 1865/20.09.2005 pronunțată de Judecătoria Buftea, definitivă prin respingerea recursului, instanța a hotărât condamnarea sa și obligarea la plata despăgubirilor, reținându-se că a comis infracțiunile prevăzute de art. 178 alin. 2 Cod penal, art. 184 alin.2 și 4 Cod penal.
A mai arătat că această sentință este netemeinică și nelegală, întrucât pe parcursul procesului penal i s-a încălcat flagrant dreptul la un proces echitabil și i s-a încălcat dreptul la apărare, arătând că a solicitat efectuarea în cauză a unor noi expertize tehnico-judiciare și a unor expertize medico-legale pentru a se lămuri dinamica producerii accidentului și a cauzei care a dus la decesul lui.
A precizat că după rămânerea definitivă a sentinței penale nr. 1865/20.09.2005 pronunțate de Judecătoria Buftea în dosarul nr. 7586/2004/R au fost descoperite fapte și împrejurări noi, ce nu au fost cunoscute de instanță la data soluționării cauzei și pe baza cărora se poate dovedi netemeinicia hotărârii de condamnare, respectiv concluziile rapoartelor de expertiză tehnică auto și medico-legale.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 393.proc.pen. art. 394 lit. a proc.pen.
S-au efectuat acte de cercetare de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, care, prin referatul nr.1035/III-1/2007a apreciat că cererea de revizuire este inadmisibilă.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, instanța a constatat că cererea nu este admisibilă în principiu pentru următoarele considerente:
Din actele aflate la dosar s-a reținut faptul că pe parcursul soluționării cauzei inculpatului - revizuent i s-a asigurat în mod corespunzător exercitarea dreptului la apărare, inculpatul fiind asistat de apărător ales.
De altfel, un asemenea motiv nu ar putea constitui o cauza de revizuire, cauzele de revizuire fiind expres si limitativ prevăzute de art. 394 Cod procedura penala.
Totodată, din actele aflate la dosar s-a constatat faptul ca pe parcursul cercetării judecătorești au fost readministrate probele administrate pe parcursul urmăririi penale si au fost încuviințate probe noi, inclusiv inculpatului.
În privința refacerii rapoartelor de expertiza tehnica auto și medico-legală sau a avizării acestora din urma s-a constatat faptul ca aceste solicitări au fost formulate de inculpat - care a contestat faptul ca i-ar reveni culpa exclusiva in producerea accidentului si ca decesul victimei s-ar afla in legătura de cauzalitate cu leziunile produse in urma accidentului - în fața instanței și au fost respinse pe parcursul cercetării judecătorești, instanța apreciind ca nefiind utile soluționării cauzei aceste mijloace de proba.
Din analiza raportului de expertiză tehnică extrajudiciara întocmit de dl. expert, prezentat în copie de revizuent, s-a constatat faptul că acest raport de expertiza se bazează numai pe susținerea revizuentului (care a arătat ca distanta dintre autovehicule era de 80 de metri) și are un obiectiv limitat, limitându-se la analizarea posibilităților de evitare a accidentului de către victima.
Or, în condițiile în care prin acest raport de expertiză nu se exclude în totalitate vinovăția inculpatului, acest mijloc de proba nu poate conduce la pronunțarea unei soluții contrare celei a cărei revizuire se solicita în cauza de fată.
Mai mult, s-a constatat faptul că încă de la început inculpat și-a recunoscut în parte culpa în producerea accidentului.
În privința raportului de expertiză medico-legală întocmit de Dr., privind victima, acest raport stabilește un număr mai mic de zile de îngrijiri medicale, insa chiar si numărul de zile de îngrijiri medicale reținut de acest raport (90-100 de zile de îngrijiri medicale) nu duce la o schimbare de încadrare juridica si cu atât mai puțin la o soluție contrară celei dispuse prin sentința penală nr. 1865/20.09.2005 pronunțată de Judecătoria Buftea în dosarul nr. 7586/2004/
Referitor la concluziile legate de victima s-a constatat că însuși medicul legist ce a efectuat raport de expertiza a reținut existenta unei legături indirecte intre aceste leziuni si deces ( 5 din acest raport), întrucât medicul a arătat că leziunile produse sunt grave, dar nu justifică prin ele însele decesul.
