Ultrajul (art. 239 cod penal). Decizia 440/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 440
Ședința publică de la 04 septembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anton Dan
JUDECĂTOR 2: Ciubotariu
JUDECĂTOR 3: Chirilă Mihaela
Grefier - - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
La ordine fiind soluționarea recursului penal " ultraj " promovat de inculpatul recurent și intimat și părțile civile recurente AF. și împotriva deciziei penale nr.159 din 07.04.2008 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul penal nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul recurent intimat asistat de av., care depune la dosar împuternicire avocațială, încetând astfel delegația emisă de Baroul Iași pe numele av., apărător desemnat din oficiu, părțile civile recurent intimate și asistate de av., apărător ales, care are împuternicire avocațială și pentru partea civilă recurentă intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
Av. pentru inculpatul recurent intimat depune la dosarul cauzei motivele de recurs formulate în scris pentru acesta și o declarație dată de martora propusă de părțile civile în apel din cuprinsul căreia rezultă că în apel aceasta a declarat nesincer. Precizează că nu mai are de formulat cereri prealabile.
Av. pentru părțile civile recurente intimate, având cuvântul, arată că este surprinsă de maniera în care inculpatul "s-a transformat în organ de urmărire penală și a constatat că martora ar fi declarat mincinos". Solicită a se lăsa cauza la a doua strigare pentru a lua cunoștință de motivele de recurs.
Curtea admite cererea apărătorului ales al părților civile și lasă cauza la a doua strigare pentru a se lua cunoștință de conținutul motivelor de recurs.
La a doua strigare a cauzei, cu aceeași prezență a părților, apărătorul ales al părților civile recurente intimate arată că a luat cunoștință de conținutul motivelor de recurs și nu mai are de formulat alte cereri.
Nemaifiind de formulat cereri, curtea acordă cuvântul în recurs.
Av. pentru părțile civile recurente intimate, și, având cuvântul, solicită admiterea recursurilor declarate de acestea. Arată că atât instanța de fond cât și instanța de apel au apreciat și evaluat în mod greșit probatoriul administrat pe latura civilă. În acest sens solicită a se avea în vedere actele medicale depuse la dosar, declarațiile martorilor, actele contabile, cărora instanța de fond nu le-a dat eficiența corespunzătoare. Pe cale de consecință, solicită admiterea acțiunii civile formulate și modificarea hotărârilor instanței de fond și de apel și admiterea în totalitate a pretențiilor civile formulate.
În ceea ce o privește pe partea civilă, arată că au fost admise și daunele morale, care au fost dovedite cu acte medicale. Partea civilă era însărcinată la momentul comiterii faptei, și, în urma loviturilor în spate primite de la inculpat, aceasta a avut probleme pe toată perioada sarcinii, fiind suspectă de eminență de avort, iar în luna a opta de naștere prematură, motiv pentru care a fost necesar a se administra un tratament pentru menținerea sarcinii. Solicită admiterea în totalitate a daunelor morale solicitate de aceasta, având în vedere și faptul că după naștere, copilul a avut de suferit urmare a traumei intrauterine. Instanțele de fond și de apel au trecut ușor peste aceste probe, în condițiile în care la dosar există acte medicale din care rezultă că starea sănătății agravate s-a datorat și loviturilor primite, dovadă fiind și certificatul medico - legal din care rezultă exact zona în care partea civilă a fost lovită.
