Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 297/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
168/2010
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCURE ȘTI - SECȚIA I-A PENAL
DECIZIA PENAL NR. 297
Ședința public din data de 17 februarie 2010
Curtea compus din:
PREȘEDINTE: Veronica Cîrstoiu
JUDECTOR: - -
JUDECTOR: - -
GREFIER: - -
*****************
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lâng Curtea de Apel Bucure ști este reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea recursurilor formulate de ctre recurenta-inculpat - și recurentul-asigurator SC ASIGURRI SA împotriva deciziei penale nr. 605 din data de 10.11.2010, pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția a II-a penal, în dosarul nr-.
La apelul nominal fcut în ședința public a rspuns intimata-parte-civil, personal asistat de aprtor ales, lipsind recurenta-inculpat - pentru care a rspuns aprtorul ales G, recurentul-asigurator Asigurri și intimatele-prți-civile și pentru care a rspuns aprtorul ales, în baza delegației avocațiale nr. -/02.02.2010.
Procedura de citare este legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, dup care:
Aprtorul ales al recurentei-inculpate - solicit proba cu acte în circumstanțiere cu înscrisuri reprezentând acte care dovedesc pregtirea profesional a inculpatei.
Reprezentanta Ministerului Public nu se opune probei cu acte în circumstanțiere.
Curtea încuviințeaz și administreaz proba cu acte în circumstanțiere.
Nefiind cereri de formulat probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea constat cauza în stare de judecat și acord cuvântul pe recurs:
Aprtorul ales G pentru recurenta-inculpat - solicit admiterea recursului, casarea deciziei penale nr. 605 din data de 10.11.2010, pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția a II-a penal, în dosarul nr-, iar pe fond solicit individualizarea pedepsei și, în temeiul art. 81 Cod penal, solicit suspendarea condiționat a executrii pedepsei de 2 ani închisoare.
Aprtorul solicit a se avea în vedere c este vorba despre o infracțiune svârșit din culp, pe care inculpata și-a asumat-o în fața instanțelor și în fața familiei victimei.
Pentru aceste considerente, solicit admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
Aprtorul ales pentru intimatele-prți-civile, și solicit admiterea recursului formulat de ctre inculpat, considerând c modalitatea de executare a pedepsei este de natur a acoperi caracterul faptei svârșite.
Aprtorul ales al inculpatei solicit a se avea în vedere c, la instanța de apel, atât prțile civile cât și parchetul au formulat concluzii de admisibilitate a apelului.
Reprezentanta Ministerului Public arat c instanța de apel a considerat c nu se impune a fi reformat hotrârea instanței de fond sub aspectul executrii pedepsei în sensul aplicrii art. 81 Cod penal sau art. 86 ind. 1 Cod penal, motiv pe care îl apreciaz ca fiind temeinic, întrucât instanța de apel s-a orientat la aplicarea unui termen de încercare și faț de atitudinea pe care a avut-o pe parcursul procesului penal, deși având o culp exclusiv în producerea accidentului, inculpata a considerat c victima ar fi trebuit s opreasc la vederea autoturismului, iar singura culp ar fi aparținut administratorului drumului.
Pentru acest motiv, nu consider c hotrârile atacate sunt nelegale și netemeinice, împrejurare faț de care solicit respingerea recursului, ca nefondat.
Aprtorul ales precizeaz c inculpata și-a asumat responsabilitatea accidentului rutier și urmrile produse, îns ca aprtor a avut o susținere bazat pe aplicabilitatea normelor de drept în cauz.
În ceea ce privește recursul formulat de recurentul-asigurator Asigurri, solicit respingerea - ca nefondat - având în vedere c prejudiciul a fost achitat.
Aprtorul ales al intimatelor-prți-civile, în temeiul art. 385 ind. 10 Cod procedur penal, arat c recursul formulat de ctre asiguratorul Asigurri trebuia înaintat cu 5 zile înaintea termenului de judecat astfel, apreciaz c se impune nulitatea recursului formulat în cauz.
Reprezentanta Ministerului Public solicit respingerea recursului formulat de recurentul-asigurator Asigurri, ca nefondat, având în vedere c prejudiciul a fost achitat și las soluția la aprecierea instanței, în ceea ce privește daunele morale.
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor penale de faț, din actele și lucrrile dosarului, constat și reține urmtoarele:
Prin sentința penal nr.494/30.06.2009, pronunțat de Judectoria Sectorului 1 B, s-a dispus, în baza art.178 al.2 Cod penal, condamnarea inculpatei, la 2 ani închisoare pentru infracțiunea de ucidere din culp.
În baza art.71 din Codul penal, a interzis inculpatei pe durata executrii pedepsei, ca pedeaps accesorie, drepturile prevzute de art.64 lit.a teza a Il-a și b din Codul penal.
În baza art. 861din Codul penal, s-a dispus suspendarea executrii pedepsei sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lâng Tribunalul Bucure ști, pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit în condițiile art.862din Codul penal.
În baza art. 863din Codul penal, pe durata termenului de încercare, s-a impus inculpatei s se supun urmtoarelor msuri de supraveghere:
a)s se prezinte, lunar, la Serviciul de Probațiune de pe lâng Tribunalul Bucure ști;
b)s anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședinț sau locuinț și orice deplasare care depșește 8 zile, precum și întoarcerea;
c)s comunice și s justifice schimbarea locului de munc;
d)s comunice informații de natur a putea fi controlate mijloacele sale de existenț.
e)s urmeze anual cursuri de pregtire teoretic, de cunoaștere a reglementrii circulației rutiere, a noțiunilor elementare de mecanic și a noțiunilor de prim ajutor.
În baza art. 359.C.P.P. s-au pus în vedere inculpatei dispozițiile 864și art.83 din Codul penal.