Or, în mod constant instanțele, pe parcursul soluționării cauzei, au reținut o legătura de cauzalitate mediata, indirecta între leziunile produse prin accident si deces, având in vedere lanțul cauzal ce a condus la deces. De altfel, la individualizarea pedepsei instanțele au avut în vedere starea sănătății victimei anterior accidentului.
În ceea ce privește o eventuală schimbare a încadrării juridice s-a constatat faptul că o asemenea împrejurare nu poate face obiectul unei cereri de revizuire. Mai mult, inculpatul-revizuent a solicitat in mod repetat schimbarea încadrării juridice a faptelor, cereri ce au fost respinse.
S-a constatat, în consecință, faptul că cererea de revizuire formulată se fundamentează pe o apărare cunoscută de instanța și verificată la soluționarea cauzei, astfel încât motivele invocate nu se încadrează în dispozițiile art. 394 lit. a proc.pen.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel revizuientul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie susținând că cererea sa este întemeiată pe disp. art.394 alin.l lit. a proc.pen. în sensul că instanțele nu au cunoscut la momentul judecării fondului împrejurarea că decesul victimei s-a produs din cauza unei boli cronice de care suferea acesta.
Examinând hotărârea apelată în raport de motivele de recurs invocate cât și din oficiu, conform art.385/6 proc.pen. Tribunalul a constatat că apelul este nefundat, respingându-l ca atare prin decizia penală nr.333A/28.05.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția I penală.
Așa cum a reținut și prima instanță cererea de revizuire este inadmisibilă întrucât împrejurările la care face referire revizuientul nu sunt împrejurări noi necunoscute de instanța de fond în condițiile în care în mod constant pe parcursul soluționării cauzei în fond și în căile ordinare de atac au reținut o legătură de cauzalitate mediată indirectă între leziunile produse prin accident și deces având în vedere lanțul cauzal ce a condus la deces.
Problemele medicale ale victimei astfel cum au fost descrise în actele medicale nu au întrerupt legătura de cauzalitate între accident și deces, constituind motivul exclusiv al decesului victimei. De altfel, toate aceste împrejurări ce vizau starea de sănătate a victimei și împrejurările concrete în care a decedat au condus la stabilirea unei culpe reduse a inculpatului - revizuient și la aplicarea unor pedepse sub minimul special prevăzut de lege și cu suspendarea condiționată a executării acesteia.
În consecință, s-a constatat că cererea de revizuire a condamnatului se întemeiază pe o apărare cunoscută de instanță și verificată la soluționarea cauzei nu constituie motiv de revizuire în sensul art.394 lit.a proc.pen. astfel cum în mod corect a reținut instanța de fond.
Împotriva acestor hotărâri a formulat recurs revizuientul.Recursul a fost motivat în termenul prevăzut de dispozițiile art. 38510alin. 2.proc.pen. recurentul solicitând instanței de recurs reaprecierea probatoriului administrat în cauză, invocând vârsta înaintată a persoanelor implicate în accident, avariile autoturismelor, rapoartele de expertiză tehnică-auto și cele medico-legale, raportul de necropsie, declarațiile inculpatului și ale părții vătămate, ale inculpatului și ale martorului .
Recurentul nu și-a încadrat criticile în vreunul din cazurile de casare prev. de art. 3859alin.1 proc.pen. iar Curtea, în raport de soluția pronunțată de către prima instanță și de ceea ce tinde recurentul să demonstreze, respectiv faptul că cele două rapoarte de expertiză întocmite ulterior reprezintă împrejurări noi, necunoscute la momentul pronunțării soluției de condamnare, va analiza criticile recurentului din perspectiva cazului de casare prev. de art. 3859alin.1 pct. 171.proc.pen. analiză ce devine posibilă urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 783 din 12 mai 2009 prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea și completarea Codului d e procedură penală.
