Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 585/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMANIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.585/
ȘEDINȚA PUBLICĂ din 22 OCTOMBRIE 2008
PREȘEDINTE: Constantin Cârcotă JUDECĂTOR 2: Maria Tacea Liviu Herghelegiu
JUDECĂTORI - - -
- - - Președintele Secției penale
GREFIER - I - grefier șef secție penală
MINISTERUL PUBLICa fost reprezentat de
PROCUROR -
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asuprarecursurile declarate de inculpatul, domiciliat în com. jud.G, cu reședința în G, micro 27, -/12,.39, trimis în judecată pentru săvârșirea infrac.prev.și ped. de art.178 Cod penal,și asigurătorul de răspundere civilă SC SA B - Sucursala, cu sediul în G,-, împotriva deciziei penale nr.142/3.06.2008 a Tribunalului Brăila, pronunțată în dosarul nr- (sentința penală nr.379/14.03.2008 a Judecătoriei Brăila, pronunțată în dosarul nr-).
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 15 octombrie 2008, și au fost consemnate în încheierea din aceeași zi, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțare asupra cauzei, la data de 22 octombrie 2008.
După deliberare,
CURTE
Asupra recursurilor de față;
Prin cererile înregistrate pe rolul acestei instanțe sub nr-, inculpatul G și asigurătorul de răspundere civilă auto SC SA B - Sucursala G, au formulat recurs împotriva sentinței penale nr.379/14.03.2008 a Judecătoriei Brăila, menținută prin decizia penală nr.142/3.06.2008 a Tribunalului Brăila.
Prin sentința penală nr.379/14.03.2008 a Judecătoriei Brăila, pronunțată în dosarul nr-, s-a dispus în baza art. 178 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 74 lit.a - art. 76 lit. d Cod penal, condamnarea inculpatului la o pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă - victima, fapta săvârșită la data de 2 august 2005.
Au fost interzise inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 literele a, b și c Cod penal.
În baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată prevăzută de art. 82 Cod penal.
În baza art. 359 Cod procedura penală, s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art.83 Cod penal referitoare la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza dispozițiilor art.71 alin. 5 Cod penal, a fost suspendată executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor pe întreaga durată a suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
În baza art. 15 Cod pr.pen. în referire la art. 346 Cod pr.pen. și art. 998 cod civil a fost obligat inculpatul în solidar cu asiguratorul SC Reasigurare G la plata sumelor de 40000 lei cu titlu de daune morale și 30.000 RON reprezentând daune materiale pentru partea civilă; 20.000 lei RON cu titlu de daune morale către partea civilă; 20.000 lei RON către partea civilă cu titlul de daune morale.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de câte 400 lei RON cu titlu de prestație periodică totală către și cuvenită pe perioada august 2005 - martie 2007 și în continuare câte 400 RON prestație periodică lunară în favoarea lui și începând cu luna aprilie 2007 și până la terminarea studiilor celor doi copiii ai victimei dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.
În baza art. 189- 191 cod procedura penala și art. 193 cod procedura penala a fost obligat inculpatul la plata sumei de 300 lei RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat și in solidar cu asiguratorul la plata sumei de 2000 lei RON cheltuieli judiciare (onorariu avocat ) pentru partea civilă.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond, Judecătoria Brăila, a avut în vedere că
Prin decizia penala nr.256 din data de 18 septenbrie 2007 pronuntata de Tribunalul B in dosarul nr.1476/113/2oo7 s-a desfiintat sentinta penala nr.618 din data de 16 martie 2oo7 pronuntata de Judecatoria B in dosarul nr.5o38/2oo6, dispunandu-se trimiterea spre rejudecare a cauzei penale privind pe inculpatul G trimis in judecata prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul B nr. 671 /P / 2oo6 pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută și pedepsită de art. 178 al. 2 cod penal.
Prin sentința penală nr.618 din 16 martie 2007 pronunțată în dosarul nr.5038/2006 al Judecătoriei Brăila, în baza art.178 al.2 Cod penal cu aplicarea art.74 Cod penal -76 lit.d Cod penal s-a dispus condamnarea inculpatului G la 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, victimă.
În temeiul art.81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata prevăzută de art.82 Cod penal, iar în temeiul art.359 Cod procedură penală i s-a atras atenția inculpatului asupra nerespectării dispozițiilor art.83 Cod penal referitoare la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art.15 Cod procedură penală în referire la art.346 Cod procedură penală și art.998 Cod civil a fost obligat inculpatul în solidar cu asiguratorul SC Reasigurare la plata sumei de 50.000 lei cu titlu de daune morale pentru partea civilă și 35.000 lei cu titlu de despăgubiri civile către și i-a respins cererea părții vătămate de constituire de parte civilă cu suma de 3.000 lei ca nefondată.
În baza art.14 Cod procedură penală în referire la art.346 Cod procedură penală și art.998 Cod civil a obligat inculpatul la plata sumei de 6.156 lei cu titlu de prestație periodică totală către și cuvenită în perioada august 2005 - martie 2007 și în continuare câte 324 lei prestație periodică lunară în favoarea acelorași părți civile începând cu luna aprilie 2007 și până la terminarea studiilor celor doi copii ai victimei dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 ani respectiv 3 noiembrie 2011 pentru și 7 noiembrie 2013 pentru.
În baza art.189-191 Cod procedură penală și art.193 Cod procedură penală a obligat inculpatul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat și la plata sumei de 2000 lei cheltuieli judiciare (onorariu avocat) pentru partea civilă.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
În dimineața zilei de 2 august 2005 inculpatul a plecat din G în jurul orei 6,oo cu autoturismul proprietate personală și împreună cu prietena sa în localitatea unde a asistat la o slujbă la o mănăstire până în jurul orelor 12,oo. La întoarcere inculpatul a fost contactat telefonic de un cunoscut care l-a rugat să-i ia și pe părinții lui din C pentru a-i aduce la Inculpatul a fost de acord cu această propunere astfel de la C prietena sa a ocupat locul de pe bancheta din dreapta față, a stat în spatele său iar a stat pe bancheta din spate, în partea dreaptă.
În jurul orelor 17,30, datorită oboselii și a căldurii inculpatul a adormit la volan, în timp ce se afla în dreptul localității motiv pentru care a intrat pe contrasens, spre partea a șoselei moment în care din față circula regulamentar un autotren condus de numitul. Observând traiectoria autoturismului, pentru a evita un impact frontal, a virat stânga și l-a atenționat cu semnale acustice, cu toate acestea inculpatul a intrat cu partea față a autoturismului în contact cu autotrenul, după care s-a răsturnat în șanț.
Urmare a impactului a decedat iar inculpatul a suferit leziuni ce nu i-au pus în primejdie viața.
Din raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză rezultă că inculpatul se face vinovat în totalitate de producerea accidentului atât pentru că a ațipit la volan cât și pentru că imediat ce a deschis ochii a făcut o manevră greșită de ocolire a autotrenului în loc să oprească mașina prin acționarea frânelor.
Prin decizia penala nr.256 din data de 18 septenbrie 2007 pronuntata de Tribunalul B in dosarul nr- s-a desfiintat sentinta penala nr.618 din data de 16 martie 2oo7 pronuntata de Judecatoria B in dosarul nr.5038/2006, retinandu-se, în esență, că la termenul din data de 23 iunie 2oo6 s-a dispus introducerea în cauză a societății de asigurare SC
La termenul din 25.07.2006 societatea de asigurare fiind indusă în eroare de conținutul adresei trimisă de instanță a comunicat că nu se constituie parte civilă deși în realitate nu aceasta avea calitatea în care fusese citată, fiind citată în mod corect ca asigurator de răspundere civilă începând cu termenul din 8.09.2007.
Față de acest considerent, având în vedere prevederile art.54 al.2 din Legea nr.136/1995 potrivit căreia acțiunea în despăgubiri provocate de accidentele de circulație se exercită împotriva asiguratorului de răspundere civilă în limitele obligației acestuia, tribunalul a reținut că parte din judecata în fond, termene la care s-au admis și administrat probe s-a făcut fără citarea societății de asigurare.
Văzând prevederile art.379 pct.2 lit. Cod procedură penală potrivit cărora, în lipsa unei părți nelegal citate se va admite apelul, a desființat sentința primei instanțe și dispus rejudecarea cauzei de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată ( Judecătoria Brăila ).
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța de fond a reținut in fapt următoarele:
În dimineața zilei de 2 august 2005 inculpatul a plecat din G în jurul orei 6 cu autoturismul proprietate personală și împreună cu prietena sa în localitatea unde a asistat la o slujbă la o mănăstire până în jurul orelor 12. La întoarcere inculpatul a fost contactat telefonic de un cunoscut care l-a rugat să-i ia și pe părinții lui din C pentru a-i aduce la G. Inculpatul a fost de acord cu această propunere astfel că de la C prietena sa a ocupat locul de pe bancheta din dreapta față, a stat în spatele său, iar a stat pe bancheta din spate, în partea dreaptă.
În jurul orelor 17,30, datorită oboselii și a căldurii, inculpatul a adormit la volan, în timp ce se afla în dreptul localității motiv pentru care a intrat pe contrasens, spre partea a șoselei moment în care din față circula regulamentar un autotren condus de numitul. Observând traiectoria autoturismului, pentru a evita un impact frontal, a virat stânga și l-a atenționat cu semnale acustice, cu toate aceste inculpatul a intrat cu partea față a autoturismului în contact cu autotrenul, după care s-a răsturnat în șanț.
Urmare a impactului a decedat, iar inculpatul a suferit leziunii ce nu i-au pus în primejdie viața.
Din raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză rezultă că inculpatul se face vinovat în totalitate de producerea accidentului atât pentru că a ațipit la volan cât și pentru că imediat ce a deschis a făcut o manevră greșită de ocolire a autotrenului în loc să oprească mașina prin acționarea frânelor.
Declarația inculpatului de recunoaștere a faptei se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză și anume: proces verbal de constatare a faptei, de cercetare la fața locului raport de expertiză tehnică și declarațiile martorilor și.
Fapta inculpatului G de a produce la data de 2 august 2005 un accident de circulație ca urmare a faptului că a ațipit la volan și a intrat în coliziune cu un autotren, soldat cu decesul vitimei, constituie infracțiunea de ucidere din culpă prevăzută și pedepsită de art.178 alin.2 Cod penal.
Având în vedere că fapta așa cum a fost mai sus descrisă, există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, instanța a angajat răspunderea penală a acestuia prin aplicarea unei pedepse în limitele prevăzute de lege.
La individualizarea judiciară a pedepsei ce s-a aplicat inculpatului, instanța a analizat împrejurările concrete în care a fost săvârșit fapta corelat cu gradul ei de pericol social concret, dispozițiile părții generale ale Codului penal, limitele de pedeapsă fixate de norma incriminatoare, cauzele are atenuează sau agravează răspunderea penală, precum și aspectele privind persoana inculpatului.
Instanța a apreciat că aceste circumstanțe personale ale inculpatului pot constitui circumstanțe atenuante prevăzute de art.74 Cod penal, motiv pentru care instanța a dispus aplicarea în speță a acestui text de lege cu consecința firească a diminuării minimului special al pedepsei conform dispozițiile art.76 lit.d Cod penal.
Față de disp.art.72 Cod penal de circumstanțele prevăzute de art.74 Cod penal și art.76 lit. Cod penal, instanța a constatat că scopul educativ preventiv al pedepsei poate fi atins și fără ca inculpatul să execute efectiv pedeapsa motiv pentru care în baza art.81 Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată prevăzută de art.82 Cod penal.
În baza art.359 Cod procedură penală, instanța a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art.83 Cod penal referitoare la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art.15 Cod procedură penală în referire la art.346 Cod procedură penală, art.998 Cod civil și art.58 din Legea nr.136/1995, instanța a obligat inculpatul în solidar cu asiguratorul SC Reasigurare - Sucursala la plata despăgubirilor, așa cum au fost solicitate, având în vedere că inculpatul cu prilejul audierii sale a declarat în mod expres că este de acord cu plata acestora.
Instanța a obligat inculpatul singur la plata prestațiilor periodice în favoarea celor doi copii rămași de pe urma vitimei întrucât această obligație are caracter intuitu personae și ea îmbracă caracter de răspundere personală deci executarea ei nu poate fi cedată nici măcar parțial așa cum se întâmplă în cazul unei răspunderi civile solidare.
Împotriva sentinței penale nr.379/14.03.2008 a Judecătoriei Brăila, în termen legal au formulat apel inculpatul G și asigurătorul de răspundere civilă auto SC SA B criticând hotărârea instanței de fond sub aspectul nelegalei și temeinicei soluționării a laturii civile a cauzei.
Apelurile au fost respinse ca nefondate prin decizia penală nr.142/3.06.2008 a Tribunalului Brăila.
Împotriva celor două hotărâri, în termen legal au formulat recurs inculpatul G și asigurătorul de răspundere civilă auto SC SA - Sucursala G, criticând modul de soluționare a laturii civile a cauzei.
În recursul formulat inculpatul Gaa rătat, în esență, următoarele:
- instanța de apel nu a analizat și nu s-a pronunțat cu privire la al patrulea motiv de apel invocat de inculpat, respectiv greșita sa obligare singur, la plata unei prestații periodice către copii victimei, când în realitate ar fi trebuit să oblige inculpatul în solidar cu asigurătorul de răspundere civilă auto la plata acestor prestații periodice
- instanțele ar fi trebuit să oblige doar asigurătorul la plata sumelor solicitate drept despăgubire de către părțile civile
- instanța de fond și de apel au încălcat dispozițiile art.372 alin.1 Cod procedură penală, respectiv principiul neagravării situației în propria cale de atac, stabilind despăgubiri mult mai mari decât cele stabilite prin sentința penală nr.618/16l03.2007 a Judecătoriei Brăila, pronunțată în primul ciclu procesual.
- că în mod greșit instanțele luând act de acordul exprimat de inculpat cu privire la plata despăgubirilor civile, au considerat că acesta este de acord cu plata tuturor sumelor cu care acestea s-au constituit părți civile, în loc să întrebe inculpatul, cu privire la fiecare sumă în parte.
A considerat că în cauză subzistă motivele de casare prevăzute de art.3859pct.10, 14, 17, 18 Cod procedură penală și a solicitat casarea ambelor hotărâri și trimiterea cauzei la fond pentru corecta soluționare a laturii civile a cauzei.
În recursul formulat, asigurătorul de răspundere civilă auto SC SA - Sucursala Gac riticat ambele hotărâri sub aspectul greșitei soluționări a laturii civile, arătând în esență următoarele:
- că instanța de fond a încălcat principiul neagravării situației în propria cale de atac, obligând asigurătorul la plata unor despăgubiri mai mari decât cele la care fusese obligat prin sentința penală nr.618/16l03.2007 a Judecătoriei Brăila,
- că instanța de fond a acordat daune morale de trei ori, odată soțului victimei precum și celor doi copii ai acestora, ceea ce ar reprezenta o îmbogățire fără justă cauză,
- că daunele materiale acordate părții civile sunt nejustificat de mari, iar instanța nu a avut în vedere că partea civilă a fost despăgubită parțial, de fratele inculpatului cu o sumă de bani și nu a aut în vedere că prin actele depuse partea civilă nu a justificat această sumă,
- că daunele materiale și morale acordate, depășesc cu mult plafonul maxim, în vigoare la data săvârșirii faptelor, până la care asigurătorul putea fi obligat în solidar cu autorul faptelor.
Analizând recursurile formulate din prisma motivelor invocate, dar și din oficiu sub toate aspectele, Curtea apreciază că acestea sunt parțial fondate, urmând a fi admise, pentru motivelor ce vor fi expuse în continuare.
Recursul inculpatului
- primul motiv de recurs este fondat
Recurentul - inculpat face confuzie asupra ordinului dat în aplicarea prevederilor Legii nr.136/1995, aflat în vigoare la data săvârșirii faptei.
Dispozițiile aplicabile nu sunt cele ale Ordinului nr.3116/2005 ci cele al Ordinului nr.3108/2004.În acest sens arătăm că potrivit art.7 alin.2 din Ordinul nr.3108/2004, dispozițiile Ordinului nr.3116/2005 vor intra în vigoare după aderarea României la Uniunea Europeană (01.01.2007), fapta fiind comisă la data de 2.08.2005.
Dispozițiile ambelor ordine și prevederile Legii nr.136/1995 în vigoare la acea dată nu exclud însă posibilitatea ca inculpatul să fie obligat în solidar cu asigurătorul de răspundere civilă auto la plata prestațiilor civile către fii victimei.
În mod greșit instanța de fond a apreciat, că numai inculpatul ar putea fi obligat la plata acestei prestații periodice, fiind o obligație "intuitu personae", când în fapt aceasta reprezintă o obligație legală, pentru executarea căreia inculpatul este chemat să răspundă alături de asigurător.
- Al doilea motiv de recurs invocat de inculpat se dovedește nefondat. În mod curent în doctrină și practică s-a arătat că obligația asigurătorului de răspundere civilă auto este o obligație "in soliduum". Inculpatul este chemat să răspundă în baza instituției faptului juridic ilicit cauzator de prejudicii, iar asigurătorul să răspundă în baza contractului de asigurare încheiat cu asiguratul, în limita sumelor maxime stabilite prin lege, alături de asigurat.
Asigurătorul nu se în locul asiguratului și nu poate fi obligat, singur la plata despăgubirilor.
Al treilea motiv de recurs invocat de inculpat este nefondat. Inculpatul a interpretat în mod greșit principiul neagravării situației în propria cale de atac ("non reformatio in pejus").
Din analiza conținutului decizia penală nr.256/18.09.2007 a Tribunalului Brăila (dosar nr-) rezultă că sentința penală nr.618/1603.2007 a Judecătoriei Brăila (dosar nr.5038/2006) a fost desființată în totalitate, nefiind menținut nici un act procesual și nicio dispoziție a instanței de fond.
Fiind desființată în totalitate sentința penală nr.618/16.03.2007 a Judecătoriei Brăila, în special sub aspectul laturii civile, în mod firesc lipsește raportarea asupra căreia să se facă aprecierea încălcării principiului neagravării situației în propria cale de atac.
l patrulea motiv de invocat de inculpat este nefondat.
Analizând actele depuse în dosarul nr- al Judecătoriei Brăila și conținutul încheierii de ședință din 17.12.- rezultă că la acel termen au fost prezenți inculpatul asistat de apărător ales și părțile civile.
Instanța de fond a procedat la audierea părților civile (între orele 11,31 - 11,39) (între orele 11,43 - 11,45) și (între orele 11,46 - 11,47).
Fiind prezent în sală, inculpatul a auzit pretențiile civile formulate de părțile civile și beneficiind de serviciul unui apărător ales, în cunoștință de cauză a achiesat la pretențiile părților civile.
Recursul asigurătorului de răspundere civilă auto SC SA - Sucursala
- Primul motiv de recurs vizând încălcarea principiului neagravării situației în propria cale de atac, comun au cel de inculpatului G se dovedește nefondat din aceleași considerente ca și cele arătate în analiza motivelor de recurs ale inculpatului.
- Al doilea motiv de recurs se dovedește nefondat.
Fiecare dintre părțile civile a suferit un prejudiciu moral distinct față de pierderea soției, respectiv a mamei lor, concretizat în suferința fiecăruia în urma acestei pierderi. Prin urmare, instanțele puteau acorda, în mod distinct daune morale fiecăreia dintre părțile civile.
- Al treilea motiv de recurs este fondat.
Deși inculpatul a achiesat la pretențiile părților civile, asigurătorul de răspundere civilă auto nu a făcut acest lucru.
Prin urmare, instanța de fond și apel trebuia să procedeze la administrarea de probe pe latură civilă, din care să rezulte justețea daunelor materiale acordate.
În acest sens, se constată că nu au fost administrate următoarele probe și rezolvate următoarele aspecte:
- nu s-a stabilit dacă și beneficiază de pensie de urmaș de pe urma mamei lor și care este cuantumul acestei pensii de urmaș.
Din veniturile depuse de apărătorul ales al părții civile Proba rezultă că media veniturile pe ultimele 6 luni ale defunctei era de 5.579.453,886 lei ROL, rezultând că în timpul vieții aceasta ar fi putut presta o întreținere lunară, pentru fiecare dintre fii săi, de 2.790.000 lei ROL.
Deși s-a solicitat, nu au mai fost efectuate demersurile necesare pentru a se stabili ce salariu ar fi obținut în prezent defuncta, dacă ar fi fost în viață, la fostul loc de muncă. În această situație, prestația periodică de 400 lei RON lunar pentru fiecare dintre copii și suma globală de 400 lei RON pentru fiecare dintre aceștia, nu își găsește justificarea.
- În cauză nu a fost avut în vedere că fratele inculpatului a despăgubit pe partea civilă cu o sumă de aproximativ 40.000.000 lei ROL și nu a fost diminuată corespunzător despăgubirea materială acordată de instanță.
- Nu au fost lămurite contradicțiile existente pe latura civilă, între declarațiile părții civile și cele ale martorilor și.
- Nu a fost lămurită pe deplin latura civilă, în sensul că deși partea civilă a arătat că pentru a se ocupa de înmormântarea soției sale și pentru pomenile ulterioare s-a împrumutat de la bancă cu suma de 60.000.000 lei ROL, totuși actele depuse la dosar justifică doar suma de aproximativ 23.000.000 lei ROL.
- Al patrulea motiv de recurs este fondat.
În vigoare la data comiterii faptei era Ordinul nr.3108/2004 potrivit căruia asigurătorul putea fi obligat la despăgubiri alături de asigurat, în limita sumei de 1 miliard lei ROL (art.7 și anexa 3 lit.b din Ordinul nr.3108/2004).
Din analiza sumelor acordate drept despăgubiri de către instanța de fond, rezultă că această sumă a fost cu mult depășită.
Se impunea deci ca inculpatul să răspundă alături de asigurător în limita sumei de 1 miliard lei ROL, iar peste această sumă să fie obligat, singur, la despăgubiri.
Față de cele expuse, Curtea apreciază că în cauză subzistă motivul de casare prev. de art.38515alin.1pct.10 Cod procedură penală.
Urmează ca în baza prev.de art. 38515pct.2 lit.c Cod procedură penală, Curtea să admită recursurile formulate de inculpatul G și asigurătorul de răspundere civilă auto SC SA B - Sucursala
Va casa în parte, sub aspectul laturii civile, decizia penală nr.142/3.06.2008 a Tribunalului Brăila și sentința penală nr.379/14.03.2008 a Judecătoriei Brăila menținând latura penală a cauzei.
Curtea va trimite cauza spre rejudecarea laturii civile, la instanța de fond, Judecătoria Brăila, cu menținerea actelor procesuale îndeplinite până la 14.03.2008.
Având în vedere că recursurile părților urmează să fie admise, iar niciuna dintre părți nu se află în culpă procesuală, potrivit art.193 Cod procedură penală, raportat la art.274 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea prezentelor recursuri urmează să rămână în sarcina statului, iar cheltuielile judiciare avansate de părți în sarcina acestora.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de inculpatul, fiul lui și, născut la 17.10.1975 în Tg.B, jud.G, domiciliat în com. jud.G, cu reședința în G, micro 27, -/12,.39, CNP -și asigurătorul de răspundere civilă SC SA B - Sucursala, cu sediul în G,-
Casează, în parte, sub aspectul laturii civile, decizia penală nr.142/3.06.2008 a Tribunalului Brăila, pronunțată în dosarul nr- și sentința penală nr.379/14.03.2008 a Judecătoriei Brăila, pronunțată în dosarul nr- și trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond, Judecătoria Brăila.
Menține actele procesuale îndeplinite până la 14.03.2008.
Menține latura penală a cauzei.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 22 octombrie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
I
Red. - 28.10.2008
Tehnored. R - 28.10.2008
2 ex
Fond:
Apel: -
Președinte:Constantin CârcotăJudecători:Constantin Cârcotă, Maria Tacea Liviu Herghelegiu