În temeiul art. 71 al.5 Cod penal, s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendrii executrii pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 14 și 346 Cod procedur penal, raportat la art.998-999 Codul civil, s-a admis - în parte - acțiunea civil și a fost obligat inculpata la plata sumei de 10.000 euro - daune materiale, în echivalent lei la cursul BNR la data plții, ctre prțile civile, și, precum și 75.000 - Euro daune morale, în echivalent lei la cursul BNR la data plții, ctre partea civil, 75.000 euro daune morale, în echivalent lei la cursul BNR la data plții, ctre partea civil și 50.000 euro daune morale, în echivalent lei la cursul BNR la data plții, ctre partea civil.
În temeiul art.55 al.1 din Legea nr.136/1995, astfel cum a fost modificat prin art.1 pct.22 din nr.OUG 61/2005, a obligat asigurtorul de rspundere civil ASIGURRI, cu sediul în str.-.- nr.20, Sector 1, B la plata sumelor de 10.000 euro daune materiale și 200.000 euro daune morale, în echivalent lei la cursul BNR la data plții.
În baza art. 193 al. 1 și 2.C.P.P. a fost obligat inculpata, la plata sumei de 702,10 lei (taxe de expertiz) și 8.000 lei (onorariu de avocat) - cheltuieli judiciare ctre prțile civile, și.
În baza art. 191 al.1 Cod de procedur penal, a obligat inculpata la plata sumei de 4500 lei cheltuieli judiciare ctre stat Pentru a hotrî astfel, instanța a avut în vedere urmtoarele:
În fapt, la data de 27.03.2008, la ora 1626, fost sesizat Sistemul Național Unic pentru de Urgenț 112, cu privire la producerea unui accident de circulație soldat cu o victim, sens în care un echipaj al de Poliție Rutier, din cadrul DGPMB s-a deplasat la intersecția strzilor Șos.--Intrarea Muzeul Satului, sector 1, constatându-se c în accidentul rutier semnalat la Sistemul Național Unic pentru de Urgenț 112 produs în jurul orei 1620fost implicat autoturismul marca Audi A6, de culoare albastr, condus de inculpata, care se deplasa pe sensul de mers Arcul de - Casa Libere, cu o vitez de cea 55- 60 Km/, iar la trecerea pentru pietoni situat în dreptul cii de acces înspre Muzeul Satului a accidentat victima, care traversa regulamentar partea carosabil, pe marcajul pietonal, între benzile a doua și a treia, provocându-i leziuni traumatice ce au determinat decesul acesteia în ambulanț, la prezentarea în unitatea spitaliceasc consemnându-se "adus decedat la camera de gard, exitus ora 1709".
Potrivit concluziilor raportului de expertiz tehnic auto întocmit în cauz de Conf.univ.dr.ing. - expert tehnic judiciar desemnat, specialitatea autovehicule și circulație rutier, ing. - expert tehnic judiciar admis la recomandarea inculpatei, specialitatea autovehicule și circulație rutier, ing. - expert tehnic judiciar admis la recomandarea prții civile, specialitatea autovehicule și circulație rutier, în momentele premergtoare producerii accidentului, autoturismul condus de inculpat se deplasa pe Șoseaua -, dinspre Arcul de ctre Libere, iar direcția de mers a victimei era în traversare pe Șoseaua -, de la dreapta la stânga în raport cu sensul de mers al autoturismului. În raport de modul de dispunere a urmelor materiale, locul impactului autoturismului condus de ctre inculpat cu victima este indicat ca fiind pe Șoseaua -, pe nr.3 a sensului de mers dinspre Arcul de ctre Libere, pe marcajul pietonal. În lipsa unor urme de frânare, viteza autoturismului în momentul impactului a fost estimat în funcție de avariile autoturismului, a gravitții leziunilor victimei și a mecanismului de impact la cea. 55- 60 km/. Starea de pericol a fost creat de ctre inculpat, care nu a oprit regulamentar înainte de marcajul pietonal pentru a acorda prioritate de trecere pietonului angajat în traversarea drumului printr-o zon autorizat trecerii pentru pietoni. Accidentul putea fi evitat de conductoarea auto, dac ar fi oprit înaintea marcajului pietonal pentru a acorda prioritate pietonului aflat în traversarea regulamentar a strzii. Victima nu a avut posibilitți de evitare a accidentului. Accidentul nu putea fi prevenit de victim.
Expertul parte propus de inculpat, Dl. - expert tehnic judiciar, specialitatea autovehicule și circulație rutier, în opinia separat anexat la raportul de expertiz tehnic întocmit în cauz (l37-145 ), a artat c în momentele premergtoare producerii accidentului, autoturismul condus de inculpat se deplasa cu o vitez de cca.48 km/ Starea de pericol a fost creat de ctre inculpat pentru c nu a redus viteza, eventual pân la oprire, înainte de marcajul pietonal pentru a acorda prioritate pietonului angajat în traversarea carosabilului pe marcajul pietonal, dar și de ctre victim, care a efectuat manevra de traversare în fug și fr asigurare, ptrunzând în culoarul de deplasare al autoturismului condus de inculpat prin fața unui alt autovehicul ce se deplasa pe rutier nr.2. De asemeni, se mai arat c, în acele împrejurri, conductoarea auto nu putea evita lovirea pietonului, întrucât deplasarea acestuia a avut loc într-un interval de timp inferior duratei totale de reacție, iar victima putea preveni producerea accidentului dac s-ar fi asigurat la traversarea drumului și dac ar fi renunțat la efectuarea manevrei de traversare în fug.
La aprecierea expertizei tehnice auto întocmite în cauz, precum și a opiniei separate a expertului admis la propunerea inculpatei, instanța de fond a avut în vedere urmtoarele:
Expertiza auto criminalistic se dispune, în general, în cazul accidentelor de circulație rutier, având un aport deosebit pentru clarificarea unor împrejurri legate de producerea acestora, respectiv a cauzelor și mecanismelor producerii evenimentului rutier supus analizei. Obiectivele stabilite trebuie s fie numai de natur tehnic și s contribuie la elucidarea deplin a tuturor neclaritților sau neconcordanțelor existente în cauz.
Concluziile raportului de expertiz nu au o forț probant absolut, fiind lsate la libera apreciere a organului judiciar. Deși într-un dosar toate probele sunt considerate ca având valoare probant egal, expertizei i se acord îns o autoritate deosebit dat fiind fundamentul su științific.
Printre problemele pe care expertul tehnic le poate elucida în cadrul expertizei tehnice auto sunt: determinarea dinamicii producerii accidentului, direcția sau direcțiile de deplasare ale autovehiculelor, viteza de deplasare a autovehiculelor și a victimelor, indicarea locului impactului, a poziției autovehiculului sau a victimei în momentul impactului, a momentului apariției stafii de pericol, a relațiilor de timp în care s-au derulat anumite secvențe ale accidentului, stabilirea posibilitților de evitare a accidentului.
Aceast din urm analiz reprezint elementul principal, pe baza cruia, alturi de celelalte mijloace de prob, organul judiciar stabilește vinovția în cauz și prezint dou etape. Prima etap vizeaz analizarea posibilitților de evitare, care se încadreaz între momentul declanșrii strii de pericol și C al impactului, iar cea de-a doua posibilitțile de prevenire a accidentului, care cuprinde analiza evenimentului în funcție de obligațiile legale pe care le aveau conductorii auto sau victimele anterior declanșrii strii de pericol.
Faț de cele artate, instanța a reținut, cu precdere, concluziile raportului de expertiz tehnic întocmit de ctre toți experții desemnați în cauz, cu privire la dinamica producerii accidentului și posibilitțile de prevenire a acestuia, care sunt fundamentate științific, mai explicite decât concluziile exprimate de expertul parte, și care, de asemenea, se coroboreaz cu celelalte mijloace de prob administrate în cauz.
În acest sens, prima instanț a avut în vedere c doar inculpata a declarat c victima ar fi traversat în fug artând c: "În acel moment, am zrit o persoan, traversând în fug, pe trecerea de pietoni pe care am încercat s o evit, punând frân și trgând dreapta de volan, îns nu am reușit și am agțat-o cu partea din faț stânga a autoturismului."(46 dosar instanț), declarația acesteia fiind îns combtut de declarațiile martorilor.
Astfel, martorul (89 dosar instanț) a menționat c: "Victima a traversat regulamentar și în mod normal, nu a traversat în fug", - (91 dosar instanț): "Nu am observat nimic deosebit la trecerea victimei pe trecerea de pietoni", (92 dosar instanț): ".victima s-a asigurat înainte s traverseze, iar traversarea s-a fcut mergând repede, fr îns a alerga".
Pe cale de consecinț, instanța a înlturat opinia separat a domnului expert, în sensul c starea de pericol a fost creat și de victim care a efectuat traversarea în fug și fr s se asigure.
Instanța a reținut tot în acest context și condițiile de trafic din momentul producerii accidentului rutier, astfel cum au fost acestea conturate de concluziile raportului de expertiz, declarațiile inculpatei și ale tuturor martorilor audiați, precum și din procesul verbal de cercetare la fața locului, din coroborarea acestora rezultând c - la acel moment - carosabilul era uscat, vizibilitatea era foarte bun, era ziu, cerul era senin, circulația se desfșura în mod fluent, calitatea marcajelor era bun.
În sensul celor de mai sus, instanța a reținut c starea de pericol a fost generat de ctre inculpat, care nu a oprit regulamentar pentru a acorda prioritate de trecere pietonului, deși în zon semnalizarea rutier era corespunztoare (existau urmtoarele indicatoare rutiere: "Trecere pietoni", "Presemnalizare bicicliști", "Oprirea interzis", "Limitare de vitez 60 km/", " trecerea"-(34 dup), neputându-se reține nicio culp a victimei angajat în traversare în mod regulamentar, pe trecere pentru pietoni marcat corespunztor, dup ce în prealabil își luase msurile de prevedere care se impuneau.
Potrivit Raportului medico-legal de necropsie nr.A- din 30.10.2008, întocmit de IML " Minovici" (76-78 ), moartea numitei, de 21 de ani, a fost violent. Ea s-a datorat hemoragiei meningeale și dilacerrii ponto-pedunculare consecința unui traumatism cranio-cerebral cu fractur cominutiv de bolt cranian fronto-temporo-parietal bilateral iradiat la baz în etajul mijlociu anterior ambelor stânci temporale cu fractura corpului sfenoidului. Leziunile traumatice cranio-cerebrale care au dus la decesul victimei s-au putut produce prin lovire cu și de corpuri dure, în condițiile unui accident rutier în legtur direct necondiționat de cauzalitate în tanatogenez,leziunile traumatice și decesul, datând din 27.03.2008.
Situația de fapt, astfel cum a fost descris, a fost dovedit pe baza urmtoarelor mijloace de prob: din procesul-verbal de cercetare la fața locului din 21.03200S și schița și planșele fotografice aferente (35-63 ), precum și din declarațiile martorilor, și, care se coroboreaz.
Astfel martorul a declarat: "Cu ocazia summitului, am fost participant la acest eveniment în calitate de agent de poliție rutier în dispozitivul cu culoar unic. În fața Ministerului Culturii este o trecere de pietoni care traverseaz întreg bulevardul. În jurul orelor 1500-1530m aflam pe marcajul pietonal.în acele momente am vzut cum victima s-a angajat în traversare și cum aceasta a fost surprins de un autoturism venind dinspre Arcul de spre Libere. Victima a fost proiectat pe scuarul ce desparte sensurile de mers. auto a oprit lâng locul producerii accidentului, dup trecerea de pietoni."
Martorul a artat, în declarația sa, urmtoarele: "În timpul summitului de anul trecut, m deplasam într-un autoturism pe scaunul din dreapta faț, pe întâi, din direcția Arcul de spre Libere.La un moment dat, privind în dreapta, am vzut pe trotuar un pâlc de cetțeni care intenționau s traverseze, în apropiere fiind și o trecere de pietoni. Autoturismul în care circulam s-a oprit la trecerea pentru pietoni, moment în care am sesizat victima pornind în traversare pe trecerea de pietoni, dup care mi-am întors privirea într-o alt direcție. Dup circa 3-4 secunde am auzit un zgomot puternic de frâne, am întors capul spre stânga și am vzut momentul impactului victimei și traictoria descris de ctre aceasta.".
În declarația sa, martorul precizeaz c: "În luna martie 2008, circulam cu autobuzul dinspre Arcul de înspre Libere. Am coborât la stația Muzeul Satului și am pornit ctre trecerea de pietoni pentru a traversa ctre. Am vzut victima mergând înaintea mea pe trotuar și îndreptându-se ctre aceeași trecere de pietoni. Când a ajuns în dreptul trecerii, victima s-a asigurat, autoturismul de pe prima band i-a acordat prioritate, moment în care și eu am mrit pasul pentru a putea traversa. art faptul c victima a fost lovit când se afla pe a treia band de circulație.".
Martora, cu ocazia audierii sale, menționeaz: "În cursul anului trecut, în luna februarie sau martie m deplasam cu autoturismul condus de soțul meu, dinspre Arcul de spre Casa, pe din mijloc. Menționez c eu eram ocupanta locului din faț dreapta. La jumtatea distanței menționate, un autoturism Audi negru, ne-a tiat calea în mod periculos, trecând de pe a treia pe întâi, dup care a revenit pe a treia. La câteva secunde am zrit un corp zburând prin aer și am oprit mașina cu care circulam în faț, dup trecerea de pietoni unde am zrit și autoturismul Audi, parcat tot pe întâi. Revin și art, pe a treia.Am vzut-o la fața locului și pe inculpat și am aflat de la persoanele din jur acesta se aflase la volanul autoturismului Audi.".
Din procesul-verbal de cercetare la fața locului din 27.03.2008, s-a reținut c, în accident, a fost implicat autoturismul cu numr de înmatriculare B-- - 09/08, condus de ctre inculpat, care prezenta urmtoarele avarii: "parbriz spart, ram parbriz îndoit, ram portier stânga faț îndoit, oglind exterioar stânga spart, spoiler interior stânga faț desprins, lamp ceaț stânga faț desprins", iar în urma msurtorilor efectuate s-a constat c autoturismul menționat era "situat pe partea carosabil pe a treia de circulație a sensului de mers: Arcul de ctre Libere, de la trecerea pentru pietoni situat la intersecția strzii Prima s-au msurat 2,50. pân la ochelarii gsiți pe a treia de circulație a sensului de mers Arcul de - Libere. De la ochelarii gsiți, la fața locului s-au msurat 22,00. pân la autoturism." Se mai menționeaz în procesul-verbal de cercetare la fața locului din 27.03.2008, c la fața locului a fost gsit "un braț ochelar situat pe partea carosabil pe aceeași band de mers cu ochelarii și cioburile. De la braț s-au msurat 1,60 pân la bordura scuarului, care desparte trei de a patra și 4,50. înspre Arcul de pân la marcajul pietonal. Pe scuarul sus menționat, lâng de culoare brun roșcat a fost gsit o poșet din material textil.Victima nu a fost gsit la fața locului, deoarece fusese transportat la spital."
În concluzie, faț de ansamblul celor artate anterior, instanța a reținut - în esenț - c inculpata a comis accidentul de circulație, întrucât nu a respectat obligația ce revine conductorilor auto de a acorda prioritate de trecere pietonului care traverseaz drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunztor, înfrângând astfel, dispozițiile art.135 lit.h din Regulamentul de aplicare a nr.OUG 195/2002, privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin nr.HG 1391/2006, coroborat cu art.72 al.2 din nr.OUG 195/2002, fapt care a avut ca urmare lovirea victimei, care a suferit leziuni traumatice care i-au cauzat în mod direct decesul.
Astfel, potrivit art.72 al.2 din nr.OUG 195/2002 republicat, pietonii au prioritate de trecere faț de conductorii de vehicule numai atunci când sunt angajați în traversarea drumurilor publice prin locuri special amenajate, marcate și semnalizate corespunztor, ori la culoarea a semaforului destinat pietonilor, iar în al.3 al aceluiași text de lege se arat c "traversarea drumului public de ctre pietoni se face perpendicular pe axa acestuia, numai prin locurile special amenajate și semnalizate corespunztor.".
Potrivit art. 135 lit.h din Regulamentul de aplicare a nr.OUG195/2002, aprobat prin nr.HG 1391/2006, aplicabil la data svârșirii faptei, conductorul de vehicul este obligat s acorde prioritate de trecere pietonului care traverseaz drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunztor ori la culoarea a semaforului destinat lui, atunci când acesta se afl pe sensul de mers al vehiculului.
Aprrile inculpatei, în sensul c, segmentul de drum unde a avut loc accidentul nu era semnalizat corespunztor, au fost înlturate de ctre instanț pentru urmtoarele considerente: pe sectorul de drum erau amplasate urmtoarele indicatoare rutiere: "Trecere pietoni", "Presemnalizare bicicliști", "Oprirea interzis", "Limitare de vitez 60 km/", " trecerea" (34 dup), iar sub indicatorul "Trecere pietoni" era montat un corp de iluminat, cu lumin galben intermitent.
Potrivit art.65 al.1 din Regulamentul de aplicare a nr.OUG 195/2002, privind circulația pe drumurile publice: " se instaleaz, de regul, pe partea dreapt a sensului de mers. În cazul în care condiții locale împiedic observarea din timp a indicatoarelor de ctre conductorii crora li se adreseaz, ele se pot instala ori repeta pe partea, în zona median a drumului, pe un refugiu ori spațiu interzis circulației vehiculelor, deasupra prții carosabile sau de cealalt parte a intersecției în loc vizibil pentru toți participanții la trafic. În cauza de faț nu s-a fcut dovada acelor "condiții locale" despre care se face vorbire în textul legal indicat anterior, în cauz indicatoarele existente nefiind obturate de vegetație, iar evenimentul rutier producându-se în plin zi, în condiții de vizibilitate normal.
Potrivit art.66 al.1 din Regulamentul de aplicare a nr.OUG 195/2002, privind circulația pe drumurile publice: "Semnificația unui indicator este valabil pe întreaga lțime a prții carosabile deschise circulației conductorilor auto crora li se adreseaz."
Aceste susțineri ale inculpatei au fost contrazise chiar de declarația acesteia, care a artat: "Cunoșteam bine zona respectiv, știam de existența trecerilor de pietoni, îns nu pot preciza distanțele dintre ele." (45 dosar instanț).
A concluzionat instanța de fond c, în drept, fapta inculpatei - care la data de 27.03.2008, în jurul orei 1620, conducând autoturismul marca Audi A6 cu numr de înmatriculare B - 09/08, pe Bulevardul -, dinspre Arcul de ctre Libere, nerespectarea obligația de a acorda prioritate de trecere pietonului care traverseaz drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunztor, a accidentat-o pe partea vtmat, care traversa regulamentar partea carosabil, pe marcajul pietonal, provocându-i leziuni traumatice ce au determinat decesul acesteia - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culp, prevzut și pedepsit de art. 178 alin. 2 din Codul penal.
Sub aspectul laturii subiective, inculpata nu a prevzut posibilitatea producerii rezultatului socialmente periculos, deși putea și trebuia s-l prevad (având în vedere aici și nivelul de pregtire al acesteia), atitudine psihic specific culpei simple.
Având în vedere cele expuse, instanța a aplicat inculpatei pedeapsa închisorii, care s corespund scopului acesteia, definit prin art.52 Cp. prin observarea criteriilor generale de individualizare prevzute de art.72 Cp.
Sub acest aspect, instanța a reținut gradul de pericol social al infracțiunii svârșite, reflectat în limitele de pedeaps prevzute de lege, urmarea faptei - decesul victimei, dar și conduita bun a inculpatei înainte de svârșirea infracțiunii, relevante în acest sens fiind lipsa antecedentelor penale (25 dosar instanț), dar și atitudinea inculpatei pe parcursul procesului penal, constând în neasumarea culpei sale în producerea accidentului rutier, deși victima a fost accidentat în timp ce traversa strada în mod regulamentar, pe marcajul pietonal.
Instanța de fond a avut în vedere și aprrile acesteia, în sensul c victima, deși angajat în traversare regulamentar, aflat între benzile a doua și a treia de circulație, ar fi trebuit s se opreasc la vederea autoturismului condus de ctre inculpat, respectiv susținerile în sensul c singura culp în producerea accidentului aparține administratorului drumului public, care nu a semnalizat corespunztor sectorul de drum în cauz.
Cât privește modalitatea de executare, în raport de criteriile anterior menționate și apreciind c scopul pedepsei va putea fi atins chiar fr executarea acesteia, instanța de fond a dispus, conform art.861din Codul penal, suspendarea executrii pedepsei sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lâng Tribunalul Bucure ști pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit în condițiile art.862din Codul penal.
Faț de aprrile inculpatei, prima instanț a apreciat c se impune ca, pe lâng obligațiile impuse ope legis celui condamnat potrivit art.863al.1 Codul Penal, inculpata s aprofundeze cunoștințele de legislație rutier, sens în care potrivit art.863al.3 Cod Penal, a dispus obligarea acesteia s urmeze anual cursuri de pregtire teoretic, de cunoaștere a reglementrii circulației rutiere, a noțiunilor elementare de mecanic și a noțiunilor de prim ajutor.
Sub aspectul laturii civile, instanța fondului a constatat c prțile civile, au precizat c se constituie prți civile în procesul penal cu urmtoarele sume: - tatl victimei: 100.000 euro daune materiale și 300.000 euro daune morale; - mama victimei: 100.000 euro daune materiale și 300.000 euro daune morale; - sora victimei: 50.000 euro daune materiale și 50.000 euro daune morale(36 dosar instanț).
Instanța a reținut întrunirea, în speț, a condițiilor generale ale rspunderii civile delictuale, prevzute de art.998 și urmtoarele din Codul civil, respectiv existența prejudiciului suferit de prțile civile, - prinții victimei și - sora victimei, a faptei ilicite svârșit de inculpat, a legturii de cauzalitate între aceast fapt și prejudiciu, precum și a vinovției inculpatei în svârșirea faptei, vinovție care îmbrac forma culpei.
În ceea ce privește despgubirile pentru repararea prejudiciilor morale, acestea sunt dificil de stabilit, în absența unor probe materiale judectorul fiind singurul care, în raport cu consecințele suferite de partea civil, trebuie s aprecieze o anumit sum global, care s compenseze pentru partea civil ceea ce îi lipsește, ca urmare a faptei svârșite de inculpat.
Obligația de despgubire stabilit de art.998, 999 cod civil nu distinge asupra prejudiciului, astfel încât este supus reparrii și prejudiciul moral.
Existența prejudiciului este de necontestat, pierderea unei fiice, respectiv a unei surori, în vârst de 21 de ani, în condițiile date, producând incontestabil o traum psihic profund și ireversibil. Culpa inculpatei este exclusiv, iar legtura de cauzalitate cu prejudiciul rezult "ex re".
Cât privește întinderea prejudiciului, este evident c aceasta nu poate fi cuantificat potrivit unor criterii matematice sau economice, astfel încât în funcție de împrejurrile concrete ale speței, statuând în echitate, instanța a acordat prților civile despgubiri apte s constituie o satisfacție echitabil.
În cauz, instanța fondului a apreciat c se justific - pe deplin - acordarea daunelor morale în cuantum de câte 75.000 euro - pentru fiecare din prțile civile și și 50.000 euro pentru partea civil, ca pretium doloris, în compensarea traumelor psihice suferite de acestea, cauzate de decesul fiicei și, respectiv, surorii, ca urmare a faptei inculpatei, în condițiile în care victima era în vârst de 21 de ani și decesul su a survenit și nefiresc, prinții acesteia fiind nevoiți s-și înmormânteze propriul copil, astfel c au fost admise în parte cererile formulate de prțile civile.
Instanța de fond a apreciat c suma acordat nu este în msur a compensa în întregime pierderea suferit, de altfel nici nu ar fi posibil a se stabili cu certitudine ce sum ar putea acoperi în întregime o asemenea pierdere, dar este în msur a atenua urmrile faptei.
Sub aspectul daunelor materiale solicitate, instanța a apreciat c acestea au fcut dovada prejudiciului material în cuantum de 10.000 euro, constând în cheltuieli legate de transportul corpului victimei, înmormântare și pomenirile ulterioare, cheltuieli care chiar dac nu au fost dovedite cu înscrisuri, sunt de notorietate, instanța apreciind c acestea sunt confirmate de declarațiile martorilor și.
Referitor la modul de achitare a acestor despgubiri, prima instanț a obligat, asigurtorul de rspundere civil ASIGURRI la plata sumelor de 10.000 euro daune materiale și 200.000 euro daune morale, în echivalent lei la cursul BNR la data plții, dup distincțiile fcute mai sus, având în vedere c la data producerii accidentului, mașina condus de inculpat era asigurat la societatea de asigurare sus-menționat, fiind vorba de asigurare obligatorie de rspundere civil auto, iar asigurtorul în raport de noile prevederi legale în materie, poate fi obligat direct la repararea prejudiciului, ca urmare a producerii riscului asigurat.
Astfel, s-a artat c, potrivit art.49 al.1 din Legea nr. 136/1995, privind asigurrile și reasigurrile în România, astfel cum a fost acesta modificat, asigurtorul acord despgubiri pentru prejudiciile de care asigurații rspund, în baza legii, faț de terțe persoane pgubite prin accidente de autovehicule, precum și pentru cheltuielile fcute de asigurați în procesul civil, în conformitate cu legislația în vigoare din statul pe teritoriul cruia s-a produs accidentul de vehicul și cu C mai mare nivel de despgubire dintre C prevzut în legislația respectiv și C prevzut în contractul de asigurare.
Rezult astfel c rspunderea asigurtorului este o rspundere contractual, angajat în baza contractului de asigurare încheiat cu asiguratul și nu o form a rspunderii civile delictuale.
Potrivit art. 12 al.1 din Ordinul Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor: "Suma asigurat reprezint limita de despgubire ce poate fi acordat de asigurtor pentru prejudiciile provocate în unul și același accident, atât pentru pagube materiale directe sau indirecte, cât și pentru vtmri corporale sau decese, inclusiv prejudicii fr caracter patrimonial", iar potrivit al.3 al aceluiași text de lege: "Pentru vtmri corporale și decese, inclusiv pentru prejudicii fr caracter patrimonial produse în unul și același accident, indiferent de numrul persoanelor prejudiciate, limita de despgubire se stabilește pentru anul 2007 la un nivel de C puțin 500:000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Național a României. Pentru anul 2008 limita de despgubire pentru aceste riscuri se stabilește la un nivel de C puțin 750.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Național a României".
Împotriva acestei hotrâri au formulat apel inculpata, care a criticat soluția primei instanțe sub aspectul modalitții de executare a pedepsei ce i-a fost aplicat, prțile civile, și și asigurtorul ASIGURRI
Prin decizia penal nr.605/A din 10 noiembrie 2009, pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția a II-a Penal, în temeiul art.379 al.1, pct.1, lit.b Cod procedur penal, au fost respinse, ca nefondate, apelurile promovate de apelanta inculpata și apelantul asigurtor ASIGURRI împotriva sentinței penale nr.494/30.06.2009, pronunțat de Judectoria Sectorului 1
În temeiul dispozițiilor art.369 Cod procedur penal, s-a luat act de retragerea apelurilor promovate de prțile civile, și împotriva aceleiași sentințe penale, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare ctre stat.
Pentru a decide astfel, Tribunalul a artat c, din examinarea actelor și lucrrilor dosarului, apelurile promovate apar ca nefondate, pentru urmtoarele considerente:
În ceea ce privește apelurile celor trei prți civile, Tribunalul a constatat c acestea nu au fost motivate și c, la termenul din data de 10 noiembrie 2009, au fost retrase de ctre prțile care le-au promovat, manifestare de voința de care instanța de apel a luat act - potrivit art.369 Cod procedur penal.
Motivele de apel invederate de ctre asigurtor au vizat cuantumul daunelor acordate prților civile.
Pentru a aprecia astfel, Tribunalul a avut în vedere c înaintea primei instanțe au fost respectate dispozițiile legale ce garanteaz aflarea adevrului și asigur drepturile prților, c au fost administrate toate probele necesare pentru aflarea adevrului, probe ce au fost în mod complet luate în seama și exact apreciate.
Pe cale de consecinț, Tribunalul a constatat c faptele și împrejurrile reținute ca existente prin hotrârea atacat, precum și cele înlturate prin aceeași hotrâre corespund probelor administrate în cauz, soluția dat în fapt cauzei penale judecate întemeindu-se pe materialul probator existent la dosar și fiind în concordanț cu acesta.
Totodat, instanța fondului reținând în mod corect existența faptei și a vinovției inculpatului în svârșirea acesteia, a aplicat o pedeaps judicios individualizat, respectând atât caracterul general al criteriilor prevzute de art.72 Cod penal, cât și caracteristica lor de pluralitate.
S-a constatat, astfel c pedeapsa aplicat și fapta dedus judecții este în deplin concordanț atât cauzei de pericol social generic și concret al faptei comise, cât și cu trsturile specifice persoanei inculpatului.
De altfel, tocmai raportarea la aceste trsturi specifice fiecrei persoane implicate în raportul juridic de conflict face ca pedeapsa aplicat s dobândeasc eficienț funcțional, respectiv aptitudinea de a îndeplini funcțiile de prevenție, coerciție, reeducare si exemplaritate cerute de lege.
Or, în urma analizrii tuturor acestor date prima instanța a ajuns la concluzia c o pedeaps egal cu minimul special prevzut de lege este corespunztoare aptitudinii de reeducare a fptuitoarei și posibilitților sale de a reacționa pozitiv la mijlocul de represiune ales.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, au promovat recurs inculpata - și Asigurri, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, inculpata invocând - în esenț - greșita individualizare judiciar a pedepsei aplicare, iar societatea de asigurri a invocat greșita soluționare a laturii civile, în sensul c daunele materiale nu au fost dovedite, iar cele morale sunt exagerate.
Curtea - examinând recursurile declarate în speț, prin prisma criticilor aduse, cât și din oficiu, în conformitate cu prevederile art.3859alin.3 din Codul d e procedur penal - constat c acestea sunt nefondate și urmeaz a fi respinse ca atare, în temeiul art.38515pct.1, lit.b Cod procedur penal, pentru urmtoarele considerente:
Curtea apreciaz c situația de fapt a fost corect stabilit în baza probelor administrate, atât în faza de urmrire penal, cât și în faza de cercetare judectoreasc.
De asemenea, încadrarea juridic dat faptei reținute în sarcina inculpatei este corect, instanțele stabilind - cu certitudine și fr echivoc - c inculpata se face vinovat de svârșirea acesteia.
Recursul inculpatei vizeaz exclusiv individualizarea judiciar a executrii pedepsei, recurenta-inculpat - prin aprtor - solicitând suspendarea condiționat a executrii pedepsei, în temeiul art.81 din Codul penal, în loc de suspendarea sub supraveghere, în temeiul art.861din același cod.
Aceast cerere, îns, nu poate fi primit, cât vreme, Curtea constat c instanța de fond (a crei soluție a fost confirmat de instanța de apel) a realizat o just individualizare a executrii pedepsei, alegând modalitatea ce corespunde C mai bine criteriilor consacrate de art.52 Cod penal.
Este de la sine înțeles c, pentru ca o pedeaps concret s-și ating scopul și, implicit, s contribuie la realizarea țelurilor urmrite de legea penal, ea trebuie s acționeze plenar, prin toate funcțiile sale. Aceasta înseamn c acea pedeaps trebuie astfel aleas și dozat încât - prin ambele sale funcții - s realizeze un de efect preventiv în ceea ce-l privește pe infractor și, în mod corespunztor, dar indirect, un efect preventiv adecvat în raport cu ceilalți membri ai colectivitții.
Aceasta mai înseamn c fiecare funcție a pedepsei respective trebuie s-și îndeplineasc - desigur în corelație cu cealalt și fr a anihila ori slbi acțiunea acesteia - în modul C mai complet și eficient acțiunea specific.
Orice pedeaps aplicat și executat adresându-se unei anumite persoane concrete, care a svârșit o anumit infracțiune, este evident c funcțiile sale nu vor putea acționa eficient în direcția prevenirii, decât dac, prin genul și întinderea sa, va fi perfect adaptat cazului individual concret. O asemenea adaptare implic, în primul rând, luarea în considerare a faptei svârșite, nu ca entitate abstract, ci ca realitate concret, ca acțiune sau inacțiune particularizat prin unele trsturi specifice, având un rezultat determinat calitativ și cantitativ și svârșit în contextul unor anumite situații, stri sau împrejurri. Toate cele de mai sus imprim infracțiunii svârșite o gravitate proprie, de care trebuie s se țin seama la aplicarea pedepsei concrete. A aplica o pedeaps necorespunztoare acestei gravitți, ar însemna fie a-l supune pe infractor unui spor de privațiuni sau restricții, necesar pentru a corecta conduita sa, fie, dimpotriv, a-i impune o suferinț care, datorit intensitții sale reduse, în loc s-l intimideze și s-l îndrepte, mai degrab îl încurajeaz s persevereze în înclcarea legii penale.
Adaptarea pedepsei implic, în al doilea rând, cerința de a se ține seama, sub multiplele ei aspecte, de persoana infractorului. - persoan fizic concret - este C care trebuie reeducat și intimidat pentru a nu mai svârși alte infracțiuni; voința, rațiunea, sentimentele sale trebuie s fie în așa fel influențate încât el s-și modifice comportamentul, iar acest rezultat s nu fie numai de moment, trector, ci de durat, statornic.
Or, pentru ca o asemenea transformare în procesele psihice și în conduita celui condamnat s poat fie operat prin mijlocirea pedepsei, este imperios necesar ca la stabilirea acesteia s se aib în vedere în vedere personalitatea condamnatului, în toat complexitatea structurii sale.
Astfel, atât instanța de fond, cât și instanța de prim control judiciar, au avut în vedere faptul c inculpata a condus autoturismul implicat în accident, a înclcat una din cele mai importante reguli de circulație - acordarea prioritții de trecere a pietonilor pe marcajul prevzut special pentru aceștia, nu a redus viteza pân la limita evitrii oricrui pericol, deși inculpata a declarat c știa foarte bine zona, iar martora descrie în detaliu comportamentul inculpatei în trafic - anterior impactului - iar acesta nu a fost unul tocmai regulamentar, împrejurri care au condus la producerea acestui eveniment rutier, soldat cu decesul unei tinere fete, aflat la o vârst când avea tot viitorul în faț, care se afla într-o țar strin și, practic, distrugând viața întregii sale familii, prin producerea celei mai mari nenorociri în viața unei persoane - moartea copilului sau a fratelui.
În raport de aceste împrejurri, Curtea apreciaz c scopul educativ și preventiv al pedepsei, astfel cum a fost prevzut de legiuitor în art.52 Cod penal, poate fi atins prin aplicarea unui cuantum situat la nivelul minimului prevzut de lege și, respectiv prin stabilirea unei modalitți mai restrictive.
Este adevrat c fapta reținut în sarcina inculpatei a fost comis din culp, este la primul conflict cu legea penal, a recunoscut și regretat fapta comis, îns tocmai aceste circumstanțe au determinat instanța de fond s nu aplice inculpatei o pedeaps privativ de libertate.
Curtea apreciaz c faț de rezultatul produs și anume decesul unei persoane, s-ar fi impus o reacție mai ferm din partea autoritților pentru a determina conductorii auto s respecte regulile de circulație și, mai ales, s respecte viața celor din jurul lor.
Mai mult decât atât, deși instanțele anterioare au reținut drept circumstanțe favorabile atitudinea inculpatei înainte și dup comiterea faptei (este drept fr reținerea circumstanțelor atenuante), Curtea constat - totuși - c faț de nivelul de pregtire, vârsta inculpatei, faptul c și ea este mama unei fetițe, aceasta trebuia s aib capacitatea de a conștientiza care pot fi urmrile unui asemenea comportament.
Este de observat și c, prin modalitatea de executare a pedepsei ce a fost aleas de prima instanț (și menținut în apel), printre restricțiile impuse inculpatei se regsește litera e), respectiv: s urmeze anual cursuri de pregtire teoretic, de cunoaștere a reglementrii circulației rutiere, a noțiunilor elementare de mecanic și a noțiunilor de prim ajutor și nu una mai sever, cum s-ar fi impus.
Deși faț de împrejurrile existente, s-ar impune o sancțiune mai sever, Curtea reține c nu poate proceda la reformarea hotrârii pe acest aspect, în lipsa unui recurs din partea Ministerului Public, întrucât s-ar agrava situația inculpatei în propria cale de atac.
Referitor la recursul declarat de asigurtor, Curtea reține c obligațiile inculpatului și ale asigurtorului sunt conjuncte, au în vedere raporturile juridice dintre asigurtor și asigurat (raporturi juridice determinate de lege, conform art.3 din Legea 136/1995, pentru asigurat raporturile juridice sunt guvernate de regulile aplicabile rspunderii civile delictuale, iar pentru asigurtor au o natur juridic mixt, angajarea rspunderii asigurtorului rezult din lege, iar plata despgubirilor se realizeaz în baza contractului de asigurare.
Cu privire la soluționarea laturii civile a cauzei, din ansamblul probator administrat, Curtea apreciaz c aceasta a fost rezolvat în mod corect de ctre instanța fondului, atât în ceea ce privește cuantumul daunelor materiale, cât și al celor morale.
Deși pierderea suportat de prțile civile - din toate punctele de vedere - nu mai poate fi acoperit în nicio modalitate, în raport cu valoarea moral creia i s-a adus atingere, prin svârșirea faptei de ctre inculpata -, Curtea apreciaz c sumele stabilite de instanța de fond sunt de natur a oferi o satisfacție cât de cât echitabil pentru trauma suferit de prțile civile prin pierderea brutal a celei mai dragi ființe.
Toate aceste argumente au fost avute în vedere de prima instanța la soluționarea laturii civile a cauzei, stabilindu-se judicios și cuantumul despgubirilor acordate prților civile care nu pot fi împiedicate s obțin o just și integral reparare a pagubei.
Faț de toate aceste considerente și având în vedere c, din oficiu, nu se constat alte motive de casare a hotrârilor pronunțate de ctre instanțele inferioare, Curtea va respinge - ca nefondate - recursurile promovate în cauz.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpata - și Asigurri împotriva deciziei penale nr.605 din 10.11.2009, pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția a II-a Penal.
Oblig pe fiecare recurent la câte 100 lei, cheltuieli judiciare ctre stat.
Definitiv.
Pronunțat în ședinț public, astzi 17 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECTOR, JUDECTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red.
Dact.
Ex.2
Red.G--II.
Red.-Jud.Sect.1
Președinte:Veronica CîrstoiuJudecători:Veronica Cîrstoiu, Risantea Găgescu, Liliana Bădescu
