Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 206/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
Decizia penală nr. 206
Ședința publică din data de 22.februarie.2008
PREȘEDINTE: Georgescu Cristina
JUDECĂTOR 2: Anghel Ștefana
JUDECĂTOR 3: Diaconu Gabriela
Grefier - - -
Ministerul publica fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurentul - asigurător SC SA, B,-, sector 1, și recurenta- parte civilă, domiciliată în I, str. -, nr.58, -.4, județul I, împotriva deciziei penale nr.275 din data de 07.12.2007 pronunțată de Tribunalul Buzău în dosarul nr-.
Prin decizia penală nr.275/2007 pronunțată de Tribunalul Buzăus -au admis apelurile declarate de inculpatul G și de partea civilă .
S-a desființat în parte latura penală și civilă a sentinței atacate.
În baza art.86/1 s C.P.P.-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare pe durata de 6 ani s-a constituit termen de încercare pentru inculpat.
Pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune măsurilor de supraveghere prevăzute de art.86/3 lit.a,b,c,d
Cod PenalÎn baza art. 71 alin.ultim s Cod Penal-a suspendat executarea pedepselor accesorii prev. de art.64 lit. a,b Cod penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
S-au aplicat dispozițiile art. 359.
C.P.P.A fost obligat inculpatul în solidar cu SC Reasigurare SA B, aceasta din urmă, în limita sumei prevăzută de lege, la următoarele despăgubiri civile către partea civilă:438,87 Euro și 6565 franci elveției.
A fost respins ca neîntemeiat apelul declarat de SC Reasigurare SA
S-au menținut restul dispozițiilor instanței.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns intimatul inculpat G, prin avocat, apărător desemnat din oficiu din Baroul Prahova, potrivit împuternicirii avocațiale nr.1088, depusă la dosar, intimații părți civile, prin avocat, apărător ales, din Baroul Suceava, potrivit delegației depuse la dosar, -, prin același avocat, lipsă fiind intimații părți civile Spitalul Clinic de Urgență B, Spitalul Clinic de Recuperare I, Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și -climatologie B, intimata parte responsabilă civilmente SC SRL, intimatul asigurator - Societate de Reasigurare
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recurenta parte civilă a depus înscris motivele de recurs.
Avocat având cuvântul pentru intimatul - inculpat, arată că alte cereri nu are de formulat și solicită cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul solicită efectuarea unei adrese către Judecătoria Pogoanele pentru a comunica relații cu privire la apelul declarat de intimații, având în vedere că prin decizia atacată au fost soluționate numai apelurile declarate de inculpatul G și partea civilă.
Avocat, având cuvântul precizează că intimații, au declarat apel în termen legal,cereri trimise prin fax către instanța de apel, însă acestea nu s-au regăsit, situație față de care au înțeles să renunțe la aceste cereri, învederează că alte cereri nu are de formulat și solicită cuvântul în fond.
Curtea, ia act de susținerile apărătorului intimaților, în sensul că au renunțat la cererile de apel, de asemenea ia act că în cauză nu mai sunt cereri de formulat și acordă cuvântul părților în dezbateri.
Avocat, având cuvântul pentru intimatul inculpat G, solicită respingerea recursului formulat atât de recurentul asigurător SC SA cât și de recurenta parte civilă, menținerea hotărârii atacate, ca legală și temeinică, inculpatul este la prima faptă, accident produs din culpă, nu a existat intenția, acesta în urma nefericitului eveniment a suferit și el numeroase leziuni, nici în prezent starea sănătății inculpatului nu este tocmai bună.
Cu privire la pretențiile civile solicitate de recurenți, arată că nici una dintre acestea nu vine cu noi dovezi în dovedirea acestora, mai mult decât atât recurentul asigurator nici nu a înțeles să-și motiveze recursul, astfel că solicită respingerea recursurilor, ca nefondate.
Avocat, având cuvântul pentru intimații, -, și, arată că recursul declarat de recurentul - asigurator SC SA nu este motivat, astfel că solicită respingerea acestuia ca nefondat.
