Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 435/2008. Curtea de Apel Constanta

ROMANIA

CURTEA DE APEL CONSTANTA

SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE

DOSAR NR-

DECIZIA PENALA NR.435/

Sedinta publica din data de 07 octombrie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Lucia Dragomir

JUDECĂTOR 2: Valentin Iancu

JUDECĂTOR 3: Marius Cristian Epure

Grefier - - -

Ministerul Publica fost reprezentant de Procuror -

S-au luat în examinare recursurile penale declarate de:

- inculpatul - domiciliat în comuna,-, județul C și în localitatea Nord,-, județul C și

- partea responsabilă civilmente" SISTEM" SRL- cu sediul în municipiul C,-, județul C, împotriva sentinței penale nr.163 din data de 20 februarie 2008, pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr- și a deciziei penale nr. 281 din data de 28 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art.178 alin.2 Cod penal.

În conformitate cu disp.art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică,se prezintă:

- recurentul inculpat și intimat - personal si asistat de avocat ales - în baza împuternicirii avocațiale depusa la dosar;

- intimatei parte civilă personal și asistată de avocat ales - în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar;

Se constată lipsa:

- recurentului parte responsabilă civilmente și intimat " Sistem" SRL pentru care răspunde avocet ales - în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar;

- intimatei părți civile pentru care răspunde avocat ales - în baza împuternicirii avocațiale nr.16169/2008, emisă de Baroul de Avocați C - Cabinet Individual de Avocat;

- intimatelor părți civile Spitalul Clinic Județean de Urgență C și Spitalul de Urgență - B;

- intimatului asigurător - " Asigurări"

Prin referatul oral al cauzei, grefierul de ședință învederează instanței că s-au depus la dosar de către recurentul inculpat, prin apărător ales, motivele de recurs.

Procedura este legal îndeplinita cu respectarea disp.art.176-181 Cod procedura penala.

In conformitate cu disp.art.301 Cod procedura penala, partile prezente arata ca nu mai au cereri noi de solicitat si nici excepții de ridicat.

Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu conform art.302 Cod procedura penala, constata îndeplinite condițiile prevăzute de disp.art.38511Cod procedura penala si acorda cuvântul pentru dezbateri in ordinea prevăzuta de disp.art.38513Cod procedura penala.

Avocat, aparator ales al recurentului inculpat -, având cuvântul, solicita admiterea recursului, a se avea in vedere motivele expuse la dosarul cauzei, casarea soluției instanței de fond si apel, criticând soluțiile atacate pentru nelegalitate si netemeinicie.

Precizează ca așa cum a invocat inca de la instanța de fond, instanțele de fond si de apel nu s-au pronunțat asupra unor aspecte ce reliefau o situație de contradictorialitate intre probele administrate in cauza.

Un prim aspect il reprezintă împrejurarea susținuta de inculpat încă din momentul producerii accidentului, respectiv faptul ca înaintea trecerii de pietoni, se afla parcata o dubita, complet izolata, care ii obtura vizibilitatea atât a victimei cat si a acestuia, in apropierea trecerii de pietoni.

In mod nelegal, organele de urmărire penala au evacuat zona iar momentul in care s-a efectuat raportul de expertiza, expertul având la dispoziție constatările polițiștilor de la fata locului, nu s-a mai regăsit aceasta specificație " I de mers in apropierea trecerii de pietoni, era blocata de o dubita" si situația de fapt, nu a mai fost conturata in mod corect.

Aceste aspecte au fost conturate de către martorii audiați in cauza, inclusiv de către martorul asistent prezent la efectuarea cercetărilor la fata locului, care a fost propus de către inculpat si partea civila, in suplimentarea probatoriului administrat in cauza, la propunerea parchetului.

Din punctul sau de vedere, la acel moment a apărut o situație contradictorie intre raportul de expertiza efectuat in cauza si martorii audiați, fapt pentru care ar fi fost necesara o noua expertiza pe care a solicitat-o si a fost respinsa de către instanța de fond, reiterata si la instanța de apel, care de asemenea a fost respinsa.

Considera ca stabilirea vinovatei inculpatului trebuia sa se facă cu maxim de atenție de către instanța si ca, simpla încadrare juridica a faptei, potrivit art.178 Cod penal, nu este suficienta si ca vinovăția trebuia avuta in vedere la stabilirea pedepsei in mod concret.