Av. pentru inculpatul recurent intimat, având cuvântul, solicită respingerea recursurilor declarate de părțile civile și admiterea recursului declarat de inculpat. În acest sens solicită a se reaprecia probele administrate în cauză, inclusiv declarația de martor depusă la dosar la termenul de azi, din care rezultă că martora este de acord să vină și în instanță pentru a-și susține cele declarate. Această martoră a arătat că în apel a declarat nesincer, pentru că așa a fost învățată de partea civilă. Solicită a se constata că inculpatul nu se face vinovat de săvârșirea faptei și a se dispune achitarea lui în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. a
C.P.P.Av. pentru părțile civile recurente intimate, și, având cuvântul cu privire la recursul declarat în cauză de inculpat, solicită a fi respins ca nefondat. Consideră că instanța de fond a apreciat în mod corect declarațiile martorilor, nu au fost avute în vedere doar declarațiile de martori, pentru că ele au fost susținute și de acte. Declarația depusă de inculpat la termenul de azi nu îndeplinește din punct de vedere formal niciuna din condiții pentru a putea fi avută în vedere( nu este semnată, nu este dată în fața unui notar public, nu au fost date de identificare). Nu înțelege cum inculpatul "a putut să se transforme în organ de urmărire penală și să facă cercetări cu privire la depoziția martorei, în condițiile în care avea la îndemână posibilitatea de a formula plângere penală în acest sens, pentru ca organele abilitate să verifice veridicitatea declarației". În condițiile în care inculpatul nu a procedat conform legii, în cauză nefiind făcute cercetări sub aspectul săvârșirii de către vreunul dintre martori a infracțiunii de mărturie mincinoasă, toate declarațiile sunt corespunzătoare adevărului. La analiza declarației depusă la dosar de inculpat solicită a se avea în vedere că instanța de apel nici măcar nu a dat eficiența dorită de partea civilă, depoziția martorului nefiind luată în considerare. Martora respectivă a fost propusă pentru dovedirea pretențiilor civile, iar instanța a spus că nu se poate reține că martora a ajutat partea civilă doar pe perioada sarcinii, ci și înainte și după sarcina. Mai mult, martora nici măcar nu a fost audiată cu privire la conflict, la situația de fapt. Solicită a nu se avea în vedere această declarație, ci doar probele administrate în cauză, probe care au dus la concluzia că există legătură de cauzalitate între faptă și prejudiciu, că inculpatul este autorul faptei.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a tuturor recursurilor declarate în cauză, considerând că hotărârile celor două instanțe sunt legale și temeinice. Declarația depusă azi la dosar nu poate fi avută în vedere de către instanță.
Partea civilă recurentă intimată, având cuvântul, arată că a avut de suferit atât ea cât și copilul, și solicită admiterea recursului.
Partea civilă recurentă intimată, având cuvântul, solicită admiterea recursului.
Inculpatul recurent intimat, având cuvântul, achiesează la concluziile apărătorului.
Declarând dezbaterile închise, curtea rămâne în deliberare și în pronunțare.
Ulterior pronunțării,
Curtea,
Asupra recursurilor penale de față.
Prin sentința penală nr. 2784/27.09.2007 a Judecătoriei Iașis -au dispus următoarele:
Condamnă pe inculpatul, fiul lui și al, născut la data de 04.12.1983 în localitatea Târgu-, județul I, fără antecedente penale, la următoarele pedepse:
-1 (un) an și 6(șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prev. de art. 321 aliniatul 1 Cod penal, cu aplicarea art. 33 litera a Cod penal;
-6(șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 aliniatul 1 Cod penal, cu aplicarea art. 33 litera a Cod penal;
-3 (trei) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere prev. de art. 217 aliniatul 1 Cod penal, cu aplicarea art. 33 litera a Cod penal;
-3 (trei) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 aliniatul 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 litera a Cod penal;( parte vătămată );
-3 (trei) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 aliniatul 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 litera a Cod penal;( parte vătămată ).
În temeiul dispozițiilor art. 33 litera a și 34 litera b Cod penal, inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea și anume pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare.
În temeiul dispozițiilor art. 81 aliniatul 2 Cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 (un) an și 6(șase) luni închisoare aplicată inculpatului pe un termen de încercare de 3 ani și 6 luni, stabilit conform art. 82 Cod penal.
Interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, Cod penal, pe durata și în condițiile stabilite de art. 71 Cod penal.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal suspendă condiționat executarea pedepsei accesorii.
Pune în vedere inculpatului prevederile art. 83 Cod penal referitoare la consecințele săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.
În temeiul dispozițiilor art. 11 punctul 2 litera a Cod procedură penală raportate la dispozițiile art. 10 litera b Cod procedură penală achită pe inculpatul pentru săvârșirea infracțiunilor de insultă și calomnie prev. de art. 205 și 206 Cod penal față de partea vătămată .
În temeiul dispozițiilor art. 11 punctul 2 litera a Cod procedură penală raportate la dispozițiile art. 10 litera d Cod procedură penală achită pe inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare prev. de art. 193 Cod penal față de partea vătămată .
În temeiul dispozițiilor art. 346 Cod procedură penală raportate la dispozițiile art. 14 Cod procedură penală, art. 998 și următoarele cod civil admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă Asociația Familială.
Obligă inculpatul la plata sumei de 600 de lei către partea civilă Asociația Familială, cu titlul de despăgubiri civile. Respinge ca nefondate celelalte pretenții civile.
În temeiul dispozițiilor art. 346 Cod procedură penală raportate la dispozițiile art. 14 Cod procedură penală, art. 998 și următoarele Cod civil admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă .
Obligă inculpatul la plata sumei de 500 de lei către partea civilă, cu titlul de despăgubiri civile, daune morale. Respinge ca nefondate celelalte pretenții civile.
În temeiul dispozițiilor art. 346 Cod procedură penală raportate la dispozițiile art. 14 Cod procedură penală, art. 998 și următoarele Cod civil respinge ca nefondată acțiunea civilă formulată de partea civilă, fiul lui și, născut la data de 17.03.1975.
În baza dispozițiilor art. 189 Cod procedură penală dispune plata din fondurile Ministerului Justiției, către Baroul Iași, a sumei de 100 lei onorariu apărător din oficiu.
În baza art. 191 Cod procedură penală obligă inculpatul să plătească statului suma de 400 de lei cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de acesta.
În temeiul dispozițiilor art. 193 Cod procedură penală respinge ca nefondate cererile formulate de părțile civile Asociația Familială, și privind obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare efectuate.
În temeiul dispozițiilor art. 193 Cod procedură penală respinge ca nefondată cererea formulate de inculpatul privind obligarea părților civile Asociația Familială, și la plata cheltuielilor judiciare efectuate.
Pentru a pronunța aceasta sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Părțile vătămate și dețin în satul, comuna, județul Ioa sociație familială care le poartă numele. Această asociație familială își are sediul într-o clădire cu 4 camere din care o cameră este ocupată de magazinul alimentar, una de bar, iar 2 camere au destinație de magazie. Clădirea aceasta este despărțită de casa de locuit a familiei de un gard de scândură înalt de 1,5 metri, iar accesul din curtea magazinului în curtea locuinței lui se face pe o portiță din lemn amplasată lângă peretele magazinului. Accesul în curtea magazinului se face pe o poartă din lemn de la drumul comunal. Accesul în magazin se face pe o ușă din lemn, iar din magazinul alimentar în partea dreaptă de la intrare pe o ușă se face accesul în incinta barului.
