Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 723/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE Nr. 723
Ședința publică de la 12 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Anton
JUDECĂTOR 2: Elena Scriminți
JUDECĂTOR 3: Tatiana Juverdeanu
Grefier - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI - reprezentat prin procuror
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de inculpatul, părțile civile - și și asigurătorul România asigurare Reasigurare împotriva deciziei penale nr. 338/16.07.2009 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, având ca obiect infracțiunea de ucidere din culpă (art. 184 Cod penal).
La apelul nominal, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 05.11.2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi ce face parte integrantă din prezenta decizie.
Din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru azi, 12.11.2009, când:
INSTANȚA
Asupra recursurilor penale de față;
Prin sentința penală nr- Judecătoria Iașia decis următoarele:
1. Admite apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași și părțile civile și - împotriva sentinței penale nr. 3830/11.12.2008 a Judecătoriei Iași, sentință pe care o desființează în parte, în latură penală și în parte în latură civilă, în sensul:
- aplicării pedepsei accesorii prev. și ped. de art. 64 lit. a teza a doua și b Cod penal și art. 71 alin. 1,2,5 Cod penal,
- înlăturării dispozițiilor privind admiterea acțiunii civile formulate de SC - SA - Sucursala I și obligării inculpatului la plata sumei de 10 380 lei despăgubiri materiale,
- menținerii sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor proprietatea inculpatului,
- majorării cuantumului daunelor morale acordate părților civile de la suma de 10 000 lei la 30 000 lei.
Rejudecând cauza, în limitele menționate:
În baza art. 71 alin 1,2 Cod penal interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a doua și b Cod penal.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal suspendă executarea pedepsei accesorii aplicate pe durata termenului de încercare stabilit cf. sentinței apelate.
În baza art. 14 și 346 Cod procedură penală și art. 998 cod civil obligă pe inculpat să plătească părților civile și - câte 15 000 lei(RON), cu titlu de daune morale.
În baza art. 163 Cod procedură penală menține măsura sechestrului asigurator asupra bunurilor proprietatea inculpatului dispusă prin ordonanța procurorului din 06.07.2006.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
2. Respinge apelul formulat de asiguratorul SC România Asigurare Reasigurare, cu sediul în B, sector 1,- B, pentru punctul de lucru din I,-, -. E, I, împotriva aceleiași sentințe.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă asiguratorul apelant la plata sumei de 200 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
În baza 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelurilor formulate de părțile civile și de parchet rămân în sarcina statului.
În luarea acestei decizii instanța de apel a argumentat după cum urmează:
A condamnat pe inculpatul, fiul lui și,născut 09.02.1970 în I,domiciliat în sat și comuna, jud. I, -, căsătorit, 1 (un) copil minor, studii medii, ocupația-șef tren Stația I,fără antecedente penale,religia ortodoxă, la 8 (opt)luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "ucidere din culpă",prev. și ped. de art. 178 alin. 2 Cod Penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. "a" Cod Penal și art. 76 alin. 1 lit. "d" Cod Penal.
În baza dispozițiilor art. 81 Cod Penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii
În baza disp. art. 82 Cod Penal s-a stabilit termen de încercare de 2 (doi) ani și 8 (opt) luni.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod Penal.
În baza dis part 14,15.346 alin. 1 Cod procedură penală s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de părțile civile - și, domiciliați în I,Str. - nr. 4 Bl. 839, Sc. B, 2,. 11, jud. I, în calitate de părinți ai victimei, decedat la data de 18.02.2006,și a fost obligat inculpatul să achite părților civile -- și suma de 30.060 lei reprezentând despăgubiri materiale, și anume suma de 20.060 lei reprezentând daune materiale și suma de 10.000 lei reprezentând daune morale, raportat și la art. 998-999 Cod Civil.
În baza dispozițiilor art. 998-999 Cod Civil admite acțiunea civilă formulată de partea civilă Societatea de Asigurări -,cu sediul în I,Sf. nr. 4,jud. I,și obligă inculpatul să achite părții civile Societatea de Asigurări - A-I suma de 10.380 lei reprezentând despăgubiri materiale.