Instanța trebuia sa aibă in vedere cauzele producerii accidentului, aspecte care au fost invocate de inculpat si partea civila de la fond si nu sunt aspecte noi invocate in recurs.

Încadrarea la acel obiectiv la solicitarea organelor de urmărire penala in care i se solicita expertului sa se stabilească normele care au fost încălcate de inculpat in urma producerii accidentului, acesta indica doua temeiuri, pe care le-a individualizat si in motivele de recurs, respectiv art.32 pct.2 din regulamentul de aplicare a Ordonanței nr.195/2002 si art.185 din același regulament.

Raportat la momentul producerii faptei, aceste doua articole care individualizau practic vinovăția inculpatului, sunt străine total de aceasta speța, respectiv art.158 prevede zona rezidențiala si pietonala iar art.32 pct.2 vizează obținerea permisului de conducere de către membrii misiunilor diplomatice si consulare.

Toate aceste aspecte invocate, considera ca ar fi trebuit sa contureze o situație a răspunderii inculpatului, mai ușoara, având in vedere ca ar fi trebuit atrasa răspunderea si a șoferului care, era de asemenea la fel de vinovat de producerea accidentului pentru parcarea neregulamentara in zona respectiva.

Totodată, instanța de fond in motivare, nu s-a pronunțat asupra aspectelor invocate de inculpat, pretinzând ca este in sarcina instanței sa se pronunțe asupra încălcării prevederilor legale, aspect care nu s-a întâmplat, instanța motivând intr-o singura fraza care nu este de natura a lamuri acele abateri pe care le-a săvârșit inculpatul, in acest demers, in momentul in care a produs accidentul rutier.

Precizează ca a formulat recurs si asupra laturii civile, instanța de apel nestabilind in mod corect daunele care trebuiau acordate, instanța de fond având in vedere criterii obiective iar despăgubirile au fost stabilite in mod corect la instanța de fond si nu la instanța de apel.
In cele din urma, in situația in care instanța de recurs nu va avea in vedere aspectele invocate si nu va casa cu trimitere spre rejudecare, pentru readministrarea materialului probator la instanța de fond, solicita a se avea in vedere toate aceste motive si sa reinvidualizeze pedeapsa aplicata inculpatului, si, sa o reducă spre minimul special prevăzut de textul de lege.

Avocat, apărător ales al recurentei părți responsabile civilmente si intimate " Sistem" SRL Constanta, având cuvântul precizează ca achiesează intru totul la motivele invocate de inculpat, in sensul casării soluției pronunțate de instanța de fond si trimiterea cauzei spre rejudecare.

Precizează ca aveam de-a face cu trimiterea in judecata a inculpatului pentru săvârșirea unei infracțiuni prevăzute de art.178 alin.1,2 Cod penal.

Apreciază ca atunci când este vorba de aceasta infracțiune este imperios necesara efectuarea unei expertize pentru stabilirea dinamicii producerii accidentului,

S-a numit un expert de către organul de urmărire penala si, in perioada 6 martie - 14 martie 2007, întocmește un raport de expertiza.

Prin acel raport de expertiza, expertul trebuia sa informeze organul de urmărire penala cu privire la cu privire la normele de lege încălcate de către conducătorul auto care se face vinovat de săvârșirea respectivei infracțiuni si, face trimitere la art.32 si la art.158 din Regulamentul de aplicare Ordonanței nr.195/2002.

Din punctul sau de vedere, expertul comite "o scăpare, eroare sau neștiința", întrucât in momentul in care purcede la efectuarea expertizei, are un text de lege abrogat, pentru ca la data efectuării expertizei, dispozițiile din Monitorul Oficial nr.876 din 26.10.2006 cu privire la Regulamentul de aplicare a Ordonanței nr.195/2002, erau abrogate in mod explicit prin apariția Hotărârii nr.1399 din 4 octombrie 2006, care prevede in mod expres ca prezenta hotărâre intra in vigoare la data respectiva si la același moment, vechea hotărâre de aprobare a regulamentului, este abrogat.

Apreciază ca nu se poate stabili cu precizie vinovăția unui om, pe baza unui act normativ, abrogat explicit, motiv pentru care se impunea efectuarea unei noi expertize indiferent de faptul ca la dosar mai exista un punct de vedere al unui expert parte.

In spate de fapta, este o premisa de la care se pleacă si ar rezulta o interpretare a celor expuse de expert.

Martorul asistent a precizat fără echivoc ca a existat un alt element care a obturat vizibilitatea si posibilitatea conducătorului de a lua masuri in vederea reducerii vitezei la trecerea de pietoni.

Întrebarea sa care este rămasa fără răspuns este aceea ca, daca ar fi circulat, ar fi redus viteza, ar fi însemnat sa oprească definitiv întrucât 9 Km/, este o viteza aproape de oprire.

Din perspectiva daunelor materiale, instanța de apel a procedat in mod greșit întrucât acea majorare nu se justifica in materialul probator si oricât ar fi de dureroasa o astfel de chestiune, sunt reguli de drept care nu pot fi încălcate, acolo regăsindu-se in mod clar o concurenta de natura emoționala.

Cu privire la daunele morale, instanța va aprecia daca ele, in virtutea unei practici rectilinii in aceasta cauza, se încadrează pe acele linii.

Pe cale de consecința, solicita admiterea recursului, casarea celor doua hotărâri atacate si rejudecând, se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.

Avocat, apărător ales al intimatelor părți civile, având cuvântul, solicita respingerea ambelor recursuri, pentru următoarele considerente:

Din păcate s-a evitat a se arata situația de fapt din premomentul producerii accidentului de circulație si anume, împrejurarea ca inculpatul, aflat in timpul serviciului, aflat pe o mașina de intervenție a părții responsabile civilmente, rula in dreptul trecerii de pietoni, cu o viteza de 80 Km/, fără sa se asigure ca pe trecerea de pietoni poate sa treacă vreun pieton, așa cum de altfel, s-a si întâmplat.

Ajungând in dreptul trecerii de pietoni, surprinde pe trecerea de pietoni, cu o viteza de 80 Km/, pe victima in vârsta de 22 ani, care decedează după un anumit interval de timp de spitalizare.

In ceea ce privește situația de fapt, este cert ca culpa exclusiva in aparține inculpatului care a depășit viteza legala in interiorul localității si mai mult de cat atât, in dreptul trecerii de pietoni, nu s-a asigurat si nu a asigurat trecerea pietonului angajat, in traversare.

Este neechivoca culpa exclusiva a inculpatului in producerea accidentului de circulație si in accidentarea victimei care a decedat.

In ceea ce privește discuția privind efectuarea expertizei in cursul urmăririi penale, solicita a se avea in vedere, si expertiza efectuata de expertul parte al celor doua părți civile, conferențiar universitar doctor inginer - - expert tehnic judiciar, in care se lămuresc toate chestiunile invocate de către inculpat.

Pe de o parte, împrejurarea ca viteza la care putea fi evitat accidentul de circulație, era de 57 Km/, sens in care este formulata concluzia argumentata, motivata, pe calculele menționate de acest expert.

De asemenea, se arata faptul ca, inculpatul circula cu viteza de 78- 79 Km/, in dreptul trecerii de pietoni, in momentul in care a surprins victima care traversa regulamentar pe trecerea de pietoni.

Mai mult decât atât, sunt indicate dispozițiile încălcate de conducătorul auto, fiind vorba de disp.art.154, 155,158 lit."e" din Regulamentul de aplicare a Ordonanței nr.195/2002 - Codul rutier.

Instanța de apel cat si instanța de apel, au făcut o interpretare judicioasa a probelor, inclusiv a expertizei tehnice auto, efectuata in cursul urmăririi penale, care se coroborează cu restul probelor administrate, inclusiv cu declarațiile inculpatului de la instanța de fond cat si de la instanța de apel, in care arata împrejurarea ca recunoaște săvârșirea infracțiunii, pe care o regreta, bineînțeles.

In ceea ce privește normele din regulament, expertul tehnic auto nu are căderea de a face o interpretare a dispozițiilor legale in materie, nu face încadrarea juridica.

Pentru aceste considerente, solicita respingerea chestiunile invocate in cele doua recursuri cu privire la normele din regulamentul de aplicare, iar pe de alta parte, considera ca este o rea credința in a se argumenta in aceasta maniera, in condițiile in care, a arătat atât la instanța de fond cat si la cea de apel faptul ca experții au făcut trimitere la normele in vigoare la momentul săvârșirii infracțiunii, de către inculpat.

Cu privire la menționarea acelui autovehicul in apropierea trecerii de pietoni, solicita a se avea in vedere împrejurarea ca inculpatul a semnat procesul verbal de cercetare la fata locului fără niciun fel de obiecțiuni, in condițiile in care nu este menționat acel autovehicul in momentul producerii accidentului, expertul parte făcând o analiza a situației in care s-ar fi aflat acel autoturism parcat in apropiere, fără a influenta in vreun fel vina inculpatului in producerea accidentului de circulație.

Ca motiv de recurs, s-a apreciat greșita cuantificare a daunelor materiale si morale acordate de către instanța de apel.

Solicita a se avea in vedere ca a decedat o fata de 22 ani si nimeni nu poate cuantifica pierderea unicului copil, acesta excedând cazului in care ne aflam.

In cererea de constituire de parte civila, a arătat ca cuantificarea băneasca a acestor daune, s-a bazat exclusiv pe obligativitatea prevăzuta de codul d e procedura penala, de a preciza cuantumul pretențiilor civile si trebuia sa îmbrace aceasta forma, suferința celor doi părinți.

Pe de alta parte, aceasta este o modalitate de a constrânge partea responsabila civilmente, sa-si adapteze instrucțiunile presupușilor săi de a nu mai acționa de aceasta maniera, in condițiile in care inculpatul fusese deja sancționat ca nu fusese in 2 sau 5 minute la un obiectiv si ca risca sa-si piardă locul de munca in măsura in care a doua ar fi depășit timpul de intervenție.

De aceea, inclusiv partea responsabila civilmente, trebuie sa plătească întrucât sunt in culpa directa fata de rezultatul produs si anume, decesul victimei.

Cu privire la ultimul motiv de recurs, apreciază ca nu se impune reindividualizarea pedepsei fata de cuantumul modic al pedepsei aplicate inculpatului si fata de rezultatul produs prin săvârșirea infracțiunii.

Solicita a se avea in vedere si actele depuse cu ocazia constituirii de parte civila, atât in ce privește prejudiciul material cat si prejudiciul moral.

Procurorul, având cuvântul cu privire la recursul inculpatului care vizează doua motive de recurs si anume unul s-ar circumscrie punctului 9 al art.385 Cod procedura penala si celalalt, vizează reindividualizarea pedepsei, s-ar circumscrie pct.14 al art.385 Cod procedura penala.

Prin prisma acestor precizări pe care înțelege sa le facă, apreciază ca la primul motiv de apel, urmează a se respingerea lui, ca nemotivat întrucât s-au încălcat prevederile art.385 pct.10 in referire la art.3859alin.3 Cod procedura penala, in condițiile in care s-a invocat un alt motiv, altul decât cel prevăzut in acest articol si pe care instanța il poate avea in vedere, din oficiu.

Din acest punct de vedere, apreciază ca se pot pune concluzii numai cu privire la pct.14 care vizează individualizarea pedepsei.

Cu privire la individualizarea pedepsei, urmează ca instanța sa respingă recursul ca nefondat.

Cu privire la celelalte motive care vizează aspecte privind hotărârea care se circumscriu pct.9, apreciază ca nu mai pot invocate in fata instanței, avându-se in vedere motivul precizat si solicita respingerea acestuia.

Cu privire la recursul declarat de partea responsabila civilmente, întrucât nici aceasta nu răspunde exigentelor disp.art.385 pct.10 Cod procedura penala. Solicita respingerea recursului ca nemotivat fata de împrejurarea care a învederat-o si in recursul formulat de inculpat.

Solicita respingerea acestui recurs ca nefondat cu precizarea ca obligația părții responsabile civilmente este o obligație legala, instituita in art.1000 alin.3 cod civil si nu poate fi răsturnata decât in condițiile in care se demonstrează ca obligația comitentului, nu mai subzista.

Avocat, apărător ales al recurentului inculpat -, având cuvântul cu privire la recursul declarat de partea responsabila civilmente, solicita admiterea acestuia.

Avocat, apărător ales al recurentei părți responsabile civilmente si intimate " Sistem" SRL Constanta, având cuvântul in replica cu privire la cele expuse de apărătorul ales al părților civile, precizează ca nu se poate face abstracție ca expertul a făcut o expertiza pe un text de lege abrogat, motiv pentru care are îndoieli mari cu privire la aceasta.

Avocat, apărător ales al intimatelor părți civile, având cuvântul in replica, precizează ca inculpatul nu a contestat ca a rulat cu o viteza de 80 Km/.

