Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 565/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 565
Ședința publică din data de 20 iunie 2008
PREȘEDINTE: Florentin Teișanu
JUDECĂTOR 2: Vasile Mărăcineanu
JUDECĂTOR 3: Ștefan Fieraru
Grefier - - -
*****
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 27.10.1981, domiciliat Mediaș,-, Bloc 16,. A,. 5, județul S, partea responsabilă civilmente - SA O, cu sediul în O,-, județul B și asigurătorul - ASIGURĂRI SA B împotriva deciziei penale nr. 78 din 24.03.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova și sentinței penale nr. 58 din 10.01.2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești, prin care în baza art. 178 alin. 1, 2 Cod penal a fost condamnat inculpatul la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, faptă din 02.11.2006.
S-a făcut aplicarea disp. art. 71, 64 lit.a, b Cod penal cu excepția dreptului de a alege, prev. de art. 64 alin. 1 lit. a Cod penal.
În baza art. 81 și 82 Cod penal a fost suspendată condiționat executarea pedepsei pe o perioadă de 4 ani, termen de încercare.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal a fost suspendată executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.
În baza art. 359 Cod procedură penală a fost atrasă atenția inculpatului asupra disp. art. 83 și art. 84 Cod penal privind revocarea suspendării condiționate în cazul săvârșirii unei alte infracțiuni în termenul de încercare sau al neîndeplinirii obligațiilor civile din prezenta hotărâre până la expirarea acestui termen.
S-a luat act că părțile vătămate domiciliat în Scăieni, nr. -, nr. 3 A, județul P, I, domiciliată în Scvăieni,- A, județul P nu s-au constituit părți civile în cauză.
A fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă domiciliată în P, str. -. -, nr. 1, -. D,. 7, județul P și în consecință în baza art. 14, 15 rap. la art. 346 Cod procedură penală, art. 998, 999 și 1000 alin. 3 Cod civil, Legea nr. 136/1995 și Ordinul nr. 3108/10.12.2004 al Președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente - SA O, cu sediul în-, județul O alături de asigurătorul - ASIGURĂRI SA B, cu sediul în B,- B, sector 1 la plata sumei de 35.000 lei daune morale.
În baza art. 191 alin. 1 și 3 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 500 lei.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurenta parte responsabilă civilmente - SA O reprezentată de avocat, din cadrul Baroului P și intimata parte civilă, asistat de avocat ales C lipsind: recurentul inculpat reprezentat de avocat ales din cadrul Baroului P, potrivit împuternicirii avocațiale depusă la dosar, fila 24, recurentul asigurător - ASIGURĂRI SA B și intimații părți vătămată și I pentru care răspuns avocat ales C din cadrul Baroului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat, pentru recurentul inculpat, avocat pentru recurentul parte responsabilă civilmente și avocat C pentru recurenta parte civilă și reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul arată că nu au cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbaterea recursurilor.
Curtea, ia act că nu sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursurilor.
Avocat, având cuvântul pentru recurenta parte responsabilă civilmente, critică decizia penală nr. 78 din 24.03.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în latură civilă, apreciind că nu pote fi cuantificată suferința părții civile.
Solicită admiterea recursului și diminuarea cuantumului daunelor morale la valoarea pe care instanța o va aprecia justă. Fără cheltuieli de judecată.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat, critică decizia penală nr. 78 din 24.03.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova atât în latură penală cât și în latură civilă.
Arată că, nu suferința părții civile, dar în latură civilă, instanța de fond iar cea de apel a menținut obligarea inculpatul la plata sumei de 35.000 lei daune morale, considerând totuși că nu există criterii de cuantificare a durerii suportate de partea civilă, că accidentul a fost produs fără intenție iar daunele morale trebuie să reprezinte o compensație pierderii suferite și nu un mijloc de obținere a unor venituri suplimentare.
În latură penală, solicită condamnarea inculpatului la o pedeapsă orientată spre minimul prevăzut de lege, în cauză fiind incidente dispozițiile Codului d e procedură penală care reglementează împrejurări ce constituie circumstanțe atenuante și efectua acestora asupra dozării pedepsei.
Subliniază faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale și nu a avut conflicte la locul de muncă, provine dintr-o familie organizată și este o persoană responsabilă.
Cu privire la recursul părții responsabile civilmente solicită admiterea recursului.
Avocat C, având cuvântul pentru intimata parte civilă, solicită respingerea recursului declarat de inculpat, apreciind hotărârile pronunțate ca fiind temeinice și legale atât în latură penală cât și în latură civilă.
De asemenea, cu privire la recursul părții responsabilă civilmente, solicită respingerea ca nefondat.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursurilor formulate în cauză, ca nefondate, apreciind hotărârile pronunțate ca fiind temeinice și legală sub toate aspectele.
Apreciază că pedeapsa aplicată a fost corect individualizată având în vedere că infracțiunea săvârșită prezintă un grad ridicat de pericol social, modalitatea de săvârșire și față de consecințele produse.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față.
Prin sentința penală nr.58/10.11.2008, Judecătoria Ploiești, în baza art. 178 alin. 1, 2.pen. a condamnat pe inculpatul, la 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, faptă din 02.11.2006.
S-a facut aplicarea disp. art. 71, 64 lit. a, b pen. cu excepția dreptului de a alege în alegerile legislative, prev. de art. 64 al.1 lit. a
Cod PenalÎn baza art.81 și 82.pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de 4 ani, termen de încercare.
În baza art. 71 al.5 Cod Penal s-a dispus suspendarea executarii pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare de mai sus.
În baza art.359 pr.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra disp.art.83 și 84.pen. privind revocarea suspendării condiționate în cazul săvârșirii unei alte infracțiuni în termenul de încercare sau al neîndeplinirii obligațiilor civile din prezenta hotărâre până la expirarea acestui termen.
S-a luat act că părțile vătămate domiciliată în Scăieni,-A, jud. P și I domiciliată în Scăieni,-A, jud. P nu s-au constituit părți civile în cauză.
A fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă și în consecință în baza art. 14, 15 rap. la art. 346.C.P.P. art. 998, 999 și 1000 al.3 Civ. Legea 136/1995 și Ordinul nr. 3108/10.12.2004 al Președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente O și alături de asigurătorul Asigurări - B, la plata sumei de 35.000 lei daune morale.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că la data de 02.11.2006, orele 850în timp ce conducea autotirul marca Volvo cu nr.de înmatriculare -, semiremorca cu nr.- tractată de acesta, a derapat lateral spre partea și a acroșat cu partea lateral stânga, autoturismul marca cu nr.- condus regulamentar din sensul opus de către numitul, care în urma impactului violent a decedat.
Prin expertiza tehnico-judiciară efectuată în cauză la urmărirea penală, s-a concluzionat că inculpatul se deplasa în momentele premergătoare accidentului cu o viteză de aproximativ 80 km/oră și că, inculpatul putea evita accidentul dacă ar fi adaptat viteza de deplasare a autotirului la condițiile de drum, precum și faptul că victima se deplasa cu o viteză de 50-60 km/oră și nu putea preveni producerea accidentului în condițiile date, deoarece circula regulamentar, iar pătrunderea părții spate a semiremorcii pe sa de mers s-a făcut într-un timp foarte scurt, nefiind un pericol previzibil.
S-a mai reținut de instanța de fond urmare concluziilor expertizei tehnice judiciare, că defecțiunile tehnice la sistemul de frânare la remorcă, au constituit cauza producerii derapajului, întrucât inculpatul nu a frânat în momentele premergătoare producerii accidentului.
Împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond, au declarat apel: inculpatul, partea responsabilă civilmente -. SA O, jud.B și asigurătorul -. Asigurări -
Prin apelul declarat inculpatul a criticat sentința pronunțată atât în latură penală, cât și în latură civilă.
În esență, inculpatul a arătat că deși în considerentele sentinței instanța de fond reține existența circumstanțelor atenuante, menționând că inculpatul a fost sincer, recunoscând fapta, nu are antecedente penale și a despăgubit-o pe soția victimei, nu a dat eficiența prevăzută de lege acestor circumstanțe, în sensul de a aplica inculpatului o pedeapsă sub minimul special prevăzut de legea penală pentru infracțiunea de ucidere din culpă.
A mai susținut inculpatul în motivele de apel că, instanța de fond nu a reținut că la momentul producerii accidentului, se deplasa cu autotirul în coloană pe o porțiune de drum prevăzut cu o singură bandă pe sensul de mers și că, viteza cu care rula la acele momente era determinată în mare măsură de viteza cu care se deplasau celelalte autovehicule, dat fiind și faptul că în zona respectivă depășirea era interzisă.
În latură civilă, inculpatul a criticat sentința în sensul că deși victima nu avea obligația legală de întreținere față de copiii săi majori, a fost obligat la despăgubiri civile față de partea vătămată constituită parte civilă.
-. Asigurări - B prin apelul declarat susține că în speță nu sunt întrunite față de asigurator, condițiile răspunderii pentru fapta proprie și nici pentru fapta altei persoane conform art.998 și următoarele din Codul civil și nici condițiile răspunderii civile delictuale, asiguratorul răspunzând, arată această apelantă, în baza unui contract de asigurare, reglementat de o lege specială, nefiind garant al inculpatului, iar Legea nr.136/1995, reglementează doar acțiunile directe împotriva vinovatului.
A mai susținut această apelantă, privitor la despăgubirile solicitate de partea civilă, că acestea nu pot să fie achitate de asigurător, întrucât nu s-a realizat acordul tripartit între asigurat, persoana păgubită și asigurător, nu sunt întrunite cerințele art.32 din norma privitoare la cazul în care accidentul face obiectul unui proces penal și că nu au fost depuse acte justificative privind pagubele suferite conform art.42 din norme.
Privitor la daunele morale acordate părții vătămate constituită și parte civilă, asigurătorul apelant a susținut că suma acordată cu acest titlu foarte mare în raport cu practica, legislația și jurisprudența din România.
-. SA O, prin apelul declarat a criticat sentința pronunțată de instanța de fond sub aspectul cuantumului daunelor morale ce au fost acordate părții vătămate, susținând că față de considerentele avute în vedere acestea nu se justifică.
Luând în examinare sentința atacată în raport de criticile formulate de apelanți, de probatoriile administrate în cauză, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept conform art.371 alin.2 pr. dar în limitele art.372 pr. tribunalul a constatat că apelurile sunt nefondate și a obligat fiecare apelant la câte 80 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul Prahovaa reținut că din întreg ansamblul probator administrat a rezultat că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată și condamnat, aceea prev.de art.178 alin.1 și 2 cod penal de ucidere din culpă, deoarece în momentele premergătoare accidentului, circula cu autotirul pe podul de peste râul din localitatea -Scăieni, jud.P cu o viteză de aproximativ 80 km/oră, cât și faptul că nu a respectat normele legale în vigoare, manifestând neatenție asupra condițiilor de trafic și de viteză în condiții de vizibilitate redusă, curbă spre dreapta cu carosabil ud.
Privitor la reținerea circumstanțelor atenuante reține tribunalul că prevederile acestui text de lege pot constitui circumstanțe atenuante, însă ținând seama de faptul că inculpatul apelant a săvârșit infracțiunea de ucidere din culpă, iar față de probatoriul administrat, nu putea să aibă un alt comportament decât acela de a recunoaște săvârșirea faptei penale, deoarece din toate probele cauzei a rezultat vinovăția sa sub forma imprudenței în comiterea faptei
Reținând o atitudine sinceră, cât și faptul că inculpatul s-a preocupat de a suporta o parte din cheltuielile de înmormântare ale victimei și pentru reparația autoturismului condus de victimă, instanța de fond a aplicat acestuia pentru fapta penală comisă deși i-a reținut culpa exclusivă, o pedeapsă orientată spre minimul special prevăzut de lege cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, ceea ce denotă clemență față de acesta.
S-a mai arătat că este de notorietate că daunele morale trebuie să reprezinte o compensație echitabilă în bani a suferințelor fizice și psihice create victimelor prin infracțiunile săvârșite. În atare situație se apreciază de tribunal că suma de bani acordată părții civile este echitabilă și reprezintă o compensare a suferințelor fizice și psihice ce i-au fost create părții civile prin accidentul în care a decedat.
Pentru aceste considerente, tribunalul a constatat că și apelul părții responsabile civilmente -. -. SA O care a criticat sentința numai în latură civilă, este nefondat, deoarece suma de 35.000 lei acordată soției victimei cu titlu de daune morale se apreciază de tribunal ca fiind o compensare echitabilă în bani acordată părții civile, ca urmare accidentului produs din culpa exclusivă a inculpatului și prin care a decedat.
În ceea ce privește apelul părții civile - -. Asigurări B, tribunalul a reținut că în cauză sunt îndeplinite cerințele Legii nr.136/1995 și ale Ordinului nr.3108/2004 al CSA cu normele de aplicare, cu atât mai mult cu cât polița de asigurare de RCA producea efectele judiciare pentru care a fost încheiată, asigurătorul asumându-și riscul acoperirii pagubelor prin faptele celor asigurați.
Susținerea apelantului asigurător conform căreia despăgubirile civile nu pot fi achitate de asigurător în speța dedusă judecății, deoarece nu s-a realizat acordul tripartit între asigurător, persoana păgubită și asigurat s-a apreciat a fi nefondată, deoarece art.54 din Legea nr.136/1995 și art.29 din Norme, reglementează o astfel de modalitate atunci când părțile se înțeleg asupra prejudiciului, ori în speța dedusă judecății, întrucât nu a ființat o astfel de convenție despăgubirile au fost stabilite de instanță prin hotărâre judecătorească.
A susținut apelantul asigurător că nu s-au depus acte justificative privind pagubele suferite conform art.42 din Normele aprobate prin Ordinul nr.3108/10.XII.2004.
Și această susținere s-a apreciat a fi nefondată, deoarece art.42 reglementează stabilirea despăgubirilor pe baza convenției dintre asigurați, persoanele păgubite și asigurători RCA, ori în speța dedusă judecății, despăgubirea acordată în cuantum de 35.000 lei, reprezintă daunele morale acordate părții civile, urmare suferințelor fizice și psihice create prin accident de inculpat și sunt stabilite prin sentința atacată și în baza poliției de asigurare a autotirului cu semiremorcă angajat în accident, condus de inculpatul, daune morale care nu trebuie justificate și care au fost create prin infracțiunea de ucidere din culpă săvârșită de inculpatul cu autotirul cu semiremorcă și pentru care partea responsabilă civilmente a avut încheiată polița de asigurare de răspundere civilă auto cu apelantul asigurător.
Împotrive celor două hătărâri judecătorești au declarat recurs inculpatul, asigurătorul și parte aresponsabile civilmente.
Inculpatul a criticat hotărârile anterioare precizând că daunele morale la care a fost obligat sunt într-un cuantm mult prea mare având în vedere că accidentul a fost produs fără intenție, precum și că suma respectivă trebuie să reprezinte o compensație a pierderii suferite și nu un mijloc de obținere a unor venituri suplimentare.
De asemenea a solicitat reținerea în favoarea inculpatului ca circumstanțe atenuante faptul că a recunoscut comiterea infracțiunii, a ajutat cu bani familia victimei, situații care au fost subliniate de către instanța de fond însă nu li s-au dat conotația prev. de art.74
Cod PenalAsigurătorul a reluat practic aceleași motive ca cele învederate în fața instanței de apel, precizând că prin obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabile civilmente și asigurător se încalcă disp. Codului civil, ale Legii 136/1995 și ale Ordinului 3108/2004.
Sub aspectul daunelor morale arată asigurătorul în esneță că acestea sunt în cuantum prea mare.
Partea responsabile civilmente a criticat deasemenea hotărârile anterioare sub aspectul cuanumului daunelor morale.
Examinând recursurile formulate, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor invocate cât și conf. art.385/9 alin.3 C.P.P. Curtea apreciază că toate cele trei căi de atac sunt nefondate, astfel cum se va arăta în continuare.
Nici unul dintre recurenți nu au formulat critici cu privire la situația de fapt care de altfel a fost corect reținută de ambele instanțe așa cum rezultă din probele administrate în cauză.
Este de netăgăduit astfel faptul că prin comportamentul imprudent al inculpatului s-a cauzat decesul numitului (care nu a putut prevedea producerea accidentului în condițiile în care circula regulamentar ), situație care a generat sentimente de durere atât pentru soția acestuia cât și pentru fii săi și
Referitor la cuanumul daunelor morale criticate de toți recurenții, Curtea apreciază că față de suferințele suferite de soția victimei ele au fost acordate în mod rezonabil. La acordarea acestui cuanum instanțele anterioare au avut în vedere și faptul că cei doi copii ai numitului nu s-au constituit părți civile în cauză, dorind satisfacerea integrală a cerințelor mamei lor.
În ceea ce privește pedeapsa aplicată inculpatului, Curtea consideră că instanțele anterioare au respectat întrutotul disp. art.52 și 72 putându Cod Penal-se preciza că este una destul de blândă având în vedere modalitatea în care inculpatul a comis infracțiunea.
Pentru considereantele mai sus arătate Curtea în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b va C.P.P. respinge recursurile ca nefondate.
Văzând și disp art.192 alin.2
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inc., fiul lui și, născut la 27.10.1981, domiciliat în Mediaș,-,.16,.A,.5, județul S, partea responsabilă civilmente - SA O,-, jud. B, asiguratorul - SA ASIGURĂRI B, sector 1,-, împotriva deciziei penale nr.78 din 24.o3.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova și sentinței penale nr. 58 din 1o.ol.2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești.
Obligă fiecare recurent la câte 8o lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 20 iunie 2008.
Președinte, Judecători,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.FT.
Tehnored.AF
2ex/01.07.2008
f-- Judecătoria Ploiești
f
a-- Tribunalul Prahova
- /
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3113/2006
Președinte:Florentin TeișanuJudecători:Florentin Teișanu, Vasile Mărăcineanu, Ștefan Fieraru
