Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Încheierea /2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

ÎNCHEIERE

Ședința secretă din 20 octombrie 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Săndel Macavei JUDECĂTOR 2: Ana Covrig Iuliana Moldovan

JUDECĂTORI: - -

: - -

GREFIER: - -

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ reprezentat prin PROCUROR:.

S-a luat spre examinare cererea de abținere formulată în scris de d-na judecător în cauza ce face obiectul dosarului nr- al Curții de APEL CLUJ.

În susținerea cererii formulate au fost invocate dispozițiile art. 47 alin. 2 Cod procedură penală, respectiv împrejurarea că d-na judecător l-a cunoscut pe inculpat în anul 2007 în calitate de agent imobiliar, acesta relatându-i faptul că are un dosar penal pentru ucidere din culpă, d-na judecător exprimându-și părerea că va fi condamnat la o pedeapsă cu suspendare, potrivit practicii judiciare, exprimându-și părerea cu privire la soluția ce s-ar putea da în cauză.

Soluționarea cauzei s-a făcut fără citarea părților.

S-a făcut referatul cauzei după care, s-a procedat la examinarea declarației de abținere.

Procurorul solicită admiterea cererii de abținere, fiind incidente dispozițiile art. 47 alin. 2 Cod procedură penală.

CURTEA

În cauză a fost formulată cerere de abținere de d-na judecător fiind invocate dispozițiile art. 47 alin. 2 Cod procedură penală.

Examinând actele existente la dosarul cauzei s-a constatat că sunt incidente dispozițiile art. 47 alin. 2 Cod procedură penală.

S-a reținut că motivul abținerii este acela că d-na judecător l-a cunoscut pe inculpat în anul 2007 în calitate de agent imobiliar, acesta relatându-i faptul că are un dosar penal pentru ucidere din culpă, d-na judecător exprimându-și părerea că va fi condamnat la o pedeapsă cu suspendare, potrivit practicii judiciare, exprimându-și părerea cu privire la soluția ce s-ar putea da în cauză, împrejurare față de care cererea de abținere a d-nei urmează să fie admisă, iar în baza art. 98 alin. 4 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea nr.387/2005, modificată prin Hotărârea nr. 352/2006 ale, cauza urmează să fie soluționată de completul, și, constituit prin includerea ultimului judecător stabilit prin planificarea de permanență.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

În temeiul art. 52 rap.la art.47 alin.2 Cod procedură penală admite cererea de abținere formulată de D-na judecător în dosarul cu nr.de mai sus al Curții de APEL CLUJ.

În baza art. 98 al.4 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești, aprobat prin Hot. nr.387/2005, cauza va fi soluționată de completul -, și - constituit prin includerea ultimului judecător stabilit prin planificarea de permanență.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 20 octombrie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - - - - -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR.633/R/2009

Ședința publică din data de 20 octombrie 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: - -, judecător

JUDECĂTORI: - -

: - -

GREFIER: - -

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ reprezentat prin PROCUROR:.

S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.162/A/22.05.2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, inculpatul fiind trimis în judecată prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj N, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prev.de art.178 alin.1 și 3.penal.

La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă inculpatul personal asistat de apărător ales, av., din cadrul Baroului C și apărătorul ales al părților civile, și, av., din cadrul Baroului C, cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind părțile civile, Spitalul Clinic de Urgență Prof.Dr., Clinic Județean C, partea responsabilă civilmente SC SA și garantul SC Reasigurare SA.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, inculpatul învederează instanței că-și menține recursul declarat precum și declarațiile date până în prezent și nu are alte completări de făcut.

Apărătorul părților civile, și, depune la dosar practică judiciară constând în decizie de speță nr.903/2000 a Curții Supreme de Justiție, decizia nr.1032/1991 privind despăgubirile civile acordate minorilor precum și chitanța reprezentând onorariu de avocat.

Apărătorul inculpatului depune la dosar o decizie de speță, respectiv 308/2008 a Tribunalului Cluj.

Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.