Instanța ia cauza in pronunțare.

CURTEA:

Asupra cauzei penale de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată:

Tribunalul Constanța, prin decizia penală nr. 281 din 28 mai 2008, în baza art.379 pct.1 lit.b)pr.penală a respins ca nefondate apelurile declarate de apelantul inculpat-fiul lui și,ns.la 27.06.1984,domiciliat în,str.- nr.25,CNP -, și de apelanta parte responsabilă civilmenteSCSISTEMS SRL,cu sediul în C,str.- nr.67,împotriva sentinței penale nr.163 din 20.02.2008,pronunțată de Judecătoria Constanța.

În baza art.192 al.2 pr.penală, au fost obligați apelantul inculpat și apelanta parte responsabilă civilmente,fiecare,la plata a câte unei sume de 60 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în folosul statului.

În baza art.379 pct.2 lit.a)pr.penală, au fost admise apelurile declarate de apelanții părți civileși,cu domiciliul în.C,str.- nr.-131-V 3,.C,.33.împotriva aceleiași sentințe penale.

S-a desființat sentința penală apelată și rejudecând cauza, s-a dispus:

Majorarea cuantumului despăgubirilor civile reprezentând daune materiale la care a fost obligat inculpatul alături de asigurator. ASIGURĂRI SA și în solidar cu partea responsabilă civilmente SC SISTEMS SRL C către fiecare din părțile civile și de la suma de 6364,90 lei la suma de20.000 lei.

Majorarea cuantumului despăgubirilor civile reprezentând daune morale la care a fost obligat inculpatul alături de asigurator SC ASIGURĂRI SA și în solidar cu partea responsabilă civilmente SC SISTEMS SRL C către fiecare din părțile civile și de la suma de 25.000 lei la suma de80.000 lei.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Constanțaa reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 5842/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, s-a pus în mișcare acțiunea penală și a fost trimis în judecată inculpatul -, pentru săvârșirea infracțiunii prev. De art. 178 alin. 1,2 cod penal.

Prin actul de sesizare s-a reținut că inculpatul, la data de 25.06.2006, în timp ce conducea autoturismul înmatriculat sub nr. B--/5 pe din C, dinspre spre str. - -, ajungând la trecerea de pietoni din zona restaurantului " " a accidentat-o mortal pe.

Judecătoria Constanța, ca instanță de fond, analizând probele administrate în faza de urmărire penală și nemijlocit în timpul cercetării judecătorești, a reținut aceeași situație de fapt. S-a mai stabilit că inculpatul era angajat la SC Sistem SRL și se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în seara când a avut loc accidentul. S-a mai reținut din concluziile raportului de expertiză tehnică că, circula cu o viteză de peste 50 Km/ deși inculpatul a frânat, datorită vitezei autoturismului nu a putut fi oprit până la trecerea de pietoni.

În cauză, au formulat pretenții civile părinții victimei, părțile vătămate și. Aceștia au solicitat să fie despăgubiți cu câte 20.000 lei fiecare, cheltuieli efectuate pe perioada spitalizării victimei, 7.06.2006 - 9.07.2006 și contravaloarea cheltuielilor efectuate cu înhumarea victimei și cu îndeplinirea obiceiurilor creștinești.

Au mai solicitat părțile civile și obligarea inculpatului la câte 80.000 lei pentru fiecare, daune morale.

Judecătoria Constanțaa stabilit că, alături de inculpat va răspunde în solidar partea responsabilă civilmente SC Sistem SRL, deoarece inculpatul a comis fapta în exercitarea atribuțiunilor de serviciu.

Astfel, Judecătoria Constanța, prin sentința penală nr. 163 din 20.02.2008 a dispus:

In baza art. 178 al. 1si 2 pen. condamnarea inculpatului - ( fiul lui si, ns. la data de 27.06.1984, studii 12 clase, școala profesionala, student, fără antecedente penale, domiciliat in,-,CNP -) la pedeapsa de 3 ani închisoare.

In baza art. 81 pen. suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 5 ani termen de încercare stabilit in condițiile art.82c.pen.

In baza art.359 pr.pen. a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83, 84 pen. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.

S-a luat act ca Spitalul Clinic Județean de Urgenta Constanta nu s-a constituit parte civila in cauza.

In baza art. 14 si art. 346 pr.pen. rap. la art. 998-999.civ. a fost obligat inculpatul - alături de asiguratorul SC Asigurari SA si in solidar cu partea responsabilă civilmente SC Sistem SRL la plata următoarelor sume:

- 4.760,56 lei cu titlu de despagubiri civile catre partea civila Spitalul Clinic de Urgenta B;

-25.000 lei cu titlu de daune morale si 6364,90 lei cu titlu de daune materiale catre partea civila;

-25.000 lei cu titlu de daune morale si 6364,90 lei cu titlu de daune materiale catre partea civila.

In baza art. 193 pr.pen. a fost obligat inculpatul - alături de asiguratorul SC Asigurări SA si in solidar cu partea responsabilă civilmente SC Sistem SRL la plata sumei de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare catre partea civila.

In baza art.191 al. 1 si 3 pr.pen. a fost obligat inculpatul in solidar cu partea responsabilă civilmente SC Sistem SRL la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Împotriva acestei sentințe penale, au declarat apel inculpatul -, părțile civile și și partea responsabilă civilmente SC Sistem SRL

Apelul inculpatului - a vizat acțiunea penală. A apreciat apelantul că acțiunea penală a fost soluționată pe baza unui probatoriu incomplet, fapt pentru care s-a solicitat trimiterea dosarului primei instanțe pentru administrarea unor noi probe.

În subsidiar, s-a solicitat reindividualizarea pedepsei în sensul diminuării cuantumului.

Apelul părților civile a vizat modul de soluționare a acțiunii penale și a acțiunii civile. Au susținut că, pedeapsa aplicată este într-un cuantum mult prea mic, raportat la împrejurările comiterii faptei și la rezultatul produs ( decesul unei tinere de 22 de ani, singurul copil al părții civile ). Apreciază părțile civile că în soluționarea acțiunii civile, prima instanță obligat inculpatul la plata unor despăgubiri într-un cuantum mult prea mic față de probele administrate în acest sens, iar daunele morale acordate nu sunt de natură a acoperi suferințele produse părților civile prin decesul unicului copil.

Partea responsabilă civilmente a susținut că inculpatul nu se face vinovat de comiterea faptei și a solicitat achitarea acestuia în baza art. 10 lit. d cod pr. penală.

În subsidiar se solicită diminuarea cuantumului pedepsei aplicate.

Tribunalul Constanța, analizând criticile aduse prin motivele de apel și din oficiu, a constatat că întemeiate sunt numai apelurile declarate de părțile civile. S-a stabilit că, instanța de fond a soluționat corect acțiunea penală. Situația de fapt reținută este susținută de probele administrate în cauză. La fel și vinovăția inculpatului în raport de cauzalitate dintre faptă și rezultat.

Apelurile părților civile au fost admise numai pentru modul de soluționare a acțiunii civile. Au fost majorate cuantumurile daunelor morale și al despăgubirilor civile.

Împotriva ambelor hotărâri au declarat recurs inculpatul - și partea responsabilă civilmente SC Sistem SRL

Inculpatul prin apărător solicită în principal casarea ambelor hotărâri și trimiterea cauzei la prima instanță pentru rejudecare. Apreciază recurentul inculpat că în cauză nu s-a lămurit un aspect esențial și anume faptul că inculpatul i-a fost obturată vizibilitatea asupra trecerii de pietoni de o dubiță parcată în apropierea trecerii de pietoni.

Se mai susține că se impune administrarea unei noi expertize pe tehnice care să lămurească ce norme legale au fost încălcate de inculpat. Expertiza efectuată în cauză, indică două temeiuri, respectiv art. 32 pct. 2 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței nr. 195/2002 și art. 185 din același regulament, temeiuri care nu au nici o legătură cu situația de fapt concretă.

În subsidiar, se solicită reindividualizarea pedepsei, în sensul reducerii cuantumului.

Recursul inculpatului vizează și acțiunea civilă. Apreciază acesta că, instanța de apel l-a obligat la plata unor despăgubiri într-un cuantum mult prea mare.

Recurenta parte responsabilă civilmente a achiesat la motivele de recurs susținute de inculpat.

Verificând hotărârile recurate, actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs și din oficiu, Curtea constată că ambele recursuri sunt nefondate.

Prima instanță a reținut în mod corect situația de fapt și a stabilit vinovăția inculpatului pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate în cauză, dând faptei comise de acesta încadrarea juridică corespunzătoare.

De asemenea, prima instanță a făcut o justă individualizare a pedepsei aplicate inculpatului atât sub aspectul naturii și al cuantumului acesteia, cât și ca modalitate de executare, fiind respectate criteriile generale prev. de art. 72 cod penal.

Recurenții susțin că instanțele nu au lămurit un aspect esențial care ar conduce la stabilirea unei alte situații de fapt decât cea reținută de instanțe. Este vorba de existența unui autovehicul care obturat vizibilitatea inculpatului și a victimei.

Un aspect esențial, temeinic dovedit cu probe și necontestat de părți este faptul că, victima se afla pe trecerea de pietoni, iar autoturismul condus de inculpat avea o viteză care depășea cu mult viteza legală, 50 Km/. Existența unui autovehicul în apropierea trecerii de pietoni, nu poate conduce la concluzia nevinovăției inculpatului în lovirea victimei pe trecerea de pietoni. Vinovăția conducătorului în cazul unui accident mortal în care a încălcat o regulă privind circulația pe drumurile publice și dacă între această încălcare și moartea victimei se stabilește un raport de cauzalitate.

În speță, viteza excesivă în conducerea autovehiculului și neasigurarea în apropierea trecerii de pietoni, constituie împrejurări ce impun reținerea vinovăției inculpatului.

Potrivit art. 49 din OUG nr. 195/2002, "limita maximă de viteză în localități este de 50 Km/", iar conform art. 121 din Regulament " conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă.". Art. 123 lit. a din același regulament, obligă conducătorul de vehicul să circule cu o viteză care să nu depășească 30 Km/ în localități, la trecerile pentru pietoni nesemaforizate, semnalizate prin indicatoare și marcaje.

Faptul că expertul nu a indicat corect textul de lege nesocotit de inculpat nu are nici o influență asupra situației de fapt concretă.

De asemeni, nici existența unui autovehicul în apropierea trecerii de pietoni, nu schimbă cu nimic situația de fapt și nu diminuează vinovăția inculpatului, din moment ce autovehiculul condus de el, circula cu o viteză cu mult peste cea admisă de lege fapt ce necesita pentru frânare și oprire, un timp și o distanță mare. În plus, inculpatul trebuia să reducă viteza autovehiculului dacă și-a dat seama că vizibilitatea pe trecerea de pietoni îi este obturată de un autovehicul.

Raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat la urmărirea penală, cât și cel efectuat la cererea părților civile, nu conține dispoziții contrare și se coroborează și cu celelalte probe, în mod deosebit cu declarațiile inculpatului și ale martorului B -.

Numai existența unor rapoarte de expertiză contradictorii ar impune efectuarea unei noi expertize care să înlăture concluziile contradictorii în vederea aflării adevărului.

Modalitatea de apărare utilizată de inculpat constând în negarea vinovăției exclusive nu poate influența convingerea bazată pe probe, ambele instanțe făcând o directă apreciere a materialului probator administrat în cauză.

Nici criticile ce vizează cuantumul despăgubirilor nu sunt întemeiate.

Din examinarea probelor administrate că instanța de apel a reținut în mod corect că în sarcina victimei nu se poate reține vreo culpă, iar despăgubirile trebuie să fie la nivelul pagubei materiale și morale suferite de acestea.

Față de considerentele ce preced, recursurile declarate de inculpat și partea responsabilă civilmente vor fi respinse ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 38515pct. 1 lit. b cod pr. penală;

Respinge ca nefondate recursurile penale declarate de inculpatul - domiciliat în comuna,-, județul C și în localitatea Nord,-, județul C și partea responsabilă civilmente" SISTEM" SRL- cu sediul în municipiul C,-, județul C, împotriva sentinței penale nr.163 din data de 20 februarie 2008, pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr- și a deciziei penale nr. 281 din data de 28 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-.

În temeiul art. 192 alin. 2 cod pr. penală,

Obligă recurenții la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de câte 100 lei, fiecare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi 7 octombrie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

- - - -

- - -

GREFIER,

- -

Jud. fond:

Jud. apel: /

Red.. Jud. -/15.10.2008

Tehnodact. Gref.

2 ex./23.10.2008

Președinte:Lucia Dragomir
Judecători:Lucia Dragomir, Valentin Iancu, Marius Cristian Epure

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 435/2008. Curtea de Apel Constanta