Analizând hotărârile recurate din perspectiva criticilor formulate, a cazului de casare prev. de art. 3859alin.1 pct. 171.proc.pen. dar și a celorlalte cazuri care pot fi luate în considerare din oficiu, conform art. 3859alin. 3.proc.pen. Curtea constată că recursul este nefondat.
Curtea reține că recurentul a invocat drept motive de revizuire încălcarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare, prin aceea că instanțele i-au respins cererile de efectuare a unor noi expertize tehnico-judiciare și medico-legale pentru a se lămuri dinamica producerii accidentului și a cauzei care a dus la decesul lui. S-a arătat că, ulterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, au intervenit fapte și împrejurări noi, ce nu au fost cunoscute de instanță la data soluționării cauzei și pe baza cărora se poate dovedi netemeinicia acestei hotărâri de condamnare, depunându-se la dosar două rapoarte de expertiză tehnică auto și medico-legală extrajudiciară, susținându-se că încadrarea juridică dată faptei este greșită, cauza decesului victimei constituind-o ciroza hepatică.
În raport de motivele pe care s-a întemeiat cererea, în mod corect instanțele au constatat, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru ca aceasta să fie admisă în principiu.
Revizuientul critică, pe de o parte, dispozițiile instanțelor cu privire la admiterea sau respingerea unor probe solicitate cu ocazia soluționării fondului cauzei, critică ce nu poate fi analizată în calea extraordinară de atac a revizuirii, și, pe de altă parte, invoca ca și fapte și împrejurări noi, o apărare pe care și-a formulat-o pe tot parcursul procesului penal, fiind astfel cunoscută de către instanțe și valorificată ca atare prin aplicarea unei pedepse sub minimul prevăzut de lege.
Pentru a putea fi în ipoteza reglementată de art. 394 lit. a proc.pen. este necesar ca, după pronunțarea hotărârii, să se fi descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, împrejurări prin care s- ar putea dovedi netemeinicia hotărârii de condamnare a revizuientului. Constituie "fapte sau împrejurări" orice întâmplare, situație, stare care, în mod autonom sau în coroborare cu alte probe poate duce la dovedirea netemeiniciei hotărârii de condamnare, încetare a procesului penal sau de achitare. Or, astfel cum s-a arătat anterior, revizuientul invocă problemele medicale ale victimei, care ar fi anterioare accidentului, precum și faptul că decesul s-ar fi produs datorită cirozei hepatice, aspecte cunoscute de către instanțe, care au reținut o legătură de cauzalitate indirectă între leziunile produse prin accident și deces.
Pe de altă parte, revizuientul urmărește, prin invocarea acestor fapte și împrejurări, schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de ucidere din culpă în cea de vătămare corporală din culpă, astfel că, nici din această perspectivă cererea sa nu poate fi analizată prin prisma dispozițiilor art. 394 lit. a proc.pen.
Constatând că instanța de fond și cea de apel au făcut o corectă aplicare a legii, Curtea nu poate reține incidența cazului de casare prev. de art. 3859alin.1 pct. 171.proc.pen. dar nici a altuia care ar putea fi luat în considerare din oficiu conform art. 3859alin.3 proc.pen. și ca atare, va respinge ca nefondat recursul formulat de condamnat și-l va obliga pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de revizuientul împotriva deciziei penale nr.333/28.05.2009 pronunțată de Tribunalul București, Secția I penală și a sentinței penale nr.45/18.02.2009 pronunțată de Judecătoria Buftea.
Obligă recurentul la 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 26 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.LR-28.11.20009
Dact.EA-02.11.2009
- Jud.Gh.;
Președinte:Andreea CioatăJudecători:Andreea Cioată, Silvia Cerbu, Lucia Rog