Apărătorul inculpatului, susține recursul declarat solicitând admiterea lui. În principal, solicită casarea hotărârii Tribunalului Cluj cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare pentru administrare suplimentară de probatoriu pe care l-a solicitat, respectiv expertiza tehnică auto cu obiectivele expuse, referitoare la viteza pe care inculpatul ar fi trebuit să o aibă pentru evitarea accidentului și dacă consumul de alcool a avut vreo influență în producerea accidentului. Raportat la starea de fapt, avem de-a face cu o vizibilitate foarte redusă, partea vătămată țâșnind practic printre mașini, astfel că se poate contura o stare de caz fortuit. Pentru aceste motive, solicită trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond sau la cea de apel.În subsidiar, solicită rejudecarea cauzei iar pe latură penală a se dispune achitarea incullpatului în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d pr.pen. sau art. 11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.e pr.pen. În ceea ce privește achitarea inculpatului pe litera d, apreciază că infracțiunii îi lipsește unul din elementele constitutive respectiv culpa din partea inculpatului laproducerea accidentului. Referitor la cazul fortuit, consideră că inculpatul nu putea să prevadă că victima o să-i iasă în față, în fugă și în acel moment.inculpatul avea o viteză în limitele normale și a făcut toate demersurile posibile pentru a evita accidentul. Din declarațiile martorilor și ale inculpatului rezultă că partea vătămată, după accident, s-a ridicat de jos până la sosirea poliției și a ambulanței. Consideră că nu se poate vorbi de o culpă cu prevedere.In tertiro, solicită reducerea pedepsei aplicate inculpatului. În privința laturii civile, arată că pe parcursul urmăririi penale, după decesul victimei, inculpatul a acordat sprijinul familiei victimei. Părțile civile s-au înțeles cu inculpatul, pe latură civilă, la suma de 10 mii lei. Locul închsierii înscrisului a fost locul familiei victimei și toți au semnat, resepctiv soția și copiii victimei astfel că nu se poate reține o încercare a inculpatului de înșelăciune. Părțile civile au fosrmulat ulterior o constituire de parte civilă cu mult peste ce s-au înțeles cu inculpatul iar instanța a admis aproape în totalitate. Copiii victimei erau într-adevăr minori la acea dată dar erau asistați de mama lor astfel că interesele acestora convergeau cu ale mamei, nu avem de-a face cu un interes contrat ca să existe necesitatea numirii autorității tutelare. Astfel, pe latură civilă, în principal, solicită a se lua act de tranzacția încheiată între părți iar în subsidiar, diminuarea pretențiilor în funcție de o culpă mai redusă a inculpatului. Fără cheltuieli de judecată.

Apărătorul părților civile, solicită respingerea recursului inculpatului cu consecința menținerii ca temeinice și legale a hotărârilor pronunțate de instanța de fond și cea de apel și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor de judecată conform chitanței depuse la dosar. Astfel,sub aspectul laturii penale, consideră că pedeapsa aplicată a fost dispusă în mod justificat, pe baza unui probatoriu complex administrat în cauză. cu care circula inculpatul era inadecvată la condițiile de drum, respectiv curbă la dreapta, drum în rampă, timp de noapte, grad de vizibilitate redus, autovehicule oprite la marginea carosabilului. Expertiza efectuată în cauză a conchis că valoarea vitezei de deplasare a constituit un pericol potențial de lovire a obstacolelor de pe carosabil, astfel că prevederile art.47 penal, respectiv cazul fortuit, nu sunt incidente în cauză. Pentru a se putea vorbi de cazul fortuit trebuie constatat că nicio persoană nu putea prevedea nici intervenția împrejurării străine și nici rezultatele acesteia. Or, în speță, apariția unui pieton la câțiva metri de trecerea de pietoni, în apropierea unui refugiu de tramvai, într-un oraș mare, pe o arteră principală, la ieșirea din curbă și la o oră la care oamenii pornesc către serviciu, nu este imprevizibilă pentru un conducător auto prudent și care nu se află în stare de ebrietate. Faptul că inculpatul nu a prevăzut apariția pietonului, deși putea și trebuia, se datorează stării avansate de ebrietate. Nu este suficient ca un vehicul să respecte regimul de viteză ci trebuie să o adapteze în funcție de condițiile de drum astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță, lucru pe care inculpatul nu l-a făcut. Un alt aspect care rezultă din expertiza efectuată este acela că pe baza dispunerii urmelor de frânare constatate impactul a avut loc anterior procesului de frânare. Este adevărat că pentru a opri autovehiculul de la viteza de 45 km/ cu cât rula inculpatul, avea nevoie de 21,5. Acesta a avut la dispoziție doar 10, insuficient pentru a opri dar suficient pentru a reduce viteza de impact cu 10- 15 km/. Sub aspectul laturii civile, apreciază că ambele instanțe au pronunțat o soluție legală și temeinică. În mod evident, prin moartea soțului și a tatălui, părțile civile au încercat o imensă suferință morală imposibil de stabilit în concret. Deși s-a invocat de către inculpat respingerea acțiunii civile pe motiv că între acesta și familia victimei s-a încheiat o tranzacție de 10.000 RON, apreciză că în mod corect instanța a reținut că această convenție nu reglementează decât daunele materiale, aspect confirmat de inculpat. Nu pot fi ignorate nici condițiile concrete în care s-a încheiat acest act, respectiv la câteva zile de la moartea victimei, profitându-se de starea de șoc și de nevoile părților vătămate. Acest act s-a încheiat după dictare așa cum arată părțile vătămate, aspecte nedezmințite de inculpat și nu în prezența unui notar sau avocat care să le explice părților consecințele semnării acestui act. Pe de altă parte, adoptarea unei alte soluții și considerarea acestei convenții ca și tranzacție valabilă ar fi contravenit disp.art.129 alin.2 familiei potrivit cărora tutorele nu poate fără prealabila înștiințare a autorității tutelare să facă valabilă înstrăinarea bunurilor minorului precum și să încheie orice alte acte care depășesc dreptul de a administra. La data încheierii acestei tranzacții, părțile civile și erau minori. Apreciază că instanța de fond și cea de apel a rezolvat în mod judicios latura civilă a cauzei ținând cont de principiile care guvernează răspunderea civilă delictuală având în vedere criteriul echității.

