Ultrajul (art. 239 cod penal). Decizia 205/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
Decizia penală nr. 205
Ședința publică din data de 22.februarie.2008
PREȘEDINTE: Georgescu Cristina
JUDECĂTOR 2: Anghel Ștefana
JUDECĂTOR 3: Diaconu Gabriela
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursului penal declarat de recurentul A, fiul lui și, născut la 15 aprilie 1977, în prezent deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva deciziei penale nr. 395 din data de 19.12.2007, pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care s-a respins ca nefondat, apelul declarat de recurent împotriva sentinței penale nr.355/4.09.2007 pronunțată de Judecătoria Câmpina, sentință prin care s-a respins cererea de revizuire.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul A, personal în stare de deținere și asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu, din Baroul Prahova.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Recurentul, personal având cuvântul arată că are apărător ales ce urmează a se prezenta, împrejurare față de care solicită acordarea unui nou termen de judecată.
Atât avocat cât și reprezentantul ministerului Public, pe rând având cuvântul arată că nu se opune cererii de amânare formulată de recurentul .
Se prezintă în instanță avocat, care arată că este apărătorul ales al recurentului și depune împuternicire avocațială pentru acesta.
Curtea, apreciază necesară reluarea cauzei și apelul părților.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la cea de-a doua strigare a răspuns recurentul - revizuent, personal în stare de deținere și asistat de apărător ales.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Avocat, având cuvântul pentru recurentul revizuient, cu acordul instanței, i-a legătura cu recurentul, arată că alte cereri nu are de formulat și nici probe de administrat în cauză și solicită cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul ministerului Public, având cuvântul, arată că alte cereri nu are de formulat și nici probe de administrat în cauză și solicită cuvântul în dezbaterea recursului.
Curtea, ia act că în cauză nu mai sunt cereri de formulat, și analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, având în vedere că în faza de urmărire penală, s-au încălcat dispozițiile art. 197 alin.2 recurentului C.P.P. încălcându-i-se dreptul la apărare.
Mai arată apărătorul recurentului că la momentul săvârșirii infracțiunii acesta nu avea discernământ, la instanța de fond s-a efectuat expertiză medico - legală psihiatrică însă la expertiză s-a prezentat fratele recurentului, acesta din urmă fiind supus testelor.
Pe cale de consecință, apărătorul recurentului - revizuient solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate în temeiul disp. art. 394 lit.a C.P.P. reținerea cauzei de către instanța de recurs pentru efectuarea expertizei medico - legale, prin care să se stabilească dacă, la momentul săvârșirii infracțiunii recurentul - inculpat avea sau nu discernământ.
Reprezentantul ministerului Public, având cuvântul în dezbateri, solicită respingerea recursului, ca nefundat, atât prima instanță cât și instanța de apel au reținut în mod corect situația de fapt, în cauză nefiind îndeplinite dispozițiile prevăzute de art. 394, nu au apărut fapte și împrejurări noi, care nu au fost avute în vedere la pronunțarea hotărârilor, astfel că solicită menținerea acestora ca legale și temeinice.
Recurentul, A, personal având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și efectuarea unei noi expertize medico legale, având în vedere ca la efectuarea primei expertize a fost supus testelor fratele său și nu el, personal.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Din examinarea actelor și lucrărilor constată:
Prin sentința penală nr.355/4 septembrie 2007, Judecătoria Câmpinaa respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de condamnatul A, privind sentința penală 41/2005 pronunțată de Judecătoria Câmpina prin care, revizuientul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă d 4 ani închisoare pentru săvârșirea în concurs ideal a 5 infracțiuni de ultraj prev. de art.239 alin.1,2 și 4 cod penal.
Instanța de fond a reținut că petiționarul a solicitat revizuirea hotărârii de condamnare întemeindu-și cererea pe dispozițiile art.394 lit."a" cod proc.penală, susținând că în mod greșit s-a dispus condamnarea sa, întrucât exista o cauză care înlătură caracterul penal al faptei - iresponsabilitatea, dovedită cu un certificat medico-legal care constata că are discernământul abolit.
Judecătorul fondului a reținut că susținerile revizuientului nu constituie împrejurări care să nu fi fost cunoscute de instanță la soluționarea fondului, întrucât actul la care se face referire a fost depus în timpul procesului de ultraj, fiind avut în vedere la pronunțarea soluției de condamnare, neîndeplinind astfel condițiile cerute de art.394 lit."a" cod proc.penală.
