Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 648/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE penală nr.648/R-MF
Ședința publică din 27 Octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Teodora Gheorghe Sorescu G--, judecător
JUDECĂTOR 2: Marius Andreescu dr. - -
JUDECĂTOR 3: Raluca
Grefier: a
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin:
Procuror:
S-au luat în examinare, recursurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL VÂLCEA și de inculpatul, fiul lui și, născut la 08.06.1952 în C, județul D, domiciliat în B, sector 1,-, CNP--, împotriva deciziei penale nr.56/A din 25.03.2009, pronunțată de TRIBUNALUL VÂLCEA, în dosarul nr-.
S-a procedat la înregistrarea ședinței potrivit art. 304 alin.1 Cod procedură penală.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurentul inculpat, asistat de avocat oficiu, în baza delegației de la dosar, a răspuns pentru intimatul parte civilă, mama acestuia, asistată de avocat ales, intimata parte civilă, asistată de avocat ales, lipsă fiind intimatul parte civilă, reprezentat de același avocat, în baza împuternicirii avocațiale aflate la dosarul cauzei, a răspuns pentru intimata parte responsabil civilmente SC SRL, avocat ales, lipsă fiind aceasta și intimatul asigurator.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat, avocat, avocat și reprezentantul parchetului având pe rând cuvântul arată că nu mai au alte cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, curtea constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestora.
Reprezentantul parchetului având cuvântul pune concluzii de admiterea recursului declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL VÂLCEA, pentru motivele arătate în scris și pe care le susține și oral, casarea deciziei penale nr.56/A din 25.03.2009, pronunțată de TRIBUNALUL VÂLCEA, în dosarul nr- ca fiind nelegală și netemeinică, având în vedere că au fost încălcate prevederile art.81.
Cod PenalUn alt motiv de nelegalitate pe care îl invocă oral ar fi acela de se dispune față de inculpat interzicerea dreptului de a mai conduce un vehicul pe drumurile publice, potrivit disp. art.86/3 alin.3 lit.e) C.P.P. având în vedere infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat, precum și faptul că inculpatul a încălcat prevederile nr.OUG195/2002, privind circulația pe drumurile publice, având în vedere că în producerea accidentului inculpatul a avut o culpă exclusivă, apreciind că inculpatul prezintă pericol pentru circulația pe drumurile publice.
Avocat, pentru recurentul inculpat, având cuvântul solicită admiterea recursului, potrivit disp. art.385/9 pct.14 C.P.P. casarea deciziei penale nr.56/A din 25.03.2009, pronunțată de TRIBUNALUL VÂLCEA, în dosarul nr- ca fiind nelegală și netemeinică, pe fond reducerea pedepsei sub minimul special, având în vedere că inculpatul a recunoscut și regretat fapta, nu are antecedente penale.
Pe latura civilă apreciază că daunele morale acordate reprezintă o măsură excesivă față de persoana inculpatului, iar cu privire la daunele materiale apreciază că nu există dovezi care să justifice în totalitate cuantumul acestora.
Pe recursul parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat, urmează a se menține decizia Tribunalului Vâlcea ca fiind legală și temeinică.
Avocat având cuvântul solicită admiterea recursului parchetului numai cu privire la primul motiv de recurs, iar în ceea ce privește motivul 2 invocat oral în ședința publică arată că acest motiv nu se încadrează în dispozițiile legii, respectiv apreciază că nu ne aflăm în situația dispozițiilor prevăzute de art.385/9 C.P.P. menținerea soluției pronunțată de instanța de fond, cu cheltuieli de judecată.
Pe recursul inculpatului solicită respingerea recursului ca nefondat.
Avocat pentru intimata parte responsabil civilmente SC SRL având cuvântul arată că lasă la aprecierea instanței modul de soluționare al recursurilor cu privire la latura penală.
Cu privire la latura civilă a cauzei apreciază că soluția pronunțată de instanța de fond este legală, având în vedere prejudiciile atât morale cât și materiale pe care părțile le-au suferit.
Recurentul inculpat având ultimul cuvânt potrivit disp. art.385/13 alin. ultim Cod procedură penală solicită admiterea recursului, precizând că regretă fapta, au fost împrejurări nefericite care au dus la acest incident, apreciază că pedeapsa aplicată este mult prea mare, având în vedere și vârsta pe care o are.
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față, deliberând constată:
Prin sentința penală nr. 588 din 31 octombrie 2008, pronunțată de Judecătoria Râmnicu -V în dosarul nr. 8918//288/2007, în baza art. 178 alin. 2 Cod penal inculpatul, fiul lui și, născut la 08.06.1952 în localitatea C, județul D, -, domiciliat în B, sector 1,-, studii medii, fără antecedente penale, a fost condamnat la 3 ani închisoare.
În baza art. 184 alin.1 și 3 Cod penal, același inculpatul a fost condamnat la 2 ani închisoare (pentru vătămarea corporală a minorului ).
În baza art. 184 alin.1 și 3 Cod penal, același inculpatul a fost condamnat la 2 ani închisoare (pentru vătămarea corporală a părții vătămate ).
În baza art. 33 lit. b și art. 34 Cod penal, s-au contopit pedepsele în pedeapsa rezultantă, 3 ani închisoare.
Au fost aplicate dispozițiile art. 71 și art. 64 lit. a) și b) Cod penal.
S-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe termen de încercare de 5 ani, instituindu-se pe durata termenului de încercare măsurile de supraveghere prev. de art. 863lit. a-d Cod penal.
S-a atras atenția asupra art. 864Cod penal și a fost aplicat art. 71 alin. 5 Cod penal.
S-a constatat că " Vienna Insurance ", cu sediul în B,-, sector 1, are calitate de asigurător de răspundere civilă, potrivit poliței de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto seria - nr. -, valabilă 18.10.2006-17.04.2007(fila 137 dosar ).
Au fost admise acțiunile civile formulate de Spitalul Județean de Urgență V, respectiv Serviciul Județean de Ambulanță
A fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente " " B și " Vienna Insurance " la plata sumei de 1.242,54 lei, cheltuieli de spitalizare către Spitalul Județean de Urgență V, și la plata sumei de 1022 lei către Serviciul Județean de Ambulanță
S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă. A fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente și cu asigurătorul la plata sumei globale de 110.000 lei, compusă din despăgubiri civile în sumă de 10.000 lei - cheltuieli de înmormântare, parastase, monumentul funerar - și daune morale în sumă de 100.000 lei.
A fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de, domiciliată în comuna, județul V, reprezentanta legală al minorului și obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabil civilmente și cu asigurătorul, la plata despăgubirilor în sumă de 33.500lei, din care 3500 lei daune materiale și 30.000 lei daune morale.
A fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă și a fost obligat în solidar inculpatul cu partea responsabilă civilmente " " și cu asigurătorul la plata despăgubirilor civile în sumă de 36500 lei, din care 30.000 daune morale și 6500 lei despăgubiri materiale.
În baza art. 191 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente " " la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 500 lei.
În baza art. 193 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat, în solidar cu partea responsabilă civilmente, la plata cheltuielilor judiciare către fiecare dintre părțile civile.
A fost respinsă cererea de acordare a cheltuielilor judiciare, formulată de partea responsabilă civilmente.
Pentru hotărî astfel, instanța de fond a reținut, în esență, că la data de 12.02.2007 inculpatul, angajat al " " B, se deplasa cu autoutilitara proprietatea societății, marca cu numărul de înmatriculare -, pe direcția Rm. V - H, pentru a transporta din B în localitatea două utilaje de mică mecanizare.
Ajuns pe raza localității, pe DJ 646 la km 9 +430, pe un sector de drum cu succesiuni de curbe și pe un carosabil umed, inculpatul a pierdut controlul asupra direcției, pătrunzând pe acostamentul din dreapta direcției de deplasare, unde a lovit trei persoane(doi copii și un adult) care se deplasau regulamentar, către școală, în direcția H -.
După impact, autoutilitara a lovit un cap de pod după care s-a răsturnat pe plafon, în afara părții carosabile, pe o grămadă de pietriș din dreptul locuinței familiei.
În urma accidentului, a rezultat decesul minorului -, de 10 ani, și vătămarea corporală a celuilalt minor, -, în vârstă de 8 ani, precum și a părții vătămate, care îi conducea pe cei doi copii la școală.
Din raportul de constatare medico - legală efectuat în cursul urmăririi penale și din raportul de expertiză medico-legală întocmit faza cercetării judecătorești, a rezultat că leziunile traumatice pe care le-a prezentat minorul s-au putut produce prin lovire cu și de corpuri dure, necesitând acordarea unui număr de 55 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, iar partea vătămată a prezentat leziuni traumatice pentru vindecarea cărora au fost necesare 30-35 de zile de îngrijiri medicale.
În continuare, se face referire la raportul de expertiză tehnică auto efectuat în cauză, ce a stabilit condițiile și împrejurările producerii accidentului rutier și a concluzionat că starea de pericol a fost creată de inculpat, care a pierdut controlul asupra direcției, a pătruns pe acostamentul din dreapta direcției de deplasare, lovind victimele cu partea față dreapta a autoutilitarei.
S-a stabilit că victimele nu au avut vreo contribuție la crearea stării de pericol, că acestea se deplasau regulamentar, pe acostamentul din stânga direcției lor de mers, și că nu au avut posibilități de evitare a accidentului.
În schimb, inculpatul ar fi putut evita producerea accidentului, dacă ar fi adaptat viteza la condițiile de drum și de trafic, dacă ar fi redus viteza și dacă nu ar fi efectuat manevra bruscă de schimbare a direcției utilitarei, deplasându-se pe sa de circulație, fără a părăsi suprafața carosabilă prin partea dreaptă.
Coroborând această probă cu restul probatoriului administrat în cauză, judecătorul fondului a dedus că inculpatul a manifestat un comportament imprudent, neglijând semnificația indicatoarelor și marcajelor, care impuneau anumite restricții, nu a adaptat viteza la condițiile de drum și trafic, deși observase grupurile de pietoni; virând brusc dreapta, pentru a evita coliziunea cu autovehiculul ce se apropia din sens opus, a intrat în derapaj și a pătruns pe acostamentul din partea dreaptă, lovind cele trei victime.
Această manieră de a conduce neadecvată și neadaptată condițiilor drumului și stării carosabilului a generat starea de pericol, iar accidentul s- datorat exclusiv inculpatului, care a încălcat mai multe prevederi privind circulația pe drumurile publice cuprinse în Regulamentul de aplicare a nr.OUG 195/2002.
La individualizarea judiciară a pedepselor, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal, analizând gravitatea faptelor (modul și împrejurările în care au fost săvârșite, urmările acestora), precum și datele personale ale inculpatului.
Cum inculpatul este o persoană onestă și corectă, cu un caracter deosebit și s-a străduit să obțină un nou loc de muncă, a colaborat cu organele judiciare, a recunoscut și regretat faptele și nu este cunoscut cu antecedente penale, instanța de fond apreciat că o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare este de natură să asigure realizarea scopurilor prev. de art. 52 Cod penal.
Totodată, natura faptelor comise de inculpat, împrejurările și consecințele produse au impus aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a) și b) Cod penal.
La individualizarea executării pedepsei, s-a ținut seama de prevederile art. 861și urm. Cod penal, precum și de tendințele actuale promovate de organismele internaționale în direcția aplicării unor tratamente penale adaptate fiecărui inculpat, care să contribuie în același timp la realizarea represiunii penale.
Asupra laturii civile a cauzei a fost pronunțată o soluție de admitere în parte acțiunile civile, pe baza probelor cu înscrisuri și a declarațiilor de martori.
S-a apreciat justificată cererea de acordare a daunelor morale mamei minorului decedat, pierderea copilului în condiții tragice implicând suferințe psihice, generate de lezarea profundă și iremediabilă a sentimentului matern.
Pentru cealaltă victimă, minorul -, s-a observat că recuperarea și însănătoșirea lui au implicat tratamente medicale speciale, intervenții medicale de specialitate, deplasări la unitățile medicale, o alimentație specială, iar pe de altă parte, o supraveghere permanentă din partea mamei care, în aceste împrejurări, nu a mai putut desfășura activitățile obișnuite aducătoare de venituri.
Minorul - este îndreptățit a primi și daune morale, întrucât după accident a fost nevoit să suporte un regim de viață restrictiv, impus de condițiile de spitalizare și recuperarea ulterioară, ce nu i-au permis frecventarea școlii, ori participarea la activități de recreare specifice vârstei.
În fine, părții civile, ce a suferit leziuni traumatice pentru vindecarea cărora au fost necesare 30-35 de zile de îngrijiri medicale și nu a putut obține în perioada ulterioară accidentului veniturile pe care le realiza în mod obișnuit, iar pentru refacerea sănătății, a făcut cheltuieli suplimentare, i-au fost acordate despăgubiri materiale și morale, în baza depozițiilor martorilor audiați.
S-a făcut aplicațiunea art. 998-999 și art. 1000 alin.3 cod civil și, alături de inculpat au fost obligați, în solidar cu acesta, partea responsabilă civilmente, " " și asigurătorul, în temeiul dispozițiilor Legii nr. 136/1995 republicată, privind asigurările și reasigurările, la plata despăgubirilor, astfel cum au fost calculate, ținându-se seama și de prevederile cuprinse în Ordinul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. -/2006, pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule pe teritoriul României pe anul 2007, precum și de normele cuprinse în directivele Parlamentului European și a Consiliului European privind asigurarea de răspundere civilă auto.
S-au admis și cererile formulate de Spitalul Județean de Urgență V, respectiv Serviciul Județean de Ambulanță
Cererea " ", de obligare a inculpatului la plata cheltuielilor judiciare, a fost respinsă, ținându-se seama de faptul că aceasta are calitatea de parte responsabilă civilmente și răspunde solidar cu inculpatul.
Prin decizia penală nr. 56/A din 25 martie 2009, TRIBUNALUL VÂLCEAaa dmis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Rm. V și de inculpatul, a desființat în parte sentința, a înlăturat disp. art. 64 alin. 1 lit. a) teza I Cod penal și pe cele ale art.861Cod penal, aplicând art.81 Cod penal.
A menținut pedeapsa și a stabilit termen de încercare de 4 ani.
A atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 Cod penal.
A menținut restul dispozițiilor sentinței.
A respins ca tardiv apelul formulat de asigurator " Vienna Insurance ", cu sediul în B,-, sector 1 și l-a obligat pe apelantul - asigurător la plata cheltuielilor judiciare către de stat.
În considerente, instanța de apel a menționat că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, pedeapsa accesorie privind interzicerea dreptului de a alege, prevăzută în art. 71 alin. (1) raportat la art. 64 alin. (1) lit. a) pen. nu se aplică în mod automat, ci numai în baza unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare, dacă instanța constată că, în raport cu gravitatea infracțiunii comise, interzicerea dreptului de a alege respectă principiul proporționalității.
În acord și cu decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din cauza Hirst contra Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord s- constatat că, potrivit art. 36 din Constituția României, cetățenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani împliniți până la ziua alegerilor inclusiv.
Cum infracțiunile ce au format obiectul condamnării penale au fost săvârșite din culpă, nu cu intenție, ele nu pot atrage nedemnități, cum ar fi dreptul de a alege.
De asemenea, apelul formulat pe latură penală de inculpat, vizând greșita modalitate de executare a pedepsei, a fost privit ca fondat de tribunal care, având în vedere modul și împrejurările în care a fost săvârșite infracțiunile, faptul că inculpatul nu a luat măsuri de prevedere în vederea evitării accidentului de circulație, întrucât nu a adaptat viteza de circulare a autoutilitarei care tracta două utilaje de mic tonaj la condițiile de drum și a virat brusc de volanul autoutilitarei, a apreciat că inculpatul nu va mai fi tentat să săvârșească infracțiuni.
De aceea, prin înlăturarea art. 861Cod penal, a fost aplicat un alt text de lege, și anume art. 81 Cod penal, stabilindu-se un termen de încercare de 4 ani.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.
În continuare, apelul declarat de " Vienna Insurance Grup" a fost privit ca tardiv formulat, deoarece sentința penală apelată a fost pronunțată la data de 31 oct. 2008 și a fost comunicată apelantei la data de 12 decembrie 2008, iar apelul a fost declarat la data de 24 decembrie 2008.
În termen legal împotriva acestei sentințe au declarat recurs: Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL VÂLCEA și inculpatul, care au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând casarea.
Ambii recurenți au invocat dispozițiile art. 385/9 pct. 14 din Codul d e procedură penală, greșita individualizare a pedepselor, tinzând, însă, spre soluții contrare, după cum urmează:
Procurorul a susținut că pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare este nelegală sub aspectul modalității de executare a acesteia, fiind încălcate prevederile art. 81 alin. 2 din Codul penal, ce condiționează ca, în cazul concursului de infracțiuni, pedeapsa rezultantă să fie de cel mult 2 ani închisoare și să fie întrunite cumulativ condițiile lit. b) și c) ale art. 81 alin. 1 Cod penal.
La rândul său, apelantul - inculpat a solicitat a-i fi reduse pedepsele sub minimul special prevăzut de lege, prin reținerea în favoarea sa a circumstanțelor atenuante.
De asemenea, apelantul a formulat critici în privința cuantumului despăgubirilor la plata cărora a fost obligat, considerând că acestea sunt prea mari și nu se justifică, neavând corespondent în dovezile aflate la dosar.
Acestea vor fi încadrate în prevederile art. 385/9 pct. 17/1 din cod și analizate prin prisma acestor dispoziții legale.
Examinând hotărârea recurată, atât sub aspectul motivelor de recurs formulate, cât și al cazurilor de casare la care obligă art. 385/9 alin. 3, curtea constată că numai recursul declarat de procuror este întemeiat, urmând a fi admis ca atare, în baza art. 385/15 pct. 2 lit. d) Cod de procedură penală, în vreme ce recursul inculpatului nu este fondat, pentru cele ce urmează a fi expuse.
Situația de fapt stabilită în mod riguros de către prima instanță, după o analiză atentă a tuturor probelor administrate, a condus la concluzia că inculpatul se face vinovat de săvârșirea celor trei infracțiuni pentru care a fost dispusă condamnare, culpa în producerea accidentului de circulație aparținându-i în totalitate acestuia.
În adevăr, prin neadaptarea vitezei la condițiile de trafic existente și la specificul autovehiculului condus pe drumurile publice (autoutilitară, încărcată cu două utilaje de mică mecanizare), inculpatul a avut o conduită imprudentă, mai ales că a neglijat semnificația indicatoarelor rutiere, ce impuneau anumite restricții, determinând decesul unui minor și vătămarea corporală a altor două persoane, ce se deplasau regulamentar pe acostamentul drumului.
Asemenea urmări, produse în împrejurările relatate, sunt grave, întrucât a fost afectat, pe lângă siguranța circulației pe drumurile publice, și dreptul la viață și la integritatea corporală a persoanei, protejate prin normele de drept incriminatoare.
Este adevărat, faptele nu au fost comise cu intenție, ci din culpă, iar conduita inculpatului, înainte și după declanșarea cercetărilor, a fost ireproșabilă, însă toate acestea au fost cântărite de judecătorul fondului, atunci când acesta s-a orientat spre pedepse mici, către minimul special și a dispus suspendarea executării pedepsei rezultante, conform dispozițiilor art. 86/1 Cod penal.
În acest mod, s-a dat satisfacție deplină prevederilor art. 52 din Codul penal, care prevăd, pe lângă scopul preventiv și educativ al pedepsei, și unul punitiv, constând în coerciția pe care pedeapsa o presupune.
Reducerea sub minimul special al pedepselor, cu schimbarea modalității de executare, în art. 81 Cod penal, nu mai răspunde acestui scop, ci doar celui preventiv așa cum, de altfel, a arătat și tribunalul, în hotărârea atacată.
În plus, deși în motivare instanța face vorbire de o reducere a pedepsei, la 2 ani închisoare, o atare prevedere nu se regăsește în dispozitivul hotărârii, astfel încât decizia este nelegală, din acest punct de vedere.
Singura modalitate de individualizare a executării pedepsei, ce răspunde pe deplin criteriilor stabilite de art. 72 din Codul penal, este cea la care s-a orientat judecătorul fondului, și anume suspendarea sub supraveghere a executării, potrivit art. 86/1 din Codul penal.
Deși procurorul a solicitat oral, în fața instanței de recurs, să-i fie aplicată inculpatului și interdicția prevăzută de art. 86/3 alin. 3 lit. e) Cod penal, curtea apreciază că această măsură nu se impune a fi luată, date fiind prevederile art. 114 alin. 1 lit. a) din OUG192/2002 modificată.
Pentru cele ce preced, va fi pronunțat o soluție de admitere a recursului parchetului, în temeiul dispozițiilor legale la care am făcut deja referire și sa va modifica decizia recurată, înlăturându-se aplicarea dispozițiilor art. 81 Cod penal.
Aceleași considerente conduc la respingerea ca nefondat a recursului declarat de inculpat, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b) Cod de procedură penală.
Aceasta, întrucât și latura civilă a fost judicios rezolvată de judecătorul fondului, care a ținut seama, la calcularea despăgubirilor acordate, de întinderea prejudiciilor cauzate prin fapta culpabilă a inculpatului, pe baza probatoriului existent la dosar.
Daunele morale au fost corect stabilite, în raport de suferința încercată de fiecare dintre părțile civile, ca urmare a accidentului de circulație din data de 12.02.2007.
Văzând și prevederile art. 192 alin. 2, recurentul - inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL VÂLCEA, împotriva deciziei penale nr. 56/A/25 martie 2009 pronunțată de TRIBUNALUL VÂLCEA în dosarul penal nr-.
Casează în parte decizia, în sensul că înlătură aplic art.81 Cod penal, cu toate consecințele.
Menține în rest dispozițiile deciziei.
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.56/A/25 martie 2009, pronunțată de TRIBUNALUL VÂLCEA în dosarul penal nr-.
Obligă pe recurentul-inculpat să plătească 600 lei cheltuieli judiciare statului, din care 200 lei onorariu avocat oficiu ce se va înainta din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților, precum și 1500 lei cheltuieli judiciare către intimata.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 27 octombrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
G-- dr. - - -
Grefier,
Red.:
Tehnored.:
5 ex./17.11.2009
Jud.fond:
Jud.apel:
n,
Președinte:Teodora Gheorghe SorescuJudecători:Teodora Gheorghe Sorescu, Marius Andreescu, Raluca