Reprezentantul Parchetului, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinice și legale a hotărârilor pronunțate de prima instanță și cea de apel. Apreciază că în speță nu poate fi vorba de prezența cazului fortuit, prev.de art.47 penal, așa cum a susținut apărarea.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, achiesează concluziilor puse de apărătorul său arătând că regretă cele întâmplate.

CURTEA

Prin Sentința penală nr.270/25.03.2008 a Judecătoriei Cluj -N a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la 13.09.1974 în mun. B, cetățean român, studii medii, necăsătorit, domiciliat în mun. C-N,-,.17, jud. C, CNP - pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. și ped. de art. 178 al.1 și 3.Cod Penal cu art. 74, 76.Cod Penal la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art.81 s Cod Penal-a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate.

În baza art.82 termenul Cod Penal de încercare este de 2 ani, termen care se adaugă cuantumului pedepsei aplicate rezultând un termen de încercare total de 5 ani.

S-a atras atenția asupra dispozițiilor art.83 și Cod Penal art.84 privind Cod Penal revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art.14, 346.C.P.P. și art.998 civ. a fost obligat inculpatul la plata daunelor morale în cuantum de 20 000 lei către partea civilă, 5 000 lei către partea civilă și 5 000 lei către partea civilă, cu dobânda legală până la data plății integrale. S-a stabilit în sarcina inculpatului obligația plății unei rente lunare în cuantum de 1/3 din veniturile inculpatului, în proporții egale în favoarea părților vătămate și de la data producerii accidentului - 12.08.2005 și până la împlinirea vârstei de 18 ani, iar în cazul continuării studiilor până la împlinirea vârstei de 25 de ani.

S-a constatat că recuperarea pagubei este garantată de societatea de asigurare SC Reasigurare SA - Sucursala Transilvania.

A fost obligat inculpatul la plata sumei de 776,07 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare către Spitalul Clinic de Urgență Prof. Dr.

A fost obligat inculpatul la plata sumei de 884,40 lei despăgubiri către Spitalul Clinic Județean de Urgență

În baza art.191 a C.P.P. fost obligat inculpatul la 1 500 lei cheltuieli judiciare către stat.

În baza art.193 a C.P.P. fost obligat inculpatul la 800 lei cheltuieli judiciare în favoarea părților vătămate.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că în noaptea de 11/12 august 2005 inculpatul a consumat băuturi alcoolice la localul "" situat pe varianta - din municipiul C-N, împreună cu prietenul său martorul În jurul orelor 4:00 inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului său cu nr. de înmatriculare - cu intenția de a continua petrecerea la Clubul "" situat pe str. - din municipiul Cei doi au consumat băuturi alcoolice până în jurul orelor 5:50 după care inculpatul s-a urcat la volanul mașinii și pe str. -, în zona Podului, în dreptul imobilului cu nr.2, circulând cu o viteză excesivă inculpatul a observat prea târziu victima angajată în trecerea străzii, neregulamentar, în diagonală și în pas alert printre autovehiculele staționate pe de lângă trotuar și cu toate că a acționat pedala frânei nu a mai putut evita impactul. Victima a fost lovită cu partea frontal mediană a mașinii, a fost preluată pe și după aceea pe parbriz fiind proiectată pe carosabil. Accidentul a avut loc pe un sector de drum considerabilă, unde circulația se desfășoară pe două sensuri cu două benzii de circulație pe sens și linie de tramvai, cu marcaj longitudinal continuu, în profil longitudinal drumul este fără declivități cu o ușoară curbă pe sensul în care s-a produs accidentul, cu o lățime de 27, drumul este acoperit cu îmbrăcăminte asfaltică, iar la ora producerii accidentului șoseaua era uscată, cerul senin, vizibilitatea era bună pe timp de noapte, cu iluminatul stradal funcțional și fără restricții de circulație. În apropiere există un refugiu specific stațiilor de tramvai. După impact inculpatul a rămas lângă victimă care s-a ridicat în picioare, până la sosirea ambulantei aproximativ 15-20 minute. Victima a fost condusă de urgență la Clinica de neurocghirurgie și apoi la Clinica de chirurgie 3, având disagnosticul de: politraumatism, plagă contuză delabrantă și hematon în regiunea fronto temporo parietală dreaptă, fracturi costale, insuficiență plurio organică și soc post traumatic iar cu tot tratamentul de specialitate acordat a decedat la data de 14.08.2005. Conform raportului IML C decesul victimei s-a datorat leziunilor traumatice produse printr-un mecanism de lovire proiectare în cadrul unui eveniment rutier. Alcoolemia victimei a fost 0. Conform buletinului de analiză toxicologică nr. 1194/17.08.2005 inculpatul a avut o alcoolemie cuprinsă între 1,25 - 1,10 gr./l alcool pur în sânge.