În baza disp. art. 313 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății s-a admis acțiunea civilă formulată de Spitalul Clinic de Urgență "Sf. "-I și a fost obligat inculpatul să achite părții civile Spitalul Clinic de Urgență "Sf. "I suma de 50.056,80 lei reprezentând cheltuieli efectuate cu spitalizarea victimei pentru perioada 09-18.02.2006 în această unitate medicală.
S-a constatat că în prezenta cauză calitatea de asigurător o are " ROMÂNIA "ASIGURARE-REASIGURARE A,cu sediul social în B,Str. - - nr. 61B,sector 1- B, și punct de lucru în I,Str.-, - Sc.E, jud.
În baza disp. art. 189 și art. 191 alin. 1 Cod Procedură penală a fost obligat inculpatul să achite suma de 400 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat,din care suma de 100 lei reprezentând onorariu apărător oficiu(delegația cu nr. 8276/2007)va fi avansată din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond, pe baza probatoriului administrat în cauză a reținut următoarele aspecte:
La data de 09.02.2006, în jurul orelor 15,00 (după ieșirea din serviciu, inculpatul a consumat băuturi alcoolice (o halbă cu bere conform declarației sale), după care a plecat la domiciliul său, unde în jurul orelor 16,00 venit la el numitul împreună cu care a discutat despre căsătoria acestuia, întrucât urma să-l cunune în luna iunie 2006.
În jurul orelor 20,00, inculpatul a plecat să-l conducă pe cu autoturismul său IȘ.02. până în la stația de tramvai întrucât timpul era nefavorabil (timp de noapte, ninsoare abundentă).
Astfel, inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului în timp ce numitul a ocupat bancheta din dreapta față. Ajungând la stația de tramvai "" și întrucât nu venea nici un tramvai, cei doi s-au hotărât să se deplaseze până la stația de tramvai "Doi ". În timp ce inculpatul conducea autoturismul IȘ.02. pe strada - - (dinspre spre "Doi ") pe calea de rulare a tramvaiului, în apropierea intrării în ferma a pierdut controlul volanului intrând în derapaj (în condițiile în care ningea abundent, vizibilitatea era redusă, timp de noapte, iar partea carosabilă acoperită cu zăpadă), împrejurare în care a pătruns pe contrasens izbindu-se violent cu partea dreaptă față a autoturismului săi în partea dreaptă față a autoturismului NT.05. care circula regulamentar dinspre "Doi " spre.
Cu privire la modul cum s-a produs accidentul, martorul ocular care a văzut accidentul în mod direct de la o distanță de circa 30 metri, a declarat:
" cu tramvaiul cu o viteză redusă datorită faptului că ningea abundent și vizibilitatea era redusă. cu mine circulau mai multe autovehicule printre care un care era depășit urmat de două autoutilitare, care și acestea m-au depășit. La 20 de metri în față circula autoutilitara NT.05. De asemenea, am văzut că din sens opus circula un autoturism pe calea de rulare a tramvaiului, cu viteză. La un moment dat am văzut cum care circula din sens opus a început să derapeze, a intrat pe contrasens izbindu-se cu partea dreaptă în partea din față a autoturismului NT.05.
Am oprit imediat tramvaiul, am sunat la apelul de urgență 112, după care am coborât și m-am dus la locul impactului"
Întrucât, inculpatul nu a putut fi testat cu aparatul alcooltest, la Spitalul Neurochirurgie i-a fost recoltată o probă de sânge, care a fost sigilată și înaintată către I pentru stabilirea alcoolemiei, care prin adresa nr. 683 din 13.02.2006, a înaintat buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 284 din 10l02.2006, prin care s-a concluzionat că acesta avea o alcoolemie de 0,75 gr %
Cu ocazia audierilor, inculpatul a declarat că nu este vinovat de producerea accidentului și a solicitat efectuarea unei expertize criminalistice auto, solicitare care a fost respinsă prin ordonanță.
S-a efectuat inspecția tehnică la cele două autovehicule implicate în accident, stabilindu-se că acestea nu prezentau defecțiuni la mecanismul de direcție și la sistemul de frânare.