La data de 26.09.2004, în jurul orei 13,00, la magazinul se aflau vânzătoarele și, aceasta din urmă fiind sora părții vătămate. Soții nu se aflau nici la unitatea menționată, nici la locuința lor, aflându-se în municipiul I, iar, undeva în satul. La data și ora menționate în magazin au pătruns inculpatul însoțit de cumnatul său, și de martorul, aflați în stare de ebrietate. a cerut o sticlă de votcă și, deși i s-a spus că barul este închis, acesta a pătruns în incinta barului direct din magazin, a pornit combina muzicală, fiind urmat de ceilalți doi martori. Inculpatul a primit și a plătit sticla de votcă pe care a consumat-o împreună cu și. Inculpatul a solicitat să mai consume și bere, însă a fost refuzat de partea civilă care venise între timp în bar. Pornind de la faptul că inculpatul apăsa butonul combinei muzicale pentru a porni, deși aceasta era oprită de. Între cei doi a izbucnit o ceartă care a degenerat, inculpatul începând să spargă pahare, să strige, să înjure și să amenințe. În timp ce partea vătămată îi cântărea numitei - un tacâm de pui, inculpatul a cerut câteva sticle cu bere, a bătut cu pumnii în tejgheaua barului și, aruncând din tirizia cântarului punga cu carne, a început să lovească în tejghea cu aceasta. Inculpatul și cei care se mai aflau în bar au fost scoși afară de partea civilă care a închis ușa barului. Inculpatul s-a izbit de câteva ori în ușa barului. a încercat să-l ia pe inculpatul din curtea magazinului, însă nu a reușit, inculpatul luându-i din mână biciul și îndreptându-se spre casa familiei. Inculpatul a pătruns în curtea casei familiei unde, la o masă aflată în curte se afla care servea masa de prânz. Inculpatul s-a îndreptat spre aceasta pentru a lovi. În acest timp a încuiat ușile magazinului și s-a îndreptat spre casă. Văzând că inculpatul o lovește pe sora sa l-a luat de braț încercând să-l scoată afară pe poarta locuinței, însă, când a vrut să închidă poarta, a fost lovită cu briciul de și a fost nevoită să fugă spre locuință. Inculpatul a fugit prin curte după cele trei, sub privirile martorilor -, -, care au fost indignate de comportamentul inculpatului care, aflat în stare de ebrietate a intrat și a ieșit de câteva ori din curtea locuinței familiei, înjurând și încercând să le lovească pe cele trei. În același timp, pe drumul comunal au trecut mai multe persoane, asistând la scandal. a părăsit locuința familiei înainte de sosirea părții civile care, întorcându-se din municipiul a aflat evenimentele precedente. La un moment dat, aflând că inculpatul trece pe drum, a încercat să vorbească cu acesta, însă nu a reușit. Toate părție au fost însă chemate la Postul de Poliție al Comunei. În fața Postului de Poliție, inculpatul a lovit de mai multe ori, cu biciul pe părțile vătămate și, cauzându-le leziuni ce au necesitat 4-5 și, respectiv, 10-12 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.
Situația de fapt astfel reținută rezultă din analiza coroborată a declarațiilor părților civile și cu cele ale martorilor audiați, precum și cu aspectele consemnate în procesele-verbale întocmite de organele de cercetare penală și înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel inculpatul și părțile civile Asociația Familială, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Inculpatul, prin cererea de apel a solicitat achitarea sa, în cf. cu disp. art. 10 lit. a Cod procedură penală, întrucât faptele nu există, raportat la întreg probatoriul administrat în cauză, respectiv declarațiile martorilor audiați.
Părțile civile au solicitat, prin cererea de apel, admiterea în totalitate a pretențiilor formulate în fața primei instanțe.
Prin decizia penală nr. 159/07.04.2008 a Tribunalului Iași, au fost respinse ca nefondate recursurile formulate de inculpatul și părțile civile: Asociația Familială "", și.