Atât în timpul urmăririi penale cât și în timpul cercetării judecătorești inculpatul a recunoscut fapta având o conduită bună manifestată prin aceea că a achitat familiei victimei suma de 10.000 lei, reprezentând o parte din cuantumul pretențiilor civile. Recunoașterea inculpatului se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză respectiv: p-v 6-27, 63, raport de constatare medico-legală 20-23, buletin de analiză toxicologică 15-18; acte 17,28, 58, 59, 60; declarațiile părții vătămate și civile și depozițiile martorului, precum și raportul de expertiză criminalistică efectuat în cauză.

Fapta inculpatul care sub influenta băuturilor alcoolice la volanul unui autovehicul nerespectând regulile de circulație privind adaptarea vitezei la condițiile de drum a provocat un accident rutier soldat cu decesul victimei în vârstă de 47 de ani întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 al.1 și 3.

Cod Penal

Instanța de fond a reținut vinovăția inculpatului și ținând seama de criteriile generale de individualizare a pedepselor prev. de art.72 pen. l-a condamnat pentru infracțiunea săvârșită la pedeapsa de 3 ani închisoare.

La stabilirea cuantumului pedepsei instanța a făcut aplicarea circumstanțelor atenuante facultative prev. de art. 74,76.Cod Penal, ținând seama de vârsta relativ tânără a inculpatului, de faptul că în cursul procesului a plătit o parte din despăgubiri și a avut o atitudine sinceră.

Instanța de fond a apreciat că scopul prevenției generale și speciale poate fi atins și dacă pedeapsa nu va fi executată în regim de detenție, astfel că a făcut aplicarea art.81 pen. și a dispus suspendarea condiționată.

Conform art.82 alin.2 pen, instanța de fond a fixat termenul de încercare de 2 ani la care se adaugă cuantumului pedepsei aplicate rezultând un termen total de 5 ani.

Potrivit art.83 pen. instanța a atras atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare, a suspendării condiționate a executării pedepsei, respectiv asupra consecințelor ce rezulta din săvârșirea unei noi infracțiuni intenționate în perioada termenului de încercare care ar avea ca rezultat executarea în regim de detenție atât a pedepsei stabilite în prezenta cauză cât și a pedepsei ce se va hotărî pentru infracțiunea viitoare care nu se cumulează, ci se executa separat.

Instanța de fond a atras atenția inculpatului și asupra posibilității revocării suspendării condiționate a executării pedepsei dacă în perioada termenului de încercare nu plătește obligațiile civile stabilite prin prezenta hotărâre.

În ce privește latura civilă a cauzei partea vătămată a solicitat obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabil civilmente în calitate de asigurator SC SA la plata sumei de 50.000 lei reprezentând daune morale. Pretenții civile a mai formulat și partea vătămată, fiica victimei, în aceleași condiții pentru suma de 5000 lei daune morale solicitând și obligarea inculpatului la plata unei rente de 500 lei lunar. Pretenții civile a formulat și, fiu al defunctului.

Instanța de fond a apreciat suma de 50000 lei cu titlu de daune morale formulată de partea vătămată în calitate de soție supraviețuitoare ca fiind exagerată, astfel că, l-a obligat pe inculpat în baza art.14, 346.C.P.P. și art.998 civ. la plata daunelor morale în cuantum de 20 000 lei către partea civilă, 5 000 lei către partea civilă, apreciind pretențiile acesteia ca fiind justificate cu titlu de daune morale și 5 000 lei către partea civilă, cu dobânda legală până la data plății integrale.