Partea vătămată (pasager în auto NT.05.) întrucât a suferit leziuni ușoare a declarat că nu dorește să se prezinte la. I pentru a intra în posesia unui certificat medico-legal și nu dorește să se judece cu inculpatul pentru infracțiunea de "vătămare corporală din culpă".
Conform art. 158 din Regulamentul de aplicare a nr.OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, lit. j, conducătorul de vehicul este obligat să reducă viteza, dacă prevede un pericol, pe timp de ceață, ploaie torențială sau ninsoare abundentă. Atât timp cât era ninsoare abundentă și vizibilitate redusă, noapte, conducătorul autoturismului IȘ.02., trebuia să aplice regulile de conduită preventivă la volan, luând toate măsurile pentru o deplasare în siguranță. Mai mult, circulând pe calea de rulare a tramvaiului exista oricând posibilitatea ca autoturismul condus de inculpatul să intre în derapaj, fiind ninsoare.
Se constată în aceste condiții, că nu a adaptat deplasarea autoturismului la condițiile meteo din trafic, de la acea dată, deci nu a prevăzut rezultatul conduitei sale, deși trebuia și putea să-l prevadă (avea permis de conducere din 1996, deci acumulase experiența necesară privind circulația cu autoturismul pe drumurile publice). Astfel, nu a prevăzut rezultatul socialmente periculos al faptei sale, în condițiile în care avea datoria de a proceda cu toată atenția și diligența pentru a prevedea acest rezultat și totodată avea posibilitatea să-l prevadă, în condițiile concrete în care s-a realizat acțiunea infracțională
În drept, instanța a constatat că fapta inculpatului care în data de 09.02.2006, conducând autoturismul marca, cu număr de înmatriculare IȘ.02. prin neadaptarea rulării acestui autoturism pe timp de noapte, cu vizibilitate redusă, ninsoare abundentă a intrat în derapaj, și ulterior în coliziune cu autoturismul marca cu număr de înmatriculare -, în urma evenimentului rutier decedând ocupantul banchetei dreapta-față din autoturismul condus de inculpat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "ucidere din culpă", prevăzută și pedepsită de art. 178 alin. 2 Cod penal.
Cu privire la latura civilă a cauzei: - și au solicitat suma de 25.000 lei reprezentând daune materiale și 100.000 lei reprezentând daune morale. Pentru calculul daunelor materiale, instanța a reținut următoarele:
- în cauză s-au constatat întrunite condițiile de existență ale răspunderii civile delictuale, incidente pentru angajarea inculpatului la plata despăgubirilor materiale;
- existența prejudiciului (a rezultat decesul lui, ce a produs un impact de natură psihică și a determinat cheltuieli pentru înmormântare și respectarea ritualurilor religioase);
- existența faptei ilicite (decesul lui s-a datorat conducerii nepreventive a autoturismului cu număr de înmatriculare IȘ-02- de către inculpatul );
- existența legăturii de cauzalitate dintre prejudiciu și fapta ilicită (decesul lui s-a datorat unui accident rutier cauzat de inculpatul, datorită neadaptării vitezei de deplasare la condițiile de trafic);
- existența vinovăției inculpatului (conform celor arătate anterior, în sarcina lui s-a reținut vinovăția penală, sub forma culpei fără prevedere, prevăzută de art. 19 pct. 2 lit. b Cod penal. Pentru dovedirea cuantumului daunelor materiale, cele două părți civile, au solicitat proba cu acte și proba cu martori, admise de instanță, conform art. 64-66 Cod procedură penală.
Actele doveditoare (filele 149-161) și declarațiile de martor atestă că:
(1). a cumpărat un vițel de la (există act sub semnătură privată - fila 157 dosar cercetare judecătorească) în data de 06.02.2007 (pentru praznicul de l (un) an contra sumei de 11.500.000 lei vechi;
(2). a cumpărat un vițel de la (există act sub semnătură privată - fila 159 dosar cercetare judecătorească) în data de 20.02.2006 (după decesul lui ) contra sumei de 5.500.00 lei vechi.
Martorii audiați în latură civilă, și (filele 160-162 dosar cercetare judecătorească), au declarat că la înmormântare au participat în jur de 120 persoane, meniul pentru fiecare fiind de aproximativ 15.000 lei (120 x 15.000 lei = 180.000.000 lei); s-a făcut criptă pentru înmormântarea lui, în valoare de 6.800 lei vechi, la înmormântare au participat doi preoți plătiți cu câtre 500.000 lei (1.000.000 lei vechi); la gropari (care au fost patru) li s-au dat suma de 200.000 lei, la care s-au adăugat găini, găleată, prosop, apreciate la suma de 200.000 lei, deci 400.000 lei (4 x 400.000 = 1.600.000 lei vechi); la praznicul de 1 (un) an au participat alți doi preoți ( 2 x 500.000 lei = 1.000.000 lei vechi). Toate acestea însumate se ridică la suma de 200.600.000 lei vechi sau 20.060 lei noi. Această evaluare nu este una exactă pentru că aprecierea numărului persoanelor participante la înmormântare și a costului meniului ține de aprecierea fiecăruia, plata preoților și a dascălilor a fost făcută de familia decedatului, nu de martori, iar în asemenea împrejurări persoanele implicate nu se gândesc a ține o evidență strictă matematic cu fiecare cheltuială, în primul rând datorită tragediei evenimentului.
Pentru cuantumul daunelor morale, instanța a avut în vedere impactul psihic al acestei tragedii asupra familiei defunctului. Este de nedorit producerea unui asemenea eveniment, o astfel de traumă nu poate fi cuantificată, dar nici nu poate constitui un motiv de îmbogățire fără just temei pe seama inculpatului. Deși se susține că o astfel de situație este una ce a cauzat numai durere și dramă, se arată că suferința morală a fost calculată la suma de 100.000 lei. În această speță, situația este următoarea: în urma evenimentului rutier și inculpatul a fost spitalizat (există bilet de externare în xerocopie la dosar), a avut fractură de bazin, nu s-a putut deplasa fiind ajutat pe perioada spitalizării de colegii de serviciu, nu de soție, care s-a aflat în permanență la spital cu familia lui. Deoarece nu avea bani pentru a ajuta familia victimei, și soția sa au împrumutat bani, au dat familiei victimei atât cât au putut împrumuta și pentru a face rost de alți bani pe care-i solicită familia victimei, soția inculpatului a plecat în străinătate pentru a munci. Datorită acestui aspect soția inculpatului s-a îmbolnăvit, va trebui să revină în România pentru a se opera, iar unica fiică a inculpatului, pe fondul acestei tragedii a început să aibă probleme cu vederea (toate aceste aspecte legate de viața particulară a inculpatului au fost relatate de doi colegi de serviciu ai inculpatului, care l-au îngrijit atât cât a fost inculpatul spitalizat, și după externarea acestuia). Ceea ce s-a produs în familia lui este o dramă, dar tot o dramă s-a produs și în familia inculpatului, care, de la momentul producerii tragicului eveniment duce povara unei astfel de dureri.
Nici o tragedie nu se compară cu alta, așa cum nu se pot compara situațiile între ele, dar instanța este obligată să stabilească o sumă care să reprezinte o compensație materială pentru trauma suferită. Raportat la suferința psihică cauzată părților vătămate, precum și la situația actuală a inculpatului (finalitatea hotărârii judecătorești fiind executarea acesteia), instanța apreciază că suma de 10.000 lei noi (100.000.000 lei vechi) reprezintă o reparație echitabilă a prejudiciului de natură psihică cauzat părților civile - și.
Pentru acestea (20.060 lei daune materiale și 10.000 lei daune morale), instanța va admite în parte acțiunea civilă formulată de părțile civile - și obligând inculpatul să achite suma de 30.060 lei părților civile reprezentând despăgubiri materiale.
Societatea de Asigurări - - Sucursala I s-a constituit parte civilă în cauză, solicitând suma de 10.380 lei (fila 36 dosar cercetare judecătorească și filele 55 - 69 dosar urmărire penală), deoarece această sumă a fost achitată de - pentru a fi reparat autoturismul marca 1305 cu număr de înmatriculare - condus de, implicat în evenimentul rutier din data de 09.02.2006. Acest autoturism, condus de era asigurat pentru avarii și furt la - Asigurări I, cu polița CASCO nr. -/18.11.2005, motiv pentru care a plătit repararea acestui autovehicul.
Pentru acestea, avarierea autoturismului condus de producându-se datorită atitudinii culpabile a inculpatului, instanța va admite cererea formulată de Societatea de Asigurări -, obligând inculpatul să achite acestei părți civile suma de 10.380 lei reprezentând despăgubiri materiale.
La acestea se adaugă, că după evenimentul rutier, a fost spitalizat la Spitalul Clinic de Urgență "Sf. " I în perioada 09-18.02.2006, dată la care a decedat, perioadă în care victima a fost supusă mai multor proceduri medicale ce au costat conform decontului detaliat și protocoalelor operatorii depuse la dosar 50.056,80 lei. Deoarece aceste cheltuieli au fost determinate de atitudinea culpabilă a inculpatului, instanța va obliga pe inculpat să achite Spitalului Clinic de Urgență "Sf. " I suma de 50.056,80 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare.
Deoarece la fila 33 dosar urmărire penală există depusă xerocopia poliței de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto, încheiată între proprietarul autoturismului 1300, cu numărul de înmatriculare IȘ-02- pentru perioada 01.01.-30.06.2006 (mașină condusă de inculpatul la data producerii accidentului) cu I, s-a dispus introducerea în cauză și citarea în calitate de asigurator a I, solicitare care pe parcursul derulării cercetării judecătorești și-a schimbat denumirea în " România Asigurare - Reasigurare", depunându-se certificatul de înmatriculare (modificându-se astfel și pe citativele încheierilor de ședință această denumire).
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași criticând-o ca nelegală deoarece:
- instanța de fond a omis a aplica inculpatului pedeapsa accesorie
prevăzută de art. 71 alin. 1 Cod penal constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a-b Cod penal a cărei suspendare se impune în condițiile art. 71 alin. 5 Cod penal;
- raportat la decizia nr. 23/19.03.2007 a Înaltei Curți de Casație și
Justiție prin care a fost admis recursul în interesul legii (în materie civilă) ce stabilește ca natura juridică a acțiunii în regres exercitată de asigurator este comercială, nu civilă, acțiunea promovată de - prin care solicită recuperarea de la inculpat a contravalorii reparațiilor care au fost efectuate la autoturismul cu nr. -, trebuia respinsă,întrucât are caracter comercial și nu poate fi exercitată alături de acțiunea penală în cadrul procesului penal;
-instanța de fond a omis să se pronunțe cu privire la măsurile
asiguratorii (sechestrul asigurator9 care au fost instituite și aduse la îndeplinire în cursul urmăririi penale, încălcându-se prevederile art. 343 alin. 3 și ale art. 357 alin. 2 lit. c Cod procedură penală, ceea ce echivalează cu nerezolvarea fondului cauzei.
În raport de aceste critici a solicitat admiterea apelului, desființarea
sentinței și înlăturarea omisiunilor enunțate.
Sentința a fost apelată în termen legal și de părțile civile și - criticând-o ca netemeinică și nelegală deoarece:
- prima instanță a aplicat inculpatului o pedeapsă exagerat de
redusă în raport de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru fapta săvârșită, fiind reținute în mod nejustificat circumstanțe atenuante;
- în latura civilă a cauzei, prima instanță a făcut o apreciere
incorectă cu prilejul cuantificării daunelor morale solicitate, suma acordată cu acest titlu nefiind proporțională cu prejudiciul moral suferit ca urmare a decesului fiului lor iar în privința daunelor materiale acordate, deși au fost produse dovezi în cursul judecății în susținerea pretențiilor formulate, instanța de fond, în mod injust a acordat daune într-un cuantum inferior celui real și efectiv suportat pentru înmormântarea victimei.
Aceeași sentință a fost apelată în termen legal, și de asiguratorul SC România Asigurare Reasigurare B (pentru punctul de lucru I) invocând că suma acordată părților civile cu titlu de daune materiale nu se justifică cât timp pretențiile acestora nu au fost dovedite, iar cuantumul daunelor morale este exagerat de mare.
Apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași este fondat și urmează a fi admis pentru considerentele de mai jos.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului de fond, Tribunalul constată că, pe baza unui probatoriu