Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 440/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 440
Ședința publică de la 04 septembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anton Dan
JUDECĂTOR 2: Ciubotariu
JUDECĂTOR 3: Chirilă Mihaela
Grefier - - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
La ordine fiind judecarea recursului formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 58 din 07.02.2008 a Tribunalului Iași dată în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. -, apărătorul ales al inculpatului recurent, personal partea civilă intimată, intimata moștenitoare a inculpatului, numita asistată de av., apărător ales, personal partea civilă intimată, reprezentantul legal -, pentru partea civilă intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare pentru acest termen de judecată, că la termenul de judecată anterior cauza a fost amânată la cererea apărătorului ales al inculpatului recurent, care urmează să facă dovada imposibilității prezentării sale în instanță la acel termen de judecată, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
Av. - pentru inculpatul recurent depune la dosarul cauzei acte pe latura civilă și precizează că nu mai are de formulat alte cereri.
Interpelate fiind, părțile civile arată că nu au de formulat cereri.
Av. pentru intimata și reprezentantul Ministerului Public arată că nu au de formulat cereri prealabile.
Nemaifiind de formulat cereri, curtea acordă cuvântul în recurs.
Av. - pentru inculpatul recurent, având cuvântul, solicită admiterea recursului declarat de acesta, desființarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei la instanța de fond pentru rejudecare. Astfel, arată că nici instanța de fond și instanța de apel nu s-au pronunțat cu privire la introducerea în cauză a tuturor moștenitorilor defunctului. În cauză a fost introdusă doar soția acestuia, deși cei doi au avut și copii, care nu au fost introduși în cauză. În motivarea instanței de fond se arată că în ceea ce privește despăgubirile acordate părților civile, au fost acordate doar cheltuielile dovedite cu martori, însă consideră că martorii audiați au fost subiectivi, iar sumele acordate părților civile sunt foarte mari. Este de notorietate faptul că în mediul rural o înmormântare nu costă atât cât au spus martorii. În ceea ce privește daunele morale, consideră că suma acordată este mult prea mare.
Partea civilă intimată, având cuvântul, solicită să i se plătească suma acordată de instanță. În ceea ce privește recursul inculpatului, lasă soluția la aprecierea instanței.
Partea civilă intimată, având cuvântul, arată că lasă soluția la aprecierea instanței.
Reprezentantul legal -, pentru partea civilă intimată, având cuvântul, solicită să i se plătească suma acordată de instanță.
Av. pentru intimata, având cuvântul, solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat de inculpat. Arată că "nu a înțeles care este temeiul de drept al acestei recurs, care punct al art. 385 ind. 9.C.P.P.", însă, ceea ce s-a invocat în recurs la invocat și la instanța de fond, și la rejudecare. Coinculpatul s-a sinucis în timpul dezbaterilor, rămânând soția supraviețuitoare, care a fost introdusă în proces. Este ceva abstract să se cuantifice răspunderea penală cu un defunct. Soția supraviețuitoare nu a dezbătut succesiunea pentru că nu a avut de ce, și nici cu ce, însă, chiar dacă ar fi făcut-o, nu știe care ar fi finalitatea. Solicită respingerea recursului declarat de inculpat și menținerea soluțiilor anterioare; este imposibil de stabilit răspunderea penală cu un defunct.
Av. - pentru inculpatul recurent, solicitând cuvântul în replică, arată că temeiul de drept al recursului în reprezintă prevederile art. 385 ind. 9 pct. 10.C.P.P. așa cum a precizat și în motivele de recurs depuse în scris la dosar. mai arată că a susținut că este vorba despre acceptarea succesiunii și nu despre dezbaterea succesiunii.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat în cauză de inculpat. Hotărârea pronunțată în cauză după rejudecare este legală și temeinică, instanța a depus diligențe pentru stabilirea corectă a situației de fapt, a răspunderii, a despăgubirilor, în raport de ceea ce există la dosar, pentru că, într-adevăr, cu privire la defunctul nu a fost dezbătută succesiunea.
Declarând dezbaterile închise, curtea rămâne în deliberare și în pronunțare.
Ulterior pronunțării,
Curtea,
Asupra recursului penal de față.
Prin sentința penală nr. 1970/29.06.2007 pronunțată de Judecătoria Iașia fost admisă acțiunea civilă exercitată în procesul penal de către partea civilă și în baza art. 14,15 Cod procedură penală raportat la art. 346 Cod pro0cedură penală, art. 998 cod civil a obligat inculpatul să plătească suma de 45.000.000 ROL = 4500 lei RON cu titlu de daune materiale.
A respins restul pretențiilor civile formulate de.
A obligat același inculpat la plata următoarelor sume:
-22.500.000 ROL = 2.250 lei RON către partea civilă;
-37.500.00 lei ROL = 3.750 lei RON către partea civilă minoră - prin reprezentantul legal - (fostă ) cu titlu de daune morale;
-16.275.000 lei ROL = 1.627,50 lei sumă globală reprezentând prestație periodică (pensie de întreținere) datorată minorei - de la data săvârșirii infracțiunii (16.05.2002) până la pronunțarea hotărârii și câte 262.500 lei ROL = 26,25 lei (RON) cu titlu de prestație periodică lunară (pensie de întreținere) începând cu data pronunțării hotărârii și până la majorat.
Au fost respinse celelalte pretenții ale părții civile cât și acțiunile civile exercitate în cadrul procesului penal de către, și - aceasta din urmă prin reprezentant legal - (fostă ) în contradictoriu cu (soția supraviețuitoare a inculpatului decedat ).
S-a luat act că părțile civile și și nu au solicitat cheltuieli judiciare în cadrul procesului penal.
Suma de 100 lei către Baroul Iași reprezentând onorariu apărător pentru - s-a dispus a fi suportată din fondurile
A obligat inculpatul să plătească părții civile - prin reprezentantul legal - suma de 10.000.000 lei ROL = 1000 lei RON reprezentând che4ltuieli judiciare și inculpatul la 250 lei(RON) din care 100 lei onorariu apărător pentru -.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
În data de 16 mai 2002 inculpatul a luat legătura cu șapte lucrători cu ziua din comuna, județul I, cărora le-a propus să formeze o echipă ce urma să efectueze o lucrare de forare a unei fântâni, fiecare dintre aceștia urmând să primească suma de 125.000 lei (ROL) pentru o singură zi de muncă. Din această echipă făceau parte, printre alții, numiții, și. În jurul orelor 15,00, inculpatul împreună cu cei șapte muncitori s-au deplasat cu ajutorul unei autoutilitare la proprietatea inculpatului, acesta din urmă indicându-le locul unde urma a se efectua forarea, în vederea montării tubulaturii pentru fântână; s-a montat instalația mecanică de forare, compusă din trepied, echipat cu un troliu cu două capete metalice ce acționa freza metalică cu ajutorul unui ax de antrenare, peste care era prinsă o cheie ce lega patru țevi cu ajutorul cărora se proceda la antrenarea mecanică, prin împingere manuală, a frezei. Înainte de începerea lucrărilor, inculpatul a făcut un instructaj minimal privind protecția muncii celor șapte lucrători, solicitându-le acestora să poarte echipamentul de protecție: cizme de, căști metalice și salopete pe care le aveau cu sine, însă - datorită temperaturii ridicate - aceștia nu s-au conformat. Toți muncitorii - inclusiv inculpatul - purtau încălțămintea de protecție, mai puțin numiții și, care erau desculți; mai mult, aceștia din urmă erau și în stare de ebrietate. S-a început forarea, prin împingere cu brațele de către cei opt muncitori (printre care și inculpatul ), ajungându-se până la adâncimea de 1,5. Aici, freza a întâlnit mai multe plăcuțe din plastic dur, pe care numitul le-a scos din groapă, fără a le cerceta în amănunțime, după care le-a aruncat în grămada de pământ. Acestea erau plăci avertizoare a existenței unui pat de cabluri electrice, la circa 20- 30 cm sub ele. Continuându-se săpătura, freza mecanică a întâlnit un cablu electric de 20.000 volți, producându-se un arc electric, care a provocat electrocutarea tuturor celor care împingeau brațele utilajului, aruncându-i la pământ. Curentul electric a trecut prin corpurile numiților și, făcând masă cu pământul, datorită faptului că aceștia erau descălțați. Ceilalți șase muncitori și-au revenit la scurt timp, acordând primul ajutor victimelor, pe care le-au acoperit cu pământ. Inculpatul a chemat salvarea de la Spitalul de Urgențe I; sosirea acesteia nu a mai fost de niciun ajutor, întrucât, la un interval de 15-20 de minute de la producerea accidentului, numiții și au decedat. Din rapoartele de necropsie ce s-au întocmit în cauză a rezultat că moartea numiților și s-a produs ca urmare a insuficienței cardiorespiratorii acute consecutivă electrocuției, în momentul decesului numitul prezentând alcoolemie de 1,50 %0, iar numitul prezentând o alcoolemie de 2,50 g%0. S-a stabilit astfel, prin sentința penală de condamnare sus-menționată, că accidentul s-a produs datorită mai multor factori: datorită faptului că inculpatul a pus echipa angajată ad-hoc să foreze într-un loc pentru care nu avea aprobare de a efectua săpături de la nicio societate din municipiul I care ar fi putut avea instalații subterane în acea zonă (Sucursala de Distribuție și Furnizare a Energieie Electrice - I, Sucursala de gaze - I, Romtelecom - Sucursala I); nu s-a respectat în felul acesta obligația stabilită de Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrări de instalații tehnice-sanitare și de încălzire nr. 28/1996, Cap.III, pct.9, conform cărora:,lucrările de săpături necesare executării șanțurilor, canalelor, căminelor, puțurilor se vor executa numai pe bază de proiect și fișă tehnologică de lucrare". De asemenea, au fost încălcate și prevederile art. 46 din aceleași Norme, text de lege potrivit căruia:,înainte de începerea lucrărilor de săpătură se va urmări stabilirea existenței și naturii instalațiilor subterane și felul cum sunt amplasate sub pământ", datorită organizării necorespunzătoare a activității de lucru de către inculpatul, care a permis ca unii dintre angajați (cele două victime) să lucreze cu picioarele goale, fapt care a dus la electrocutarea celor doi accidentați mortal datorită neutilizării echipamentului individual de protecție, datorită faptului că inculpatul a permis începerea lucrărilor fără a fi întocmit un proiect de execuție, care să fie aprobat de societățile sau regiile autonome din municipiul I, unități publice care să verifice dacă există sau nu instalații subterane de energie electrică, gaze naturale, telecomunicații în zona de lucru, prezența la lucru a accidentaților sub influența băuturilor alcoolice, împrejurarea că aceștia nu au utilizat echipamentul individual de protecție (cizme electroizolante), precum și faptul că inculpatul efectua "muncă la negru", atât el, cât și echipa angajată de către acesta neavând încheiate contracte de muncă, iar inculpatul a utilizat "munca la negru"; așadar, s-a reținut că obligația obținerii avizului de la " " și a întocmirii proiectului și fișei tehnologice de lucrare revenea inculpatului, în calitate de beneficiar al lucrării. Tot acestuia îi revenea și obligația solicitării obținerii autorizației de construcție a fântânii de la Primăria Municipiului I, în temeiul Legii nr. 453/2001. Inculpatului îi revenea în schimb obligația de a se asigura de existența unor asemenea avize și de a nu proceda la demararea lucrărilor în lipsa lor. Indiferent cine își asumase obligația de a se ocupa de obținerea avizelor, ambii inculpați aveau obligația de a se asigura de existența acelor avize înainte de începerea lucrărilor: inculpatul - în calitate de beneficiar al lucrării - și inculpatul - în calitate de executant al lucrării.
În cauză s-au constituit părți civile numiții (tatăl
numitului ), cu suma de 70 milioane lei (ROL), reprezentând cheltuieli(le) de înmormântare, precum și cheltuielile cu pomenirile ulterioare pe care le-a efectuat datorită decesului fiului său - fila 52, dosar urmărire penală, precum și fila 58 din dosarul inițial de fond nr. 9200/2003 al Judecătoriei Iași, numita - (fosta soție a numitului ), în numele și în folosul minorei - (fiica numitului ), cu suma de 50 milioane lei (ROL) - daune morale; aceasta a solicitat și obligarea inculpaților la plata de daune materiale, reprezentând echivalentul pensiei de întreținere pe care fostul soț (defunctul ) o plătea minorei -, până la vârsta majoratului sau a terminării studiilor de către minoră - fila 58 din dosarul de urmărire penală, precum și fila 57 din dosarul inițial de fond nr. 9200/2003 al Judecătoriei Iași (la termenul de judecată din data de 02.10.2003, în fața instanței, numita -, în calitate de reprezentantă legală a minorei -, a solicitat suma de 50.000.000 lei (ROL), cu titlu de daune morale, precum și pensie de întreținere pentru minoră), precum și numita (mama numitului ), cu suma de 30 milioane lei (ROL), reprezentând cheltuieli(le) de înmormântare efectuate de către dânsa datorită decesului fiului său - filele 54-56 din dosarul de urmărire penală, precum și fila 56 din dosarul inițial de fond nr. 9200/2003 al Judecătoriei Iași.
În ceea ce o privește pe numita - - mama minorei
- -, aceasta nu s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal și în nume propriu, ci doar în numele și în folosul minorei, în calitate de reprezentantă legală a acesteia, întrucât în anul 2000 intervenit divorțul dintre numita - (fostă ) și numitul, minora -, născută la data de 16.07.1991, fiind încredințată, spre creștere și educare, mamei sale - -, conform sentinței civile nr. 16048 din data de 15.11.2000, pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul penal nr. 18124/2000 - fila 231 din dosarul inițial de fond nr. 9200/2003 al Judecătoriei Iași.
Constată instanța că la data decesului numitului,
respectiv la data de 16.05.2002, minora - beneficia din partea tatălui său de o pensie lunară de întreținere în cuantum de 350.000 lei (ROL), conform sentinței civile nr. 19927 din data de 13.11.2001 a Judecătoriei Iași, pronunțată în dosarul penal nr. 23977/2001 al aceleiași instanțe, rămasă definitivă prin nerecurare (filele 63-64 din dosarul de urmărire penală).
Reține, de asemenea, instanța că partea civilă -, în
calitate de reprezentantă legală a minorei -, prin apărătorul său ales, a solicitat - cu prilejul dezbaterilor asupra fondului cauzei, în fața primei instanțe înainte de trimiterea cauzei spre rejudecare - obligarea celor vinovați de moartea numitului la plata sumei de 50.000.000 lei (ROL), cu titlu de daune morale, precum și pensie de întreținere pentru minoră de la data decesului tatălui acesteia și până la majoratul copilului - fila 248-verso, dosarul inițial de fond nr. 9200/2003 al Judecătoriei Iași.
În dovedirea pretențiilor civile solicitate în cadrul procesului penal de către părțile civile, și, respectiv, -, aceasta din urmă în numele și în folosul minorei -, în calitate de reprezentantă legală a acesteia, după distincțiile anterior făcute în acest sens, au fost administrate în cauză probatorii cu acte și înscrisuri, respectiv: pentru partea civilă - martora (declarațiile acesteia de la filele 170 și 234 din dosarul inițial de fond nr. 9200/2003 al Judecătoriei Iași ); pentru partea civilă - martorii și (declarațiile acestora de la filele 171, 213 și 235 din dosarul inițial de fond nr. 9200/2003 al Judecătoriei Iași ), precum și înscrisurile aflate la dosar (chitanțe și facturi fiscale); pentru partea civilă - minora -, prin reprezentantul său legal - - martorele și (declarațiile acestora de la filele 168, 169 și 233 din dosarul inițial de fond nr. 9200/2003 al Judecătoriei Iași ), precum și înscrisurile aflate la dosar (hotărârile judecătorești referite anterior, adeverința de elev privind pe minoră).
Așa cum s-a arătat anterior, cu prilejul rejudecării cauzei, părțile civile au înțeles să se folosească de toate aceste probatorii, care au fost propuse, admise și administrate ca atare de către instanță înainte de a se decide trimiterea cauzei spre rejudecare; în plus, partea civilă - a mai depus la dosarul cauzei penale de fată și alte înscrisuri (filele 54-57, dosar), privind situația sa școlară - în prezent aceasta este elevă la Liceul Teoretic "Al. " - I, în clasa a IX-a, așa cum rezultă din adeverința nr. 418 din data de 10.05.2007, depusă la dosarul cauzei (fila 54, din dosar) -, dar și cu privire la situația veniturilor materiale (bănești) obținute de mama sa - numita - (care în prezent este pensionară și care deține în proprietate o casă de locuit, precum și suprafața de 1380 mp teren; aceasta nu realizează venituri din activități privatizate, potrivit propriei sale declarații - conform înscrisurilor aflate la filele 55-57, dosar).
Din analiza tuturor probatoriilor administrate în cauză, în ce privește
latura civilă, instanța reține că s-au dovedit, în integralitatea lor, sub aspectul cuantumului acestora, pretențiile civile formulate în cadrul procesului penal de către partea civilă - mama numitului, martora declarând în fața instanței că numita a fost cea care s-a ocupat de înmormântarea fiului ei - - precum și de pomenirile aferente (parastasele ulterioare), care s-au ridicat la nivelul sumei de 30.000.000 lei (ROL); de altfel, această martoră a arătat că dânsa a fost și cea care ajutat-o pe numita la înmormântarea fiului ei, precum și la praznicele făcute pentru pomenirea defunctului.
Reține însă instanța că la producerea accidentului soldat cu moartea
victimelor și - fără a se aduce atingere autorității de lucru judecat, în sensul că inculpații și au fost găsiți vinovați de săvârșirea infracțiunilor cu privire la care s-a dispus trimiterea lor în judecată, inculpatul fiind și condamnat definitiv, în vreme ce față de inculpatul - datorită decesului acestuia - s-a pronunțat încetarea procesului penal (împrejurare fără relevanță însă, sub aspectul laturii civile a cauzei), autoritate de lucru judecat statornicită prin sentința penală nr. 5685/09.12.2004 a Judecătoriei Iași, pronunțată în dosarul penal nr. 9200/2003 al aceleiași instanțe, sentință care a fost desființată în parte, în latură penală, prin decizia penală nr.239 din data de 30.03.2006 a Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul penal nr. 6540/2005 al aceleiași instanțe, menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 583 din data de 28.09.2006, pronunțată în dosarul penal nr- al Curții de APEL IAȘI - a contribuit și atitudinea culpabilă a victimelor sus-menționate, care se aflau sub influența băuturilor alcoolice, având - la momentul decesului - alcoolemii de valoare ridicată, respectiv o alcoolemie 1,50 %0 - în ce-l privește pe numitul - și alcoolemie de 2,50 g%0, în ce-l privește pe numitul; mai mult, fiecare dintre cele două victime nu au utilizat echipamentul individual de protecție (cizme electroizolante); este relevant sub acest aspect faptul că chiar dacă inculpatul a făcut doar un instructaj minimal privind protecția muncii celor șapte lucrători, solicitându-le acestora să poarte echipamentul de protecție: cizme de, căști metalice și salopete pe care le aveau cu sine, toți muncitorii - inclusiv inculpatul - purtau încălțămintea de protecție, mai puțin numiții și, care erau descălțați, aceștia din urmă fiind - așa cum s-a arătat anterior - și în stare de ebrietate. Or, și datorită acestei împrejurări - apreciată de către instanță ca fiind un factor contributiv și favorizant, alături de ceilalți factori care au stat la baza producerii accidentului, așa cum s-a statornicit aceasta prin sentința penală de condamnare sus-menționată - s-a produs decesul celor două victime, câtă vreme în speța dată a avut loc electrocutarea tuturor celor care împingeau brațele utilajului, fiind aruncați toți la pământ, dar numai în cazul numiților și curentul electric a trecut prin corpurile acestora, făcând masă cu pământul, datorită faptului că numai aceștia erau descălțați (ceilalți șase muncitori și-au revenit la scurt timp, acordând primul ajutor victimelor, pe care le-au acoperit cu pământ).
Din această perspectivă, instanța nu poate face abstracție de
culpa fiecăreia dintre cele două victime în producerea accidentului soldat cu moartea acestora, reținând astfel că în cauză, la producerea accidentului în discuție a contribuit și victima, în proporție de 25% (iar, în mod similar, având în vedere aceleași considerente, în ce o privește pe victima instanța va reține și culpa acesteia, în aceeași proporție, de 25%, la producerea accidentului), împrejurare relevantă sub aspectul laturii civile a cauzei, în sensul că despăgubirile civile solicitate și dovedite în cauză de către partea civilă - mama numitului - vor fi reduse în mod corespunzător, cu 25%, din cuantumul total pretins și dovedit în cauză cu titlu de despăgubiri civile (daune materiale), instanța urmând a proceda la dezdăunarea părții civile doar în proporție de 75% din suma solicitată și dovedită în cauză cu titlu de daune civile (suma de 30.000.000 lei (ROL) - daune materiale), respectiv în cuantum de 22.500.000 lei (ROL), restul pretențiilor civile formulate în cadrul procesului penal de către partea civilă urmând a fi respinse.
În ce privește pretențiile civile solicitate în cauză de către partea
civilă - tatăl numitului -, care s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal cu suma de 70 milioane lei (ROL), reprezentând cheltuieli(le) de înmormântare, precum și cheltuielile cu pomenirile (parastasele) ulterioare pe care le-a efectuat datorită decesului fiului său, instanța reține că acestea au fost doar în parte dovedite, respectiv doar în cuantum de 60.000.000 lei (ROL), așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar (chitanțe și facturi fiscale), respectiv în dosarul inițial de fond nr. 9200/2003 al Judecătoriei Iași, coroborate și cu declarațiile martorilor și, care au fost audiați în prezenta cauză penală. De menționat că instanța a luat în considerare doar facturile fiscale, respectiv chitanțele depuse în copie xerox la dosar (nu și înscrisurile olografe emanând de la partea civilă, aflate la filele 85-89 din dosarul inițial de fond nr. 9200/2003 al Judecătoriei Iași, care nu fac dovada certă a efectuării respectivelor cheltuieli enumerate pe acele înscrisuri), care nu se repetă (întrucât partea civilă a depus la dosar și unele chitanțe și facturi care reprezintă, în fapt, aceeași cheltuială efectuată în mod efectiv de către aceasta; mai mult, unele dintre chitanțele depuse la dosar nu reprezintă altceva decât dovada achitării facturilor fiscale - depuse, de asemenea, la dosar de către partea civilă -, așa cum rezultă din conținutul respectivelor chitanțe, pe care este înscrisă contravaloarea facturii emise pentru marfa cumpărată).
În baza considerentelor anterior expuse, instanța reține că și victima
a contribuit, prin atitudinea sa culpabilă, la producerea accidentului, respectiv în proporție de 25%, astfel încât despăgubirile civile (daune materiale) solicitate și reținute de către instanță ca fiind dovedite în prezenta cauză penală de către partea civilă - despăgubiri în cuantum(ul) dovedit de 60.000.000 lei (ROL) - vor fi reduse în mod corespunzător, cu 25%. Pe cale de consecință, instanța va proceda la dezdăunarea părții civile doar în proporție de 75% din suma solicitată și dovedită în cauză cu titlu de daune civile (suma de 60.000.000 lei (ROL) - daune materiale), respectiv în cuantum de 45.000.000 lei (ROL), restul pretențiilor civile formulate în cadrul procesului penal de către partea civilă urmând a fi respinse.
În ce privește pretențiile civile solicitate în cauză de către partea
civilă -, în numele și în folosul minorei -, în calitate de reprezentantă legală a minorei, instanța reține că aceasta s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal cu suma de 50.000.000 lei (ROL) - cu titlu de daune morale și a solicitat totodată pensie de întreținere pentru minoră, începând cu data decesului numitului - tatăl minorei - și "până la majoratul copilului sau, eventual, până la terminarea studiilor" - așa cum rezultă din declarația de constituire de parte civilă, aflată la fila 60 din dosarul inițial de fond nr.9200/2003 al Judecătoriei Iași.
Din probatoriile administrate în cauză, instanța reține că s-au dovedit, în integralitatea lor, sub aspectul cuantumului acestora, pretențiile civile - daune morale - formulate în cadrul procesului penal de către partea civilă - - mama minorei -, în numele și în folosul minorei, martorele și, ambele audiate în mod nemijlocit de către instanță, declarând că minora și tatăl acesteia se înțelegeau foarte bine, între aceștia existând o relație strânsă: numitul o vizita regulat pe minoră, căreia îi aducea haine și dulciuri, uneori îi dădea și bani, plătindu- totodată în mod regulat acesteia pensia de întreținere la care a fost obligat; martorele au mai arătat că minora a suferit un șoc datorită decesului tatălui său, cu atât mai mult cu cât cei doi trebuiau să plece într-o excursie, care însă nu a mai avut loc datorită decesului numitului; mai mult, după decesul tatălui său, minora a devenit foarte retrasă "și chiar a fost dusă la medici", așa cum au subliniat prin declarațiile lor cele două martore audiate în prezenta cauză penală. Față de aceste probatorii, constatând că fiica victimei a suferit un prejudiciu nepatrimonial efectiv, care constă în suferințele psihice produse minorei -, prin decesul victimei fiind lezate incontestabil sentimentele de puternică afecțiune pe care aceasta le avea față de tatăl său (dată fiind relația de rudenie tată-fiică), precum și sentimentul de stabilitate familială și sprijin parental de care se bucura minora din partea tatălui său, sentimente puternic afectate de decesul acestuia, instanța reține că cererea de despăgubiri pentru daunele morale solicitate în cadrul procesului penal este pe deplin justificată, sub aspectul cuantumului acestora, minora - fiind îndreptățită la asemenea despăgubiri.
Reținând însă și culpa tatălui său (numitul ) - culpă în
proporție de 25% - în producerea accidentului respectiv (așa cum s-a arătat anterior în acest sens, în baza considerentelor deja expuse), instanța va proceda la reducerea în mod corespunzător, cu 25%, a cuantumului daunelor morale pretinse și dovedite în prezenta cauză penală de către partea civilă -, în calitate de reprezentantă legală a minorei -, respectiv la reducerea cu 25% a sumei totale de 50.000.000 lei (ROL) - solicitată în cauză cu titlu de daune morale; pe cale de consecință, instanța va proceda la dezdăunarea părții civile -, în calitate de reprezentantă legală a minorei -, doar în proporție de 75% din suma solicitată și dovedită în cauză cu titlu de daune civile (suma de 50.000.000 lei (ROL) - daune morale), respectiv în cuantum de 37.500.000 lei (ROL), restul pretențiilor civile formulate cu acest titlu în cadrul procesului penal de către partea civilă sus-menționată urmând a fi respinse.
În ce privește solicitarea părții civile -, în calitate de
reprezentantă legală a minorei -, privind acordarea pensiei de întreținere de care beneficia minora la data decesului tatălui său până la majoratul acesteia sau până la terminarea studiilor de către minoră (așa cum s-a solicitat în cauză în mod expres - fila 60 din dosarul inițial de fond nr. 9200/2003 al Judecătoriei Iași ), instanța reține că la data decesului numitului, respectiv la data de 16.05.2002, minora - beneficia din partea tatălui său de o pensie lunară de întreținere în cuantum de 350.000 lei (ROL), conform sentinței civile nr. 19927 din data de 13.11.2001 a Judecătoriei Iași, pronunțată în dosarul penal nr. 23977/2001 al aceleiași instanțe, rămasă definitivă prin nerecurare (filele 63-64 din dosarul de urmărire penală).
Față de această situație, instanța constată că minora este îndreptățită a beneficia de pensie de întreținere de la momentul când tatăl său - numitul a decedat -, respectiv începând cu data de 16.05.2002 (data producerii accidentului soldat cu moartea victimei ) și până la majoratul acesteia, redusă însă proporțional cu contribuția tatălui său - de 25%, cum s-a arătat anterior - la producerea accidentului respectiv.
Ca atare, reducând pensia de întreținere - pe care o plătea lunar
numitul minorei -, respectiv pensia de întreținere în cuantum de 350.000 lei (ROL)- cu 25% (proporțional cu gradul de culpă a victimei în producerea accidentului respectiv), rezultă că minora este îndreptățită a beneficia de o pensie lunară de întreținere în cuantum de 262.500 lei (ROL) = 75% din suma de 350.000 lei (ROL), începând cu data săvârșirii infracțiunii (data decesului numitului ), respectiv 16.05.2002, și până la majoratul acesteia. Astfel, instanța va proceda la dezdăunarea minorei - cu o sumă globală, în cuantum de 16.275.000 lei (ROL), reprezentând pensia de întreținere cuvenită acesteia (pensie de întreținere redusă, având în vedere considerentele deja expuse în acest sens) de la data decesului victimei (16.05.2002) și până la momentul pronunțării prezentei sentințe penale (29.06.2007), precum și în continuare, cu suma de 262.500 lei (ROL) lunar, cu titlu de prestație periodică lunară (pensie de întreținere), începând cu data pronunțării prezentei hotărâri judecătorești și până la majoratul acesteia.
Prin prisma considerentelor expuse anterior, instanța va respinge
restul pretențiilor civile formulate în cadrul procesului penal de către partea civilă -, în calitate de reprezentantă legală a minorei -; în acest sens, instanța a decis ca minora să beneficieze de pensie lunară de întreținere doar până la majoratul său și nu până la terminarea studiilor de către aceasta, motivat de împrejurarea că un atare prejudiciu nu este cert si nici actual (fiind vorba despre un prejudiciu incert, viitor). Or, instanța nu poate acorda despăgubiri minorei pentru un astfel de prejudiciu, aceasta având posibilitatea de a cere despăgubiri pe calea unei acțiuni civile separate atunci când prejudiciul va fi cert și actual (respectiv, când numita -, odată ce va împlini vârsta de 18 ani, va face dovada că se află în continuarea studiilor).
Deși în cauza penală de față nu s-a făcut dovada acceptării
succesiunii de pe urma defunctului de către moștenitorii acestuia, nefiind dezbătută succesiunea de pe urma acestuia - așa cum rezultă din numeroasele adrese comunicate la dosarul cauzei de către Primăria Municipiului I, Serviciul de Stare Civilă -, nefiind făcută astfel nici dovada cu privire la moștenitorii succesiunii rămase de pe urma defunctului și nici dovada privind (eventuala) masa succesorală rămasă de pe urma acestuia, instanța, respectând dispozițiile deciziei civile nr.239 din data de 30.03.2006 a Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul penal nr. 6540/2005 al aceleiași instanțe, menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 583 din data de 28.09.2006, pronunțată în dosarul penal nr- al Curții de APEL IAȘI (fila 48 din dosarul nr. 6540/2005 al Tribunalului Iași ) a procedat la citarea în prezenta cauză penală a numitei - soția supraviețuitoare a defunctului; cum însă nu s-a făcut în speța dată - în mod cert - dovada că numita este acceptanta succesiunii rămase de pe urma defunctului, instanța reține că aceasta nu poate fi obligată la plata datoriilor succesiunii, așa cum au solicitat creditorii succesiunii prin cererile de constituire de parte civilă formulate în cadrul procesului penal de față (respectiv, părțile civile, și -, aceasta din urmă în calitate de reprezentantă legală a minorei -).
Pe cale de consecință, instanța va respinge acțiunile civile pornite și
exercitate în cadrul procesului penal de către părțile civile:, și, respectiv, -, aceasta din urmă prin reprezentantul său legal - (fostă ), în contradictoriu cu numita (soția supraviețuitoare a inculpatului decedat ).
Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie din următoarele motive: instanța de fond a apreciat necorespunzător legislația incidentă cauzei, condiție în care a dat o hotărâre nelegală, întrucât moștenitorii care acceptă succesiunea acceptă atât activul cât și pasivul acesteia, iar în cauză nu au fost introduși moștenitorii defunctului, pentru a se constata dacă au acceptat succesiunea.
Un alt motiv de apel se referă la faptul că prima instanță a dat o apreciere necorespunzătoare probatoriului administrat în cauză acordând părților civile sume nejustificat de mari, sume care au fost dovedite doar cu martori.
Tribunalul Iași prin decizia penală nr. 58/7.02.2008 a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul și l-a obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În pronunțarea acestei decizii tribunalul a reținut următoarele.
La soluționarea laturii penale prin sentința penală nr. 5685/9 decembrie 2004 Judecătoriei Iași instanța a reținut culpa inculpatului, însă, datorită faptului că a intervenit decesul acestuia, a încetat procesul penal pornit împotriva sa, conform art. 10 lit. g Cod procedură penală.
Primul motiv de apel al inculpatului u se referă la nelegala soluționare a laturii civile, în cauză nefiind introduși moștenitorii inculpatului.
La soluționarea cauzei pe fond, instanța de fond a depus diligențe pentru a afla dacă există și alți moștenitori ai inculpatului, în sensul că s-au făcut adrese la Serviciul de Stare Civilă pentru a se afla dacă s-a dezbătut succesiunea, dacă sunt renunțători, dacă sunt acceptanți.
Din adresa nr. 7487/23.05.2007 a Serviciului de Stare Civilă rezultă că în cauză nu se deschisese Anexa I după defunctul, deci nu se dezbătuse succesiunea.
Așa cum a reținut, în mod corect, prima instanță nu s-a făcut dovada cu privire la moștenitorii inculpatului, dacă aceștia au acceptat sau nu succesiunea, deci soluționarea cauzei s-a făcut cu citarea părților, așa cum s-a dispus prin decizia tribunalului, de trimitere spre rejudecare.
Prejudiciul cauzat părților civile, prin săvârșirea faptelor îndeplinește toate condițiile cerute de lege, este cert și nereparat. De asemenea, s-a dovedit culpa inculpatul u în producerea prejudiciului, iar acesta poate, eventual, în momentul dezbaterii succesorale de pe urma defunctului, să se îndrepte împotriva moștenitorilor acestuia, pe calea unei acțiuni în regres.
În ceea ce privește întinderea și criticile aduse hotărârii primei instanțe, privind cuantumul sumelor acordate acesteia sunt nejustificate.
Astfel, sumele au fost dovedite cu martori, probă admisibilă și concludentă, așa cum a reținut și prima instanță. S-au dovedit, cu martori dar și cu acte donale materiale, în parte, așa cum rezultă și din sentința primei instanțe. În ceea ce privește daunele morale, acestea pot fi acordate, dacă s-a dovedit existența unei suferințe morale cauzate prin săvârșirea infracțiunii.
De altfel, s-au reținut, în ceea ce privește daunele materiale, existența și a unei culpe a victimelor, reducându-se valoarea pretențiilor civile proporțional.
În termenul prevăzut de art. 385 ind. 3 alin. 1 Cod procedură penală hotărârile pronunțate în cauză au fost recurate de inculpatul pentru nelegalitate și netemeinicie.
S-a susținut că în mod nelegal nu s-a decis și obligarea în solidar a moștenitorilor inculpatului defunct la plata despăgubirilor civile întrucât aceștia moștenesc bunurile mobile și imobile fără îndeplinirea vreunei formalități sau dobândirea vreunei aprobări.
Hotărârile sunt netemeinice deoarece sumele acordate cu titlu de daune materiale sunt exorbitant de mari fiind dovedite numai cu martori care sunt subiectivi și nici nu au participat la înmormântare.
Se solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
Examinând actele și lucrările dosarului raportat la criticile formulate cât și din oficiu, Curtea constată că recursul declarat în cauză este nefondat.
În mod corect a fost reținut de către instanțe faptul că în cauză nu s-a făcut dovada acceptării succesiunii de pe urma defunctului de către moștenitorii acestuia.
Acest aspect rezultă din adresele comunicate de către Serviciul de Stare Civilă din cadrul Primăriei municipiului
Nefiind făcută dovada cu privire la moștenitorii succesiunii rămase de pe urma defunctului și nici dovezi privind masa succesorală instanțele au procedat la citarea soției supraviețuitoare -.
Aceasta nu a putut fi obligată la plata datoriilor succesiunii întrucât nu s-a făcut dovada certă de acceptare a succesiunii.
De asemenea, în baza probatoriului administrat -declarații de martori și înscrisuri - cuantumul daunelor materiale dar și morale au fost corespunzător evaluate.
Reținându-se și culpa victimei - - în proporție de 25% - în producerea accidentului, instanța de fond a procedat la reducerea în mod corespunzător a cuantumului daunelor morale acordate minorei -.
Examinând și din oficiu hotărârile pronunțate nu se co0nstată nici existența altor temeiuri de natură a conduce la casarea acestora.
Față de considerentele expuse, în baza disp. art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală, recursul declarat de inculpatul se va respinge ca nefondat.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală recurentul va fi obligat și la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de inc. împotriva deciziei penale nr. 58 din 7.02.2008 a Tribunalului Iași, pe care o menține.
Obligă recurentul să plătească statului suma de 120 lei, cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 04.09.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
08.09.2008
Tribunalul Iași:
-
-
Președinte:Anton DanJudecători:Anton Dan, Ciubotariu, Chirilă Mihaela