Instanța de fond stabilit în sarcina inculpatului obligația plății unei rente lunare în cuantum de 1/3 din veniturile inculpatului, în proporții egale în favoarea părților vătămate și de la data producerii accidentului - 12.08.2005 și până la împlinirea vârstei de 18 ani, iar în cazul continuării studiilor până la împlinirea vârstei de 25 de ani.

Instanța a constatat că recuperarea pagubei este garantată de societatea de asigurare SC Reasigurare SA - Sucursala Transilvania.

Instanța de fond a obligat inculpatul la plata sumei de 776,07 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare către Spitalul Clinic de Urgență Prof. Dr.

Instanța de fond a obligat inculpatul la plata sumei de 884,40 lei despăgubiri către Spitalul Clinic Județean de Urgență

În baza art.191 instanța C.P.P. de fond a obligat inculpatul la 1.500 lei cheltuieli judiciare către stat.

În baza art.193 instanța C.P.P. de fond a obliga inculpatul la 800 lei cheltuieli judiciare în favoarea părților vătămate.

Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel inculpatul solicitând admiterea acestuia, desființarea sentinței penale apelate și rejudecând cauza să se dispună achitarea sub aspectul infracțiunii prev. de art.178 al.1 și 3.pen. și respingerea constituirii de parte civilă; condamnarea inculpatului sub aspectul infracțiunii de conducere în stare de ebrietate și aplicarea art.81 pen.

În subsidiar s-a solicitat condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.178 al.1 și 2.pen. prin reținerea unei culpe concurente a victimei, cu reținerea art.74, art.76 pen. și aplic.art.81 pen. De asemenea respingerea constituirii de parte civilă ca inadmisibilă.

În motivare s-a arătat în esență că în cauză sunt incidente prevederile art.47 pen. privind cazul fortuit întrucât victima a fost surprinsă de către autoturismul condus de către inculpat în timp ce se angajase în traversarea stării fără să se asigure și prin loc nepermis. De asemenea, în cauză nu s-a făcut dovada existenței unei raport de cauzalitate între consumul de alcool și eventuala diminuare a reflexelor inculpatului.

Sub aspectul laturii civile a cauzei s-a arătat că între inculpat și părțile civile a intervenit o tranzacție și că, prin urmare, acestea din urmă au renunțat la orice pretenții viitoare.

Prin Decizia penală nr.1/A/2009 din 8.01.2009 pronunțată de Tribunalul Clujs -a admis apelul declarat de către împotriva sentinței penale nr.270/25.03.2008 a Judecătoriei Cluj -N care a fost desființată numai în ceea ce privește soluția pronunțată pe latură civilă și pronunțând o nouă hotărâre în aceste limite, s-a luat act de tranzacția încheiată între inculpatul și părțile civile, - și, existând la fila 54 din Totodată, s-au respins celelalte pretenții civile formulate de părțile civile.

Împotriva Deciziei penale nr.1/A/2009 a Tribunalului Clujs -a declarat recurs de către părțile civile, și.

Prin Decizia penală nr.170/R/2009 a Curții de APEL CLUJs -a admis recursul declarat și s-a casat Decizia penală nr.1/A/2009 a Tribunalului Cluj și s-a trimis cauza spre rejudecare instanței de apel, Tribunalului Cluj.

Prezenta cauză a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 13.04.2009.

Prin decizia penală nr.162 din 22 mai 2009 a Tribunalului Cluj, s-a respins excepția nulității absolute a tranzacției încheiate între părți și s-a respins ca nefondat apelul declarat de către inculpatul, menținându-se în întregime hotărârea atacată.

În temeiul art.193 pr.pen. inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare în apel, în sumă de 500 lei reprezentând onorariu apărător ales, în favoarea părții civile.

În temeiul art.192 al.2 pr.pen. inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare în apel în sumă de 400 lei în favoarea statului.

Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a constatat că pe baza probatoriului administrat atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată, prima instanță a reținut o corectă stare de fapt și de drept.

Astfel, din declarațiile martorului A, ale inculpatului, din concluziile Buletinului de analiză toxicologică nr.1218/24.08.2005, Raportul de Expertiză criminalistică nr.101/29.05.2006, procesul verbal de cercetare la fața locului, rezultă că la data de 12.08.2005 inculpatul a consumat aproximativ 200 ml. whisky în localul din loc. C-N după care s-a deplasat în localul, împreună cu martorul, unde a rămas până în jurul orelor 5,00.

Ulterior, inculpatul s-a urcat la volanul autovehiculului cu nr. de înmatriculare - și în timp ce rula pe str. - a surprins victima angajată în traversarea străzii fără să se asigure și prin loc nepermis.

În urma impactului cu victima, aceasta a fost preluată pe motorului și parbriz iar apoi proiectată în față. La un interval de două zile, din cauza leziunilor suferite, victima a decedat.

În drept, în mod corect instanța de fond a reținut că în cauză sunt incidente dispozițiile art.178 al.1 și 3.pen.

Deși inculpatul a invocat în apărare dispozițiile art.47 pen. privind cazul fortuit, tribunalul a apreciat că acestea nu sunt incidente în cauză.

Astfel, potrivit art.47 pen. nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, al cărei rezultat este consecința unei împrejurări care nu putea fi prevăzută.

Or, având în vedere condițiile producerii accidentului, respectiv consumul voluntar de alcool, conducerea cu viteza neadaptată condițiilor de trafic - vizibilitate redusă, întuneric - existența unei stații de tramvai în zonă, nu se poate susține că apariția unui pieton angajat neregulamentar în traversarea străzii este o împrejurare care nu putea fi prevăzută.

În ceea ce privește consumul anterior de alcool de către inculpat și în ce măsură între acesta și accidentul produs există vreun raport de cauzalitate, tribunalul a reținut că folosirea de către instanța de fond a prezumțiilor pentru reținerea acestui raport de cauzalitate este legală și suficientă, având în vedere consecințele notorii ale consumului de alcool: diminuarea reflexelor, perceperea deformată a realității, etc.

Desigur că și victima prin atitudinea sa de angajare în traversarea străzii prin loc nepermis și în ritm alert a avut o contribuție la producerea accidentului, culpa sa fiind concurentă cu a inculpatului, proporție de 50%.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, s-a reținut că în dosarul de urmărire penală s-a depus la fila 54 un înscris semnat de către părțile civile, și în calitate de soție supraviețuitoare respectiv copii ai victimei de pe o parte și inculpatul pe de altă parte prin care se atestă achitarea de către acesta din urmă a sumei de 10.000 lei cu titlu de despăgubiri civile. Din cuprinsul aceluiași înscris rezultă că părțile s-au împăcat și că nu mai există nici un fel de pretenții de natură civilă sau penală.

La termenul de judecată din data de 19.06.2007, din fața instanței de fond, părțile civile au formulat constituiri de parte civilă, cu titlu de daune morale.

La același termen de judecată inculpatul prin apărătorul ales a solicitat amânarea cauzei pentru studierea constituirii de parte civilă depusă în cauză, în acest sens judecata amânându-se la data de 10.07.2007.

La următoarele termene de judecată cauza a suferit mai multe amânări iar la termenul de judecată din data de 29.11.2007 părțile civile și inculpatul au fost prezenți personal în fața instanței de judecată și asistați de către apărătorii aleși. La acel termen părțile civile au arătat că își mențin constituirile de părți civile depuse în cauză în fața instanței de fond, cu privire la daunele morale, arătând că daunele materiale au fost acoperite integral prin suma de 10.000 lei, la care se face referire în tranzacția încheiată. Acest aspect a fost confirmat de către inculpat, astfel cum rezultă din încheierea de ședință (87), deci implicit faptul că respectiva tranzacție a avut în vedere doar despăgubiri materiale.

Prin urmare, față de poziția manifestată de părți, tribunalul a reținut că tranzacția încheiată în faza de urmărire penală se referea la despăgubirile materiale solicitate de părțile civile, daunele morale solicitate în fața instanței de fond și acordate de aceasta fiind legal solicitate și acordate.

Cu privire la această tranzacție, părțile civile prin apărătorul ales au susținut în fața tribunalului că este lovită de nulitate absolută întrucât nu poartă încuviințarea autorității tutelare la încheierea acesteia, necesară față de starea de minoritate a părților civile și.

Față de această excepție a nulității absolute, tribunalul a apreciat că necesitatea încuviințării Autorității Tutelare cu ocazia încheierii unor acte de dispoziție decurge din necesitatea protejării intereselor private ale minorilor astfel că sancțiunea care intervine în cazul lipsei acestei încuviințări este nulitatea relativă. În aceste condiții, eventuala vătămare putea fi invocată la termenul de judecată cu procedura legal îndeplinită, conform art. 197 al.1 și 4 pr.pen.

Însă, așa cum s-a arătat mai sus, în fața primei instanțe, părțile civile nu au invocat nicio vătămare ci dimpotrivă au chiar indicat această tranzacție în sensul achitării de către inculpat a despăgubirilor materiale.

Față de cele de mai sus, tribunalul a respins excepția nulității absolute a tranzacției încheiate între părți.

De asemenea, pentru considerentele expuse anterior și apreciind că prin atitudinea manifestată de către părți la termenul din 29.11.2007 acestea au precizat că tranzacția a privit doar despăgubirile materiale, tribunalul a constatat că instanța de fond în mod corect a dispus obligarea inculpatului la plata de despăgubiri civile către părțile civile, reprezentând daune morale și plata unei rente lunare, către copii victimei.

Împotriva deciziei, în termen legal, s-a exercitat calea de atac a recursului de către inculpat.

În principal se solicită casarea hotărârii Tribunalului Cluj cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare pentru administrare suplimentară de probatoriu pe care l-a solicitat, respectiv expertiza tehnică auto cu obiectivele expuse, referitoare la viteza pe care inculpatul ar fi trebuit să o aibă pentru evitarea accidentului și dacă consumul de alcool a avut vreo influență în producerea accidentului. Raportat la starea de fapt, avem de-a face cu o vizibilitate foarte redusă, partea vătămată țâșnind practic printre mașini, astfel că se poate contura o stare de caz fortuit. Pentru aceste motive, solicită trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond sau la cea de apel.În subsidiar, se solicită rejudecarea cauzei iar pe latură penală a se dispune achitarea incullpatului în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d pr.pen. sau art. 11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.e pr.pen. În ceea ce privește achitarea inculpatului pe litera d, apreciază că infracțiunii îi lipsește unul din elementele constitutive respectiv culpa din partea inculpatului laproducerea accidentului. Referitor la cazul fortuit, consideră că inculpatul nu putea să prevadă că victima o să-i iasă în față, în fugă și în acel moment. Inculpatul avea o viteză în limitele normale și a făcut toate demersurile posibile pentru a evita accidentul. Din declarațiile martorilor și ale inculpatului rezultă că partea vătămată, după accident, s-a ridicat de jos până la sosirea poliției și a ambulanței. Consideră că nu se poate vorbi de o culpă cu prevedere. In tertiro, solicită reducerea pedepsei aplicate inculpatului. În privința laturii civile, arată că pe parcursul urmăririi penale, după decesul victimei, inculpatul a acordat sprijinul familiei victimei. Părțile civile s-au înțeles cu inculpatul, pe latură civilă, la suma de 10 mii lei. Locul închsierii înscrisului a fost locul familiei victimei și toți au semnat, respectiv soția și copiii victimei astfel că nu se poate reține o încercare a inculpatului de înșelăciune. Părțile civile au formulat ulterior o constituire de parte civilă cu mult peste ce s-au înțeles cu inculpatul iar instanța a admis-o aproape în totalitate. Copiii victimei erau într-adevăr minori la acea dată dar erau asistați de mama lor astfel că interesele acestora convergeau cu ale mamei, nu avem de-a face cu un interes contrat ca să existe necesitatea numirii autorității tutelare. Astfel, pe latură civilă,în principal, solicită a se lua act de tranzacția încheiată între părți iarîn subsidiar, diminuarea pretențiilor în funcție de o culpă mai redusă a inculpatului.

Instanța de recurs reține următoarele:

Tribunalul a constatat cu deplină justețe că pe baza probatoriului administrat atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată, prima instanță a reținut o corectă stare de fapt și de drept.

Astfel, din declarațiile martorului A, ale inculpatului, din concluziile Buletinului de analiză toxicologică nr.1218/24.08.2005, Raportul de Expertiză criminalistică nr.101/29.05.2006, procesul verbal de cercetare la fața locului, rezultă că la data de 12.08.2005 inculpatul a consumat aproximativ 200 ml. whisky în localul din loc. C-N după care s-a deplasat în localul, împreună cu martorul, unde a rămas până în jurul orelor 5,00. Ulterior, inculpatul s-a urcat la volanul autovehiculului cu nr. de înmatriculare - și în timp ce rula pe str. - a surprins victima angajată în traversarea străzii fără să se asigure și prin loc nepermis. În urma impactului cu victima, aceasta a fost preluată pe motorului și parbriz iar apoi proiectată în față. La un interval de două zile, din cauza leziunilor suferite, victima a decedat.

De altfel, atât în timpul urmăririi penale cât și în timpul cercetării judecătorești inculpatul a recunoscut fapta având o conduită bună manifestată prin aceea că a achitat familiei victimei suma de 10.000 lei reprezentând o parte din cuantumul pretențiilor civile. Recunoașterea inculpatului se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză respectiv: p-v 6-27, 63, raport de constatare medico-legală 20-23, buletin de analiză toxicologică 15-18; acte 17,28, 58, 59, 60; declarațiile părții vătămate și civile și depozițiile martorului, precum și raportul de expertiză criminalistică efectuat în cauză, nefiind de făcut astfel alte comentarii pe această temă.

În drept, în mod corect s-a reținut că în cauză sunt incidente dispozițiile art.178 al.1 și 3.pen.

Inculpatul a invocat în apărare dispozițiile art.47 pen. privind cazul fortuit, aspect pe care l-a îmțeles în a-l reitera și în calea de atac a recursului deși este de apreciat că cerințele legale în acest sens nu sunt incidente în cauză.

Astfel, potrivit art.47 pen. nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, al cărei rezultat este consecința unei împrejurări care nu putea fi prevăzută. Or, având în vedere condițiile producerii accidentului, respectiv consumul voluntar de alcool, conducerea cu viteza neadaptată condițiilor de trafic - vizibilitate redusă, întuneric - existența unei stații de tramvai în zonă, nu se poate susține că apariția unui pieton angajat neregulamentar în traversarea străzii este o împrejurare care nu putea fi prevăzută de către inculpat.

În ceea ce privește consumul anterior de alcool de către inculpat și în ce măsură între acesta și accidentul produs există vreun raport de cauzalitate trebuie să se aibă în vedere consecințele notorii, arhicunoscute, certificate - la modul general - pe calea unor examinări de specialitate, ale consumului de alcool: diminuarea reflexelor, perceperea deformată a realității, etc.

Desigur că și victima prin atitudinea sa de angajare în traversarea străzii prin loc nepermis și în ritm alert a avut o contribuție la producerea accidentului, culpa sa fiind concurentă cu a inculpatului, reținându-se cu justețe o proporție de 50%.

Așadar nu sunt de făcut completări pe latura probatorie, întregul context faptic fiind edificat, emente ce să țină de cazul fortuit nu au fost concret depistate, este de consemnat reținere de culpă din partea și a inculpatului, în funcție de cele mai sus redate, cu incidența unei echilibrate sancțiuni individualizate, fără executare efectivă, criticile recurentului sub aspectul laturii penale neavând suportul necesar în a fii susținute.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, s-a reținut că în dosarul de urmărire penală s-a depus la fila 54 un înscris semnat de către părțile civile, și în calitate de soție supraviețuitoare respectiv copii ai victimei de pe o parte și inculpatul pe de altă parte prin care se atestă achitarea de către acesta din urmă a sumei de 10.000 lei cu titlu de despăgubiri civile. La termenul de judecată din data de 19.06.2007, din fața instanței de fond, părțile civile au formulat constituiri de parte civilă, cu titlu de daune morale. La același termen de judecată inculpatul prin apărătorul ales a solicitat amânarea cauzei pentru studierea constituirii de parte civilă depusă în cauză, în acest sens judecata amânându-se la data de 10.07.2007. La următoarele termene de judecată cauza a suferit mai multe amânări iar la termenul de judecată din data de 29.11.2007 părțile civile și inculpatul au fost prezenți personal în fața instanței de judecată și asistați de către apărătorii aleși. La acel termen părțile civile au arătat că își mențin constituirile de părți civile depuse în cauză în fața instanței de fond, cu privire la daunele morale, arătând că daunele materiale au fost acoperite integral prin suma de 10.000 lei, la care se face referire în tranzacția încheiată. Acest aspect a fost confirmat de către inculpat, astfel cum rezultă din încheierea de ședință (87), deci implicit faptul că respectiva tranzacție a avut în vedere doar despăgubiri materiale.

Prin urmare, tribunalul a reținut cu deplin temei că tranzacția încheiată în faza de urmărire penală se referea la despăgubirile materiale solicitate de părțile civile, daunele morale solicitate în fața instanței de fond și acordate de aceasta fiind legal solicitate și acordate.

De asemenea, pentru considerentele expuse anterior și apreciind că prin atitudinea manifestată de către părți la termenul din 29.11.2007 acestea au precizat că tranzacția a privit doar despăgubirile materiale, tribunalul a constatat că instanța de fond în mod corect a dispus obligarea inculpatului la plata de despăgubiri civile către părțile civile, reprezentând daune morale și plata unei rente lunare, către copii victimei.

Așa fiind, cu deplin temei se poate susține că recursul de față se impune a fi respins ca nefundat pe considerentele art. 385/15 pct.1 lit. b proc.pen.

Văzând și disp. art. 192 al.2 proc.pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul inculpat, domiciliat în mun. C-N,-,.17, jud. C, împotriva deciziei penale nr. 162/A din 22 mai 2009 a Tribunalului Cluj.

Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 50 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției, onorariu partial.

Obligă pe inculpatul recurent să plătească părții civile suma de 500 lei cheltuieli judiciare.

Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorariu avocațial parțial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 20 octombrie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

- - - - - -

GREFIER

- -

RED.SM/MB

26.10.09/11 EX.

Președinte:Săndel Macavei
Judecători:Săndel Macavei, Ana Covrig Iuliana Moldovan

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Încheierea /2008. Curtea de Apel Cluj