Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 64/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALA NR. 64/
Ședința publică din data de 5 februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Lucia Dragomir
JUDECĂTOR 2: Marius Cristian Epure
JUDECĂTOR 3: Valentin Iancu
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror -
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul - domiciliat în municipiul G,-, Județul C, împotriva sentinței penale nr.549 din data de 09 mai 2007, pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul penal nr.5771/2006 și a deciziei penale nr.133 din data de 23.10.2007 pronunțată de Tribunalul Tulcea din dosarul penal nr-, trimis în judecată pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art.178 Cod penal.
În conformitate cu disp.art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă:
- pentru recurentul inculpat, care a lipsit, avocat din oficiu, în baza împuternicirii avocațiale nr. 33/2008, emisă de Baroul C;
- pentru intimatul inculpat - - care a lipsit, avocat din oficiu - în baza împuternicirii avocațiale nr.32/2007 emisă de baroul de Avocați C;
- se constată lipsa intimaților părți civile și Direcția de Sănătate Publică T, a intimatelor asiguratorii "" T și Societatea de asigurare Reasigurare " C N și a intimatei parte responsabilă civilmente " " SRL.
Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea disp. art. 176-181 cod pr. penală.
În conformitate cu disp. art. 301 cod pr. penală, părțile prezente, arată că nu au excepții de ridicat și nici cereri de formulat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, potrivit disp. art. 302 cod pr. penală, constată îndeplinite cerințele art. 38511cod pr. penală, și acordă cuvântul pentru dezbateri, în ordinea prev. de art. 38513cod pr. penală.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului declarat de inculpat, casarea deciziei Tribunalului Tulcea și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel. Consideră că hotărârile sunt nelegale și netemeinice, întrucât în cauză, s-a dispus efectuarea unor expertize, iar acestea nu s-au efectuat, nici măcar la instanța de fond. Inculpatul a fost obligat la plata unor sume de bani către societățile de asigurare, in mod nejustificat.
Avocat având cuvântul pentru intimatul inculpat - -, arată că acesta nu a declarat recurs, iar cu privire la recursul declarat de inculpatul, in baza probelor aflate la dosar, arată că lasă la aprecierea instanței soluția ce urmează a se pronunța.
Procurorul având cuvântul arată că rejudecarea a fost determinată numai pentru ca, instanța de fond să se pronunțe asupra calității de parte responsabilă civilmente. Instanța de fond s-a pronunțat ca atare numai cu privire la acest aspect a - Sf. G, ulterior s-a respins apelul care viza numai pronunțarea cu privire la această parte responsabilă civilmente, iar astăzi înțelege că se invocă noi motive care exced a ceea ce s-a dispus prin decizia de rejudecare a Curții de Apel Constanta din 21 septembrie 2006, iar in aceste condiții, recursul este nefondat și excede deja ceea ce s-a dispus de către si ulterior de către celelalte două instanțe de fond și de apel. Solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca fiind nefondat și menținerea dispozițiilor hotărârilor pronunțate, care sunt legale și temeinice.
CURTEA:
Asupra cauzei penale de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că, Tribunalul Tulcea - secția penală, prin decizia penală nr. 133 din 23 octombrie 2007, a respins apelul declarat de inculpatul, fiul lui și, domiciliat în municipiul Sf. G,-, județul C, împotriva sentinței penale nr. 549 din 9 mai 2007, pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr- (nr. în format vechi 5771/2006), ca nefondat.
A menținut sentința penală nr. 549/9 mai 2007 Judecătoriei Tulcea ca legală și temeinică.
În baza art. 192 alin. 2 Cod pr. penală.
A obligat apelantul la plata sumei de 160 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Tulceaa reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 880/P/2003 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea inculpații și --- au fost trimiși în judecată pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 178 alin. 2 și 5 Cod penal.
S-a reținut prin actul de sesizare al instanței că, la data de 7.09.2001, inculpații, încălcând dispoziții legale relative la siguranța traficului rutier au produs un accident de circulație soldat cu decesul a trei persoane.
Judecătoria Tulcea, ca instanță de fond, analizând materialul probator administrat la urmărirea penală și nemijlocit în timpul cercetării judecătorești, a stabilit următoarea situație de fapt:
În ziua de 7.09.2001, inculpatul a plecat din B spre T, la volanul unui vehicul utilitar Peugeot, fiind însoțit de și de.
În jurul orelor 14.00 se aflau la câteva sute de metri de intrarea in localitatea pe DN 22 la Km. 2+500. În acea zonă, drumul era în aliniament, circulația se desfășura în ambele sensuri. Cele două sensuri de deplasare erau separate de o linie continuă pentru cei care coborau panta (direcția - ) și una discontinuă pentru cei care urcau panta.
În aceeași zi, în jurul orelor 13.30 plecat din T spre B, autoturismul 1307, la volanul căruia se afla inculpatul - -. In autovehicul se mai aflau patru persoane, -a, și.
Din expertizele efectuate în cauză rezultă că, 1307 rula cu o viteză de aproximativ 50 Km/, iar Peugeot cu 70 - 80 Km/, viteze aflate sub limita maximă prevăzută de lege.
cu aceste viteze și datorită vârfului de, inculpatul - - a observat că celălalt vehicul venea spre el pe aceeași bandă de circulație și se afla la circa 50 metri distanță.
Cele două autovehicule au intrat în impact pe pe care 1307 urca.
Trebuie menționat că inculpatul - - a observat că celălalt autovehicul rulează pe aceeași bandă și atunci el a virat la stânga pentru evitarea coliziunii. Manevra fost efectuată prea târziu astfel că, în momentul impactului autovehiculul 1307 se afla puțin oblic pe axul drumului și cu față în apropierea axului drumului. Vehiculul Peugeot a lovit cu partea din față.
Din accident a rezultat decesul ocupantului locului din dreapta față, a celui din dreapta spate și a celui din mijloc spate din 1307. Nu au suferit leziuni grave șoferul și ocupantul locului din spatele lui.
Din probe și în mod deosebit din rapoartele de expertiză tehnică efectuată în cauză, s-a tras concluzia că vehiculul Peugeot nu circula pe sa de mers ci pe aceeași bandă cu.
Impactul a fost frontal pentru Peugeot și frontal lateral dreapta pentru.
S-a stabilit că inculpatul nu a respectat dispozițiile art. 41 din OUG nr. 195/2002, text de lege potrivit cu care vehiculele circulă pe partea dreaptă a drumului public, nerespectând această dispoziție inculpatul a circulat pe partea a drumului și astfel a intrat în coliziune cu celălalt autovehicul producând decesul a trei persoane.
Având în vedere această situație de fapt, Judecătoria Tulceaa stabilit că inculpatul a comis cu vinovăție infracțiunea de ucidere din culpă, prev. de art. 178 alin. 2 și 5 cod penal.
Pentru inculpatul - -, s-a stabilit că nu se face vinovat de uciderea din culpă a celor trei victime și în consecință, a fost achitat în baza art. 11 pct. 2 lit. a, rap. la art. 10 lit. c cod pr. penală.
Acțiunea civilă declanșată de a fost admisă în parte, întrucât din probe rezultă că, în cea mai mare proporție, cheltuielile efectuate cu înmormântările victimelor, au fost suportate de inculpatul - -.
S-a mai constatat că, inculpatul nu poate fi obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente - SRL Sf. G, deoarece între acestea nu există un raport de prepușenie.
Acțiunea civilă declanșată de Societatea de asigurări "" C - N - Sucursala Gaf ost respinsă pentru considerentul că, între fapta inculpatului și distrugerea autovehiculului, nu există raport de cauzalitate.
Astfel, Judecătoria Tulcea, prin sentința penală nr. 119 din 23 ianuarie 2006, în temeiul art.178 alin.2 și 5 cod penal condamnat pe inculpatul:, la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare.
În temeiul art.1 din Legea nr.543/2002 s-a constatat grațiată executarea pedepsei și s-a atras atenția inculpatului asupra disp. din Legea nr.543/2002.
În temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c cod pr.penală a fost achitat inculpatul: - -, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art.178 alin.2 și 5 cod penal.
S-a respins acțiunea civilă formulată de Societatea de Asigurare Reasigurare SA N - Sucursala G, ca inadmisibilă.
S- admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 15.000.000 ROL către partea civilă cu titlu de daune materiale și la plata sumei de 750.000.000 ROL cu titlu de daune morale.
În baza art.191 cod pr.penală a fost obligat inculpatul la 5.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Tribunalul Tulcea, in soluționarea apelurilor declarate de inculpatul și - Asigurare Reasigurare " " SA C N - Sucursala B, prin decizia penală nr. 91 din 2 mai 2006, dispus respingerea acestora ca nefondate și a fost menținută sentința penală nr.119/23.01.2006 pronunțată de Judecătoria Tulcea.
Inculpatul a declarat recurs împotriva ambelor hotărâri pronunțate în cauză, iar Curtea de Apel Constanța, prin decizia penală nr. 514/P din 21 septembrie 2006, în baza art.38515pct.2 lit.c cod pr. penală rap. la art.3859pct.9 și 10 cod pr. penală a admis recursul penal declarat de inculpat, a casat sentința penală nr. 119 din 23 ianuarie 2006 pronunțată de Judecătoria Tulcea și decizia penală nr.91 din 2 mai 2006 pronunțată de Tribunalul Tulcea și a dispus rejudecarea cauzei la udecătoria Tulcea.
Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea a reținut următoarele:
Cu ocazia pronunțării sentinței penale nr.119/23.01.2006 Judecătoria Tulcea, nu s-a pronunțat în dispozitivul hotărârii asupra părții responsabile civilmente - SRL Sf. G și nici Tribunalul Tulcea nu s-a pronunțat asupra acestei părți. Judecătoria Tulcea în considerente, a menționat că această parte responsabilă civilmente, nu răspunde alături de inculpatul, dar în dispozitiv nu precizează nimic în acest sens.
S-a concluzionat că, între dispozitivul și considerentele sentinței penale nr. 119 din 23.01.2006 sunt contradicții și, in consecință, pentru motivul de casare prev. de art. 3859pct.9 și 10 cod pr. penală, s-au casat ambele hotărâri și s-a trimis cauza spre rejudecare Judecătoriei Tulcea.
A mai stabilit curtea că, situația de fapt, încadrarea juridică a faptelor și vinovăția inculpatului au fost corect stabilite.
Rezultă că, instanța de recurs a stabilit că, acțiunea penală a fost corect soluționată și a dispus ca rejudecarea să vizeze numai răspunderea părții responsabile civilmente.
Judecătoria Tulcea, prin sentința penală nr. 549 din 9 mai 2007, constatat că Sf. G nu are calitate de parte responsabilă, și s-a respins acțiunea civilă formulată de partea civilă față de Sf. G pentru lipsa calității de parte responsabilă civilmente a acesteia.
Totodată a fost obligată partea civilă la plata sumei de 300 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Inculpatul a declarat apel împotriva acestei sentințe penale, criticile vizând atât modul de soluționare a acțiunii penale cât și modul de soluționare a acțiunii civile. S-a solicitat și administrarea probei cu expertiză tehnică. Se susține că, curtea a casat în întregime hotărârile recurate.
Tribunalul Tulceaa constatat că Judecătoria Tulceas -a conformat deciziei de casare, respectând prevederile art. 385/18 alin. 2 cod pr. penală.
Judecătoria Tulcea, în mod corect s-a pronunțat numai asupra calității de parte responsabilă civilmente a - SRL Sf. G și în mod corect a stabilit că, între inculpat și această societate nu există raport de prepușenie. S-au avut în vedere cele menționate de C, în adresa nr. 2104 din 3.04.2007.
Inculpatul a declarat recurs împotriva ambelor hotărâri pronunțate de Judecătoria Tulcea și Tribunalul Tulcea, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie.
Se solicită admiterea recursului, casarea deciziei Tribunalului Tulcea și trimiterea cauzei la aceeași instanța pentru rejudecarea apelului și administrării probei cu expertiză tehnică. Se susține că nu s-a stabilit cu probe culpa inculpatului recurent în producerea decesului celor trei victime.
Verificând hotărârile recurate, sentința penală nr. 549 din 9 mai 2007 Judecătoriei Tulcea și decizia penală nr. 133 din 23.10.2007 a Tribunalului Tulcea, actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs și din oficiu, curtea constată că recursul este nefondat.
Prin sentința penală nr. 119 din 23.01.2006 a Judecătoriei Tulcea, l-a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 178 alin. 2 și 5 cod penal și, în temeiul art. 1 din Legea nr. 543/2002, a fost grațiată executarea pedepsei.
Inculpatul - - a fost achitat în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c cod pr. penală, pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 178 alin. 2 și 5 cod penal.
Aceeași hotărâre, s-a soluționat și acțiunea civilă declanșată de partea civilă și de partea responsabilă civilmente Societatea de Asigurare și Reasigurare " " C N - Sucursala Toate aceste dispoziții ale Judecătoriei Tulcea au rămas definitive prin decizia penală nr. 514/P din 21.09.2006 a Curții de Apel Constanța.
Singurul aspect nelămurit de instanța de fond, vizează răspunderea civilă a părții responsabile civilmente, aspect soluționat prin sentința penală nr. 549 din 9 mai 2007, cum corect a stabilit instanța de apel, Tribunalul Tulcea, s-a încadrat limitelor de casare.
Reluarea judecății și cu privire la acțiunea penală și celelalte aspecte privind acțiunea civilă ar echivala cu încălcarea principiului autorității lucrului judecat.
Corect au stabilit judecătoria și tribunalul, - SRL Sf. G, nu are calitatea de comitent.
Conform art. 24 al. 3 cod pr. penală, poate fi chemată în procesul penal în calitate de parte responsabilă civilmente, persoana care răspunde potrivit legii civile, pentru pagubele cauzate prin fapta învinuitului sau inculpatului.
Cazurile de răspundere pentru altul sunt cele prev. de art. 1000 cod civil.
In speță, inculpatul nu a comis infracțiunea în cadrul raporturilor sale de muncă, ori în calitate de prepus al - SRL Sf.
Așa fiind, nu există nici un temei legal care să facă societatea menționată responsabilă de prejudiciul creat de inculpatul.
În considerarea celor mai sus prezentate, curtea constată că, hotărârile recurate sunt temeinice și legale, iar criticile aduse prin motivele de recurs nu sunt de natură a determina casarea hotărârilor atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 385/15 pct. 1 lit. b cod pr. penală;
Respinge ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul - domiciliat în municipiul G,-, Județul C, împotriva sentinței penale nr.549 din data de 09 mai 2007, pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul penal nr.5771/2006 și a deciziei penale nr.133 din data de 23.10.2007 pronunțată de Tribunalul Tulcea din dosarul penal nr-.
Obligă recurentul la plata sumei de 260 lei cheltuielile judiciare către stat, din care suma de 200 lei - onorarii avocati din oficiu și, se vor avansa din fondurile în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 5 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - Pt. jud. - - -
aflat în semnează cf. art.
312 cod pr. penală,
Președinte de complet,
- -
- -
GREFIER,
- -
Jud. fond.
. Apel: /
Red.. Jud. -/13.02.2008
Tehnodact. Gref. -
2 ex./14.02.2008
Președinte:Lucia DragomirJudecători:Lucia Dragomir, Marius Cristian Epure, Valentin Iancu