Cu privire la recursul declarat de recurenta parte civilă, arată că aceasta și la instanța de apel a criticat hotărârea primei instanțe atât în latură civilă cât și penală, din înscrisurile depuse la dosar nu rezultă că inculpatul se află în continuare într-o stare gravă de sănătate, apreciază că atât instanța de fond cât și instanța de apel au aplicat o pedeapsă, în mod greșit individualizată în raport de dispozițiile art. 72 și art.73
Cod PenalApărătorul intimaților, solicită admiterea recursului declarat de recurenta parte civilă, casarea celor două hotărâri pronunțate de instanța de fond și ce de apel, și aplicarea unei pedepse mai mari cu executare efectivă.
Fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de recurentul asigurator SC SA, ca nefondat, față de recursul declarat de recurenta parte civilă, solicită admiterea acestuia, în mod corect instanța de fond a individualizat pedeapsa aplicată inculpatului, accidentul a fost produs din culpa exclusivă a acestuia în urma căruia și-au pierdut viața 4 persoane, instanța de apel face aplicarea disp. art. 86/1 dispunând Cod Penal astfel suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr. 83/20.07.2007 pronunțată de Judecătoria Pogoanele in dosarul nr- s-a dispus astfel:
In baza art. 178 al.1,2,5 inculpatul G, născut la data de 4.02.1975 in mun. I, fiul lui si, a fost condamnat, la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.
In baza art. 71 al.2 s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de a fi ales in autoritățile publice sau in funcții elective publice si a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, prev. de art. 64 lit. a)- b) din
S-a admis excepția lipsei calității procesual pasive a SC SRL I, cu sediul in Mun. I,-,.405 tronson I,.35, jud. și a lipsei calității procesuale pasive a SC SOCIETATE DE -. I, cu sediul in municipiul I, jud. I, invocată de inculpat,respingându-se acțiunile civile formulate de părțile civile, -, si, împotriva SC SRL I si SC Societate de - Reasigurare I, ca fiind formulate împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Totodată, instanța de fond a admis in parte acțiunile civile exercitate de partea civilă,de, de părțile civile -,,si.
In baza art. 14 si art. 346 din Codul d e procedura penala raportat la art. 998 si următoarele din Codul civil, art. 49 si 50 din Legea nr. 136/1995 instanța a obligat pe inculpatul G împreuna cu . B, cu sediul in b-dul -, nr.28, sector 1, aceasta din urma in limita sumei prevăzute de lege, la plata următoarelor sume: 200.000 lei pârtii civile cu titlu despăgubiri civile pentru daune morale provocate de decesul lui, -10.000 EURO la cursul in lei la data efectuării plații, pârtii civile Lansa cu titlu despăgubiri civile pentru daune morale provocate de decesul lui G, -16265 lei pârtii civile - cu titlu despăgubiri civile pentru daune materiale, -cate 16.667 EURO la cursul in lei la data efectuării plații, fiecăreia dintre părțile civile -, si si 16.666 EURO la cursul in lei la data efectuării plații, pârtii civile cu titlu despăgubiri civile pentru daune morale provocate de decesul lui, -10 541,25 EURO la cursul in lei la data efectuării plații, părților civile -, si cu titlu despăgubiri civile pentru daune materiale.
In baza art. 14 si art. 346 din Codul d procedura penala raportat la art.998 si următoarele din Codul civil, art. 49 si 50 din Legea nr. 136/1995 a obligat pe inculpatul G împreuna cu. SA B, aceasta din urma in limita suinei prevăzute de lege sa plătească pârtii civile, născut la data de 01.08.1988, cu titlu despăgubiri civile pentru daune materiale provocate de decesul lui, suma de 2348 lei si o prestație lunara in cuantum de 71 lei începând cu data de 20.07.2007 si pana la terminarea studiilor, si pârtii civile, născuta la data de 21.07.1993, cu titlu de despăgubiri civile pentru daune materiale provocate de decesul lui, suma de 2355 lei si o prestație lunara in cuantum de 72 lei începând cu data de 20.07.2007 si pana la împlinirea vârstei majoratului. In baza art. 191 alin. 1 din Codul d e procedura penala a obligat inculpatul G la plata sumei de 1180 RON reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 100 RON reprezentând onorariul apărătorului din oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției in contul Baroului de Avocați B conform delegației pentru asistenta juridica obligatorie nr. 187/14.03.2007. In baza art. 193 din Codul penal a obligat inculpatul sa plătească următoarele sume, cu titlu cheltuieli judiciare: 500 lei pârtii civile, 1500 lei pârtii civile si 1500 lei pârtii civile -, 199 lei pârtilor civile si -.
S-a respins ca neîntemeiat restul pretențiilor pârtii civile privind cheltuielile judiciare făcute de aceasta.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut in fapt următoarele La data de 13.06.2005, in jurul orei 13,00, inculpatul a condus autoturismul marca Solenza cu nr. de înmatriculare -, pe, din direcția municipiului lași in direcția municipiului B, pe raza comunei S, județul B, in afara localității. In mașina se mai aflau soții (cetățean european) si, care doreau sa ajungă la aeroport.
Din sens opus circula, la volanul autoturismului proprietatea sa, marca VW Passat, cu nr. de înmatriculare -, care avea la dreapta pe tatăl sau,
La un moment dat, la kilometrul 73+200, autoturismul marca Solenza, condus de inculpat, a pătruns pe pe care autoturismul VW Passat.
Impactul nu a fost evitat, iar in urma coliziunii, ambii ocupanți ai autoturismului VW Passat au decedat, soții de asemenea au decedat si inculpatul a suferit vătămări corporale grave.
Evenimentul rutier s-a produs pe un sector de drum in aliniament, acoperit cu covor asfaltic, modernizat, mărginit de acostament de pământ. Circulația se desfășura pe cate o pe fiecare sens, despărțite de marcaj axial întrerupt, existând si cate o de refugiu pe fiecare sens, partea carosabila era uscata
Din procesul-verbal de cercetare la fata locului si schița întocmită cu acea ocazie rezulta care au fost pozițiile in care au fost găsite autoturismele implicate in coliziune. Ambele mașini au fost găsite in afara pârtii carosabile a acestui sens de mers. de frecare au fost identificate pe sensul de mers U -
In autoturismul VW Passat au fost găsite pe locurile din fata cadavrele numiților si
La distante de câțiva metri de autoturismul Solenza au fost găsite cadavrele lui si al lui. Anterior impactului aceștia ocupau bancheta din spate a autoturismului Solenza.
S-a dispus efectuarea unei expertize tehnice pentru a se stabili dinamica producerii accidentului de circulație, cauzele producerii accidentului, vitezele de deplasare ale autoturismelor implicate, locul impactului dintre cele doua autoturisme, daca accidentul s-ar fi putut produce ca urmare a unei situații ce nu putea fi prevăzuta, daca accidentul ar fi putut fi evitat si de către cine.
S-a stabilit de către expert tehnic ca autoturismul VW Passat circula normal pe de circulație U-B, in timp ce in sens invers circula autoturismul Solenza, condusa de inculpat.
Ajungând in apropierea kilometrului 73+200, Solenza a pătruns pe contrasens, apărând intempestiv pe de circulație a autoturismului pe de circulație a autoturismului VW Passat. Cei doi conducători auto au încercat evitarea impactului prin deplasarea către acostamentul de pe partea benzii având ca sens de mers U- Apariția la distanta si circulația cu viteza a celor doua autoturisme au determinat producerea impactului. Solenza a lovit cu partea frontala dreapta partea frontala stânga a autoturismului VW Passat, care circula pe sensul sau de mers. In urma coliziunii, cele doua autoturisme, puternic avariate, s-au oprit in afara pârtii carosabile.
Cauza producerii accidentului a fost pătrunderea si circulația autoturismului Solenza pe de mers de sens opus, atunci când pe aceasta din sens opus si la distanta circula autoturismul VW Passat.
cu care circula autoturismul condus de inculpat era de 120- 130 km/ (contorul kilometrajului era blocat la viteza de 125 km/), iar viteza autoturismului VW Passat era de 140- 160 km/.
Expertul a precizat ca nu viteza de deplasare a reprezentat cauza producerii evenimentului rutier, ci nerespectarea benzii de circulație de către inculpat.
Din analiza efectuata de expert asupra componentelor autoturismelor, acesta a concluzionat ca accidentul nu s-a produs ca urmare a unei situații neprevăzute (defecțiune tehnica), ci ca urmare a unei erori de conducere a inculpatului și a concluzionat ca accidentul ar fi putut fi evitat daca inculpatul ar fi circulat normal, pe sa de mers iar elălalt conducător auto nu a putut evita producerea accidentului, deoarece circula normal pe de circulație a sensului sau de mers si a fost surprins de gestul conducătorului auto G, care a pătruns intempestiv pe sensul sau de mers, la distanta.
În cauza, s-a mai efectuat o expertiza de către expertul recomandat de inculpat. Acesta a arătat ca locul impactului dintre cele doua autoturisme implicate in accident a fost cu certitudine acolo unde s-a găsit de ulei pe carosabil, exact pe axa de despărțire dintre de circulație principala si de refugiu a sensului de mers B - B, Solenza fiind complet intrata pe contrasens, la distanta de cel puțin 1,5 de axul central al drumului. Expertul a arătat ca nu se poate stabili care au fost cauzele producerii accidentului, cauze care in cazul de fata pot fi de natura biologica, tehnica sau care țin de circulația rutiera, toate acestea putând avea sau nu caracter fortuit, și că nu s-au găsit elemente care sa ateste existența unor defecțiuni tehnice predecesoare impactului fiind extrem de dificil de depistat in condițiile in care autovehiculele au suferit avarii așa de mari după impact.
A mai arătat expertul ca cei doi conducători auto s-au comportat ca si când nu ar fi schițat nici o manevra de evitare a impactului, fiind posibil ca, la vitezele cu care circulau, sa nu mai fi avut timp sa adopte manevra adecvata (prin virare ușoara către dreapta) in situația in care in momentul apariției stării de pericol (intrarea pe contrasens a Solenza) distanta dintre cele doua vehicule sa fi fost mai de 72,22. In final, expertul a reținut ca ambii conducători auto se aflau in culpa in perioada producerii evenimentului, prin faptul ca au adoptat viteze de circulație mai mari de 100 km/, maxim admisibil pentru sectorul de drum unde s-a petrecut accidentul, viteza de circulație putând influenta producerea accidentului sau evitarea acestuia, dar fără a fi insa determinanta.
La solicitarea inculpatului, in baza art. 124 alin. 2 din Codul d e procedura penala ambii experți au fost ascultați in fata instanței la termenul de judecata de la data de 06.06.2007.
Atât expertul, cat si expertul, au afirmat ca sunt posibile mai multe cauze care sa fi determinat pătrunderea pe contrasens a autovehiculului condus de inculpat si ca nu exista dovezi pentru a susține o anumita cauza. A mai afirmat expertul ca nu poate preciza daca pătrunderea pe contrasens a Solenza a fost lenta sau intempestiva si ca aceleași urmări asupra victimelor ar fi putut avea loc si daca cele doua mașini ar fi circulat cu o viteza relativa de 100 km/ ori cu viteza legala.
În aceste condiții instanța a reținut că din rapoartele de expertiza efectuate in cauza a rezultat ca fiind neîndoielnic faptul ca inculpatul a virat la stânga si a intrat pe contrasens, mașina sa lovind autovehiculul Volkswagen ce se deplasa pe sa de mers. Faptul ca nu a intervenit o cauza care sa înlăture caracterul penal al faptei (cazul fortuit), este un fapt negativ cu un grad mare de nedeterminare, inculpatul neindicând o anumita cauza care sa determine pătrunderea mașinii pe contrasens, ci afirmând ca nu este exclusa posibilitatea interveniții oricărui factor (un defect al mașinii, o problema a sa de sănătate, o intrare brusca in fata sa a unui animal sau a unui autovehicul care sa-1 determine sa încerce evitarea pericolului prin virarea la stânga ).
Conform art. 66 alin. 2 din Codul d e procedura penala, in cazul in care exista probe de vinovăție, învinuitul sau inculpatul are dreptul sa probeze lipsa lor de temeinicie. Or, inculpatul nu a indicat insa împrejurarea care a determinat intrarea pe contrasens si nu a propus probe care sa conducă la concluzia ca pătrunderea pe contrasens nu este determinata de o cauza neimputabilă acestuia, iar din probele administrate in cauza nu a rezultat existenta unei cauze care sa înlăture caracterul penal al faptei.
Instanța nu a schimbat încadrarea juridica data faptei prin actul de sesizare întrucât prin fapta săvârșită a fost cauzata moartea a patru persoane și nu a uneia (caz in care ar fi fost incidente prevederile art. 178 alin. 1 si 2 din Codul penal), in cauza fiind aplicabile prevederile art. 178 alin. 1, 2 si 5 din Codul penal. Chiar daca s-ar fi reținut culpa comuna a inculpatului si a victimei, incidente ar fi fost tot prevederile art. 178 alin. 1, 2 si 5 din Codul penal, întrucât in acest caz numărul persoanelor vinovate de producerea accidentului nu are influenta asupra încadrării juridice a faptei.
În cauza insa nu s-a reținut culpa comuna a victimei întrucât viteza (peste limita legala) cu care circula acesta nu a condus la producerea accidentului si din probele efectuate in cauza nu a rezultat ca daca acesta ar fi condus cu viteza legala ( 100 km/) accidentul nu s-ar mai fi produs ori nu ar mai fi avut aceleași consecințe. Dimpotrivă, atunci când a fost audiat expertul a afirmat ca aceleași urmări asupra victimelor ar fi putut avea loc si daca cele doua mașini ar fi circulat cu o viteza relativa de 100 km/ ori cu viteza legala.
Împotriva sentinței au declarat apel inculpatul G, partea civila si SC Reasigurare SA
Inculpatul a precizat ca nu sunt suficiente probe care sa la concluzia ca se face vinovat de producerea accidentului rutier, ca pedeapsa aplicata este prea si ca nu o poate executa in regim de detenție iar despăgubirile civile la care a fost obligat sunt prea mari.
SC a criticat sentința motivat de faptul ca asigurătorul nu poate fi obligat la despăgubiri peste limita prevăzuta de art.7 din Ordinul 3108/2004 cu valabilitate pentru anul 2005, iar in limita stabilita de actul normativ, sumele trebuie justificate cu acte.
Partea civila a solicitat majorarea pedepsei inculpatului și să fie despăgubită cu suma de 438,87 Euro si 6565 Elvețieni, ce reprezintă cheltuieli pe care le-a făcut pentru amenajarea unei cripte in Geneva si pentru deplasarea sa in iunie 2007 la Geneva.
Tribunalul Buzău prin decizia nr. 275/6.12.2007 a admis apelurile declarate de inculpatul G si de partea civilă, a desființat in parte in latură penală si civilă sentința penală si in baza art. 86/1 a C.P.P. dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare pe durata de 6 ani ce va constitui termen de încercare pentru inculpat.
Pe durata termenului de încercare inculpatul urmând să se supună măsurilor de supraveghere prev. de art. 86/3 lit. a,b,c,d
C.P.P.În latură civilă inculpatul fost obligat in solidar cu SC Reasigurare SA B, aceasta din urmă la limita sumei prevăzută de lege, la următoarele despăgubiri civile către partea civilă - 438,87 euro si 6565 franci elvețieni.
Prin aceeași decizie s-a respins ca neîntemeiat apelul declarat de SC Reasigurare SA
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a avut in vedere că din probele administrate reiese cu certitudine ca accidentul rutier ar fi putut fi evitat doar dacă inculpatul ar fi circulat normal, pe sa de mers. Conducătorul autoturismului VW Passat, nu a putut evita producerea accidentului deoarece circula normal pe de circulație a sensului sau de mers si a fost surprins de gestul inculpatului care a pătruns intempestiv pe sensul sau de mers, la distanta.
Însă, din actele medicale depuse la dosar rezulta ca starea sănătății inculpatului este foarte si că acesta necesita in continuare efectuarea unor intervenții chirurgicale.
Fiind vorba de o infracțiune din culpa si având in vedere faptul ca, inculpatul nu are antecedente penale, ca acesta nu poate executa pedeapsa in regim de detenție, instanța a considerat ca scopul pedepsei poate fi atins si fără executarea efectiva a acesteia, va face aplicarea dispozițiilor art. 86/1 pen.
Tribunalul a mai stabilit că nstanța de fond in mod greșit a respins cererea părții civile privind obligarea inculpatului la plata sumelor de 438,87 euro si 6565 franci elvețieni, deoarece din actele depuse la dosar reiese ca s-au efectuat aceste cheltuieli cu ocazia deplasării sale in Geneva in 2007 si a amenajării unei cripte in anul 2006 in aceeași localitate. Cu privire la celelalte sume acordate ca despăgubiri materiale și daune morale, în solidar cu SC. SA B, instanța de apel a apreciat că acestea sunt stabilit în mod corect, respectându-se și prevederile art.7 din Ordinul 3108/2004, valabil pentru anul 2005.
Împotriva acestor hotărâri au declarat recurs partea civilă, și asiguratorul de răspundere civilă SC SA
În motivarea recursului său, partea civilă a arătat că hotărârile anterioare sunt nelegale și netemeinice, invocând cazul de casare prevăzut de art.385/9 punctul 14 cod pr. penală, în sensul că pedeapsa aplicată inculpatului este prea ușoară față de gravitatea faptei săvârșite și a pagubelor produse de inculpat prin accidentul rutier din iunie 2005.
S-a apreciat că, instanța de fond a aplicat inculpatului o pedeapsă prea mică, iar instanța de apel admițând apelul inculpatului a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani, motivând netemeinic că din actele medicale depuse în apel d e inculpat, rezultă că starea de sănătate a acestuia este foarte gravă și că acesta necesită în continuare efectuarea unor intervenții chirurgicale, neputând executa pedeapsa în regim de detenție.
Or, partea civilă consideră că din înscrisurile depuse de inculpat, nu rezultă că acesta este grav bolnav, și că ar mai necesita alte intervenții chirurgicale, actele medicale depuse fiind din anii anteriori, respectiv 2005, 2006 și începutul anului 2007.
S-a mai susținut în esență, că inculpatul este refăcut fizic și mental, că a fost văzut de partea civilă de mai multe ori plimbându-se pe stradă, neînsoțit, făcând cumpărături în magazine și piață și efectuând operațiuni bancare pentru firma sa, iar dacă s-ar fi prezentat în fața instanței de apel se putea constata această stare de sănătate refăcută.
În final, s-a solicitat admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și reindividualizarea pedepsei aplicate, în sensul stabilirii unei pedepse mai mari, cu executare efectivă, care să reflecte și circumstanțele agravante ale cauzei, referitoare la decesul a 4 persoane, neprezentarea și necooperarea cu organele de urmărire penală și instanțele judecătorești, nedepunerea stăruinței în înlăturarea rezultatului accidentului și repararea pagubelor materiale produse familiilor victimelor.
Asiguratorul de răspundere civilă nu și-a motivat în scris cererea de recurs, iar reprezentantul acestuia nu s-a prezentat în fața curții pentru a susține oral această cerere.
Examinând hotărârile apelate, în raport de probele administrate în cauză, de susținerile recurentei parte civilă, ce se întemeiază pe dispozițiile art.385/9 alin.1 punctul 14 cod proc.penală dar și de dispozițiile alineatului 3 ale aceluiași text legal, curtea constată că recursurile declarate de partea civilă și asigurătorul SC SA, sunt nefondate.
Recursul părții civile vizează numai modul de soluționare a laturii penale a cauzei, respectiv individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, atât în ce privește cuantumul acesteia dar și faptul că s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
În opinia curții, atunci când prima instanță a aplicat inculpatului pedeapsa de 3 ani închisoare ce depășește cu un an limita minimă, pus în balanță atât gradul de pericol social al faptei reflectat în numărul mare de victime rezultat în urma accidentului produs din culpa exclusivă a inculpatului, cât și circumstanțele personale favorabile inculpatului privitoare la lipsa antecedentelor penale, vârsta tânără și starea precară de sănătate a acestuia. Nu au fost reținute în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante judiciare, pedeapsa aplicată fiind în limitele prevăzute de art..178 alin.1, 2 și 5 cod penal, care sunt de la 2 la 10 ani închisoare.
Pe de altă parte, instanța de apel, atunci când a considerat că pedeapsa aplicată inculpatului poate fi suspendată sub supraveghere, a ținut seama în principal, de actele medicale prezentate de acesta din care rezultă că în urma accidentului de circulație starea acestuia de sănătate a avut de suferit în mod grav și că necesită în continuare efectuarea unor intervenții chirurgicale.
Contrar susținerilor părții civile recurente, că aceste acte medicale ar proveni din anii anteriori și nu ar reflecta starea de sănătate a inculpatului la momentul judecării apelului sau cea prezentă, curtea constată că aceste acte aflate la filele 97 - 103 din dosarul de apel, sunt eliberate pe parcursul anului 2007, cele mai multe fiind din luna noiembrie 2007.
Astfel, din aceste acte rezultă că inculpatul prezintă diagnosticul: sechele algofuncționale severe posttraumatice, sindrom algoneurodistrofic genunchi - glezne biltateral posttraumatic, paraosteoartropatie posttraumatică, paralize sciatic popliteu stâng, fractură cât peroneu stâng (consolidată), fractură diafiză femurală (osteosinteză cu tijă suprimată), perforație timpanică largă urechea dreaptă, spelectomie și amnezie retrogradă posttraumatică (acte eliberate de Institutul Național de Recuperare Medicină fizică și climatologie B, și Spitalul Clinic de Recuperare I)
Totodată, din adeverințele eliberate de Spitalul Clinic de Recuperare I, și Spitalul Clinic de Ortopedie, ( filele 99 și 100 dosar apel), rezultă că perioada 26 - 30 noiembrie 2007 inculpatul urma să suporte o intervenție chirurgicală, având în vedere reapariția calcificărilor musculare severe la nivelul coapselor și gambelor bilaterale, pacientul fiind nedeplasabil iar celelalte acte medicale, (filele 101 - 103) atestă și faptul că inculpatul a rămas și cu afecțiuni psihice în urma accidentului, urmând tratament de specialitate.
Ca atare, susținerile părții civile că starea sănătății inculpatului era refăcută complet la data judecării apelului, sunt contrazise de mențiunile înscrise în actele prezentate pe larg mai sus, iar în lipsa altor dovezi suplimentare cu privire la situația actuală, acestea nu pot fi luate în considerare.
Este adevărat că urmările accidentului produs de inculpat au fost foarte grave, implicând decesul a patru persoane și prejudicii afective incomensurabile pentru familiile victimelor, însă în același timp, nu trebuie uitat faptul că infracțiunea este una din culpă, că și starea de sănătate și integritatea fizică a inculpatul au avut de suferit în mod grav iar privarea de libertate a acestuia va îngreuna despăgubirea părților civile cu sumele stabilite de instanțele anterioare, în condițiile în care asigurarea de răspundere civilă nu acoperă integral acest daune.
In concluzie, curtea apreciază că pedeapsa aplicată inculpatului atât în privința cuantumului cât și a modalității de executare stabilite de instanțele anterioare, corespunde criteriilor de individualizare incluse în art. 72 cod penal, neimpunându-se nici majorarea și nici executarea acesteia în regim privativ de libertate.
Cu privire la recursul declarat de asigurătorul de răspundere civilă SC. SA, curtea constată că această parte nu și-a motivat cererea, așa cum avea obligația potrivit art.385/10 alin.1 și 2 cod proc.penală, iar în privința modului în care instanțele anterioare au rezolvat latura civilă a cauzei stabilind și răspunderea asigurătorului, nu este incident nici unul din cazurile de casare ce se iau în discuție din oficiu, prevăzute de art.385/9 alin.1 cod proc.penală.
Astfel, se observă că instanțele anterioare au dispus obligarea inculpatului împreună cu asigurătorul de răspundere civilă la despăgubiri civile către părțile civile din cauză, însă numai în limita prevăzută de art.49 și 50 din Legea 136/1995 precum și de art.7 din Ordinul 3108/2004 emis de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, cu valabilitate pentru anul 2005. Or, în motivarea apelului asiguratorul a solicitat în principal ca aceste limite să nu fie depășite.
In concluzie, față de considerentele expuse pe larg mai sus, în conformitate cu disp.art.385/15 punctul 1 lit.b cod proc.penală, curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate de partea civilă și asigurătorul SC SA
Văzând și disp.art.192 alin.2 cod proc.penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de asigurătorul SC SA B SA,cu sediul în B,-, sector 1, și de partea civilă, domiciliată în I,-, -. 4, județul I, împotriva deciziei penale nr. 275/07.12.2007, pronunțată de Tribunalul Buzău și a sentinței penale nr.83/20.07.2007 pronunțată de Judecătoria Pogoanele.
Obligă recurenții la câte 60 lei cheltuieli judiciare către stat, din care câte 50 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu desemnat pentru intimatul inculpat G se va avansa din fondul Ministerului Justiției către Baroul Prahova.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 22 februarie 2008.
Președinte, Judecători,
- - - - - -
Grefier,
- -
DG
RB
3 ex./12.03.2008
f-
- Putere
Judecătoria Pogoanele _
a -
,
operator de date cu caracter personal
număr notificare 3113/2006.
Președinte:Georgescu CristinaJudecători:Georgescu Cristina, Anghel Ștefana, Diaconu Gabriela