În luarea acestei decizii instanța de apel a argumentat după cum urmează:
Tribunalul va reține că situația de fapt a fost corect reținută de instanța de fond. Probatoriul administrat în apel nu a schimbat situația de fapt reținută de instanța de fond. Astfel, din probele administrate în cauză, rezultă cu certitudine că între cele două părți, respectiv, și a avut loc o ceartă și un conflict, pe data de 26.09.2004. La desfășurarea evenimentelor au fost de față martorele, și si. Așa cum rezultă din declarațiile martorilor conflictul a pornit de la faptul că partea vătămată a refuzat sa îl mai servească pe inculpat cu băutură, întrucât era în stare de ebrietate. Deși inculpatul nu a recunoscut nici la instanța de fond nici în apel săvârșirea faptelor, declarațiile date de părțile civile se coroborează cu declarațiile martorilor și, martore ca nu sunt rude cu părțile civile. Martorul propus de inculpat, a declarat, la prima instanță că era în stare de ebrietate și nu își amintește nimic din ceea ce s-a întâmplat, iar martorul a arătat că nu a observat nici un conflict care să fi avut loc între părți și nici nu a văzut martorele sau. De altfel acest din urmă martor, audiat în apel, a declarat că nu cunoaște nimic despre vreun incident petrecut la acel bar, însă a mai precizat că se duce des la acel bar, aproape zilnic.
În consecință, din coroborarea declarațiilor părților vătămate, ale martorilor ce au perceput direct conflictul - și care nu au legături de rudenie cu părțile - și concluziile certificatului medico legal existent la dosar, rezultă cu certitudine săvârșirea faptelor reținute de prima instanță, în sarcina inculpatului.
De asemenea instanța de fond a făcut o corectă individualizare a pedepselor aplicate inculpatului, raportat atât la gravitatea faptei cât și la circumstanțele personale ale inculpatului.
Sub aceste aspecte apelul formulat de inculpat este nefundat.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța de fond a admis în parte pretențiile civile formulate de părțile civile, în sensul că s-au acordat despăgubiri părții civile Asociația Familială, prin reprezentant legal, reprezentând contravaloarea bunurilor distruse iar părții civile o sumă de bani cu titlu de daune morale și materiale. Așa cum a reținut și prima instanță, suma solicitată ulterior de partea civilă Asociația Familială, de 2500 lei, este exagerată, întrucât din procesul verbal întocmit de lucrătorii de poliție aflat la doar rezultă care sunt bunurile distruse, evaluate atunci, la momentul producerii faptelor, la 600 lei.
Partea civilă a pretins că altercația avută cu inculpatul i-a afectat starea de sănătate, în condițiile în care era însărcinată și a fost grav afectat. De asemenea s-a mai arătat că există la dosar acte medicale din care rezultă că sănătatea sa a fost afectat de incident, în acest sens fiind audiată și martora a, în apel. Actele medicale precizate de partea civilă sunt un bilet de trimitere din data de 09.11.2004 și un bilet de ieșire din spital din data de 10.05.2005. Incidentul a avut loc pe data de 26.09.2004, iar din biletul de trimitere din data de 09.11.2004 rezultă că acesta urma să se prezinte la un consult de specialitate. De altfel intervalul de mai mult de o luna scurs de la data săvârșirii agresiunii și până la momentul prezentării la medic, cf. biletului de trimitere, nu este de natură a conduce la concluzia că între problemele din timpul sarcinii, avute de partea civilă a existat o legătură directă. Mai mult, martora propusă de partea civilă a arătat că a ajutat-o pe partea civilă nu doar în perioada cât era însărcinată ci și înainte, ca și martorele Bâncă,.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs inculpatul și părțile civile: Asociația Familială "", și, criticând ambele hotărâri ca fiind nelegale și netemeinice tot sub aspectul criticilor formulate în fața instanței de apel, privind greșita condamnare a inculpatului și implicit acordarea despăgubirilor materiale și morale părților civile. Susține inculpatul că pe baza probelor administrate trebuia achitat întrucât fapta nu există și pe cale de consecință să se respingă și acțiunea civilă.
A depus la dosar o declarație extrajudiciară care emană de la martora a prin care aceasta arată că a declarat fals în instanță, la indicația părții civile.
Părțile civile, prin apărătorul lor au solicitat să li se admită în totalitate pretențiile civile formulate, atât prejudiciile materiale cât și daunele morale solicitate la fond. În privința părții civile, apărătorul susține că aceasta era însărcinată în momentul comiterii faptei și în urma loviturilor primite în spate, de la inculpate, a avut probleme pe toată durata sarcinii, fiind suspectată de iminență de avort, iar în luna a opta de naștere prematură, motiv pentru care a fost necesar un tratament pentru menținerea sarcinii.
Examinând actele și lucrările dosarului și cele două hotărâri atacate, Curtea constată că recursul părții civile este nefondat, iar recursurile inculpatului și a părților civile "" și sunt nefondate din următoarele considerente:
În privința recursului părții civile "", așa cum au motivat și cele două instanțe de fond și de apel, nu se putea admite în totalitate acțiunea civilă părții civile deoarece prejudiciul real suferit și dovedit este doar de 600 lei.
În privința recursului părții civile, motivul invocat nu rezistă, deoarece nu s-a putut dovedi un prejudiciu suferit de aceasta și care să fie repetat de inculpat. Nefiind probate daunele materiale nu puteau fi admise de instanța de fond sau în apel. Pentru a antrena răspunderea materială, trebuie mai întâi ca să existe probe certe care să dovedească acest prejudiciu.
În ceea ce privește recursul inculpatului instanța de recurs reține că:
Prima instanță a administrat un probatoriu complet, pe care l-a interpretat just în lumina disp. art. 63 Cod procedură penală și a stabilit vinovăția inculpatului. Reevaluând probatoriul administrat de prima instanță, tribunalul a ajuns la aceeași concluzie că inculpatul se face vinovat de comiterea faptelor penale reținute de instanța de fond și a menținut sentința apelată.
Aceste fapte au fost dovedite prin coroborarea declarațiilor părților vătămate, ale martorilor care au fost în zona de conflict, precum și cu concluziile certificatului medico -legal, probe care nu au putut fi înlăturate în nici un mod de către inculpat.
Motivele invocate de recurenta sunt întemeiate numai în parte în privința daunelor morale.
Acordarea despăgubirilor materiale nu se justifică deoarece așa cum a motivat și instanța de fond și cea de apel, acestea nu au fost dovedite. Nefiind dovedite, în mod corect a fost respinsă cererea de acordare de daune materiale.
Este însă justificată acordarea unor compensații bănești, ca și daune morale acestei părți civile, a cărei posibilități de viață familială și socială au fost alterate ca urmare a faptelor ilicite săvârșite de către inculpat.
Suma acordată de instanța de fond de 500 lei, drept compensație morală este insuficientă în opinia Curții, având în vedere suferința părții civile, mai ales că aceasta este femeie și era însărcinată la momentul comiterii faptei.
Apreciem că suma de 2500 lei ar fi suficientă și de natură să atenueze suferințele părții civile.
Numai sub acest aspect se va admite recursul părții civile.
În baza celor ce preced recursul părților civile "", și a inculpatului vor fi respinse ca nefondate conform art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, iar a părții civile va fi admis.
Văzând și dispozițiile articolului 192 al. 2 și 3 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
1). Admite recursul declarat de partea civilă împotriva deciziei penale nr. 159/7.04.2008 a Tribunalului Iași și a sentinței penale nr. 2784/27 septembrie 2007 Judecătoriei Iași pe care le casează în parte în latura civilă și rejudecând:
Majorează de la 500 lei la 2.500 lei (două mii cinci sute lei) cuantumul daunelor morale acordate părții civile și obligă inculpatul la plata acestei sume.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
2). Respinge ca nefondate recursurile declarate de părțile civile și "" și a inculpatului împotriva acelorași hotărâri, pe care le menține.
Cheltuielile judiciare în sumă de 60 lei în recursul părții civile rămân în sarcina statului.
Obligă părțile civile și AF "" la câte 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Obligă inculpatul la 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 4 septembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
11.09.2008
Tribunalul Iași:
-
-
Președinte:Anton DanJudecători:Anton Dan, Ciubotariu, Chirilă Mihaela