S-a apreciat astfel că, cererea de revizuire este inadmisibilă, dispunându-se respingerea ei ca atare.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel condamnatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând în esență că în mod greșit nu au fost avute în vedere de instanță actele medico-legale care dovedeau starea sa de iresponsabilitate iar pe de altă parte, precizând că se impune revizuirea sentinței întrucât, la urmărirea penală a fost audiat în absența unui avocat deși, conform legii, apărarea sa era obligatorie.
Prin decizia penală nr.395/19 decembrie 2007, Tribunalul Prahovaa respins ca nefondat apelul declarat de revizuient cu motivarea că actele medico-legale la care s-a referit condamnatul au fost avute în vedere de instanțele de condamnare astfel încât nu îndeplinesc condiția prevăzută de art.394 lit."a" cod proc.penală.
S-a mai constatat de asemenea, că nici celelalte motive invocate pe parcursul soluționării cauzei, nu pot fi încadrate în cazurile expres și limitativ prev. de art.394 lit."a" - "d" cod proc.penală.
Împotriva ambelor hotărâri a declarat recurs condamnatul revizuient susținând aceleași critici ca și în apel, solicitând reținerea cauzei spre rejudecare și efectuarea unei noi expertize medico legale care să constate dacă, la data comiterii faptei, inculpatul avea sau nu discernământul păstrat, precizând că revizuirea cauzei se impune cu atât mai mult cu cât i-a fost încălcat și dreptul la apărare, nefiind asistat în timpul audierii la urmărirea penală, deși apărarea era obligatorie.
Examinând ambele hotărâri, prin prisma susținerilor recurentului condamnat, precum și sub aspectul cazurilor de casare consacrate de disp.art 385/9 alin.2 și 3 cod proc.penală ce pot fi luate în examinare și din oficiu, Curtea constată recursul nefondat, astfel cum se va menționa în continuare.
Legiuitorul a stabilit în cuprinsul art.386 și art.394 cod proc.penală doar anumit cazuri exprese în care o hotărâre definitivă poate fi desființată într-una din cele 2 căi extraordinare de atac, respectiv contestația în anulare sau revizuirea.
Potrivit art.394 alin.1 lit."a" cod proc.penală, pe care și-a întemeiat recurentul condamnat cererea adresată procurorului, revizuirea poate fi cerută când s-au descoperit fapte sau împrejurări "ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei".
Or, așa cum în mod corect au constatat instanțele anterioare, condamnatul nu a făcut în prezenta cerere decât să reia solicitarea adresată instanțelor de fond, fiind astfel evident că, în cauza dedusă judecății magistrații, nu s-au aflat în situația prevăzută de art.394 alin.1 lit."a" cod proc.penală care ar fi atras admisibilitatea cererii de revizuire, fapt observat de altfel, în mod corect și la instanțele anterioare.
După cum se reține în motivarea deciziei penale nr.372/2005 a Tribunalului Prahova, prin care s-a soluționat apelul revizuientului împotriva hotărârii de condamnare, cererea privind efectuarea unei noi expertize medico-legale având la bază certificatul nr.324/29.03.2005 eliberat de spitalul Municipal Câmpina, în care se menționa că acesta are discernământul abolit, (același act invocat și în cererea de revizuire), a fost respinsă, apreciindu-se că actele medico legale prezentate de inculpat nu dovedesc pretinsa stare de iresponsabilitate la momentul comiterii faptei, fiind ulterioare.
Prin urmare, revizuientul nu mai poate pretinde că a descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute instanței, cum corect au apreciat și instanțele care au pronunțat hotărârile atacate prin prezentul recurs.
Aceleași considerente sunt aplicabile și cererii privind pretinsa încălcare a dreptului la apărare al condamnatului, ea fiind formulată și examinată ca și cerea anterioară, de instanțele care au pronunțat condamnarea revizuientului.
În consecință, față de considerentele expuse, constatând că hotărârile examinate sunt legale și temeinice, iar criticile neîntemeiate, în baza disp.art.385/15 pct.1 lit."b" cod proc.penală, Curtea va respinge recursul condamnatului ca nefondat, cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat, conform art.192 alin.2 cod proc.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de condamnatul - revizuient, fiul lui și, născut la 15 aprilie 1977, în prezent deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva deciziei penale nr. 395/19.12.2007, pronunțată de Tribunalul Prahova
Obligă recurentul la suma de 30 lei cheltuieli de judecată către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 22 februarie 2008.
Președinte, Judecători,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
MM
4 ex./24.03.2008
f -
-
- -;
operator de date cu caracter personal
număr notificare 3113/2006.
Președinte:Georgescu CristinaJudecători:Georgescu Cristina, Anghel Ștefana, Diaconu Gabriela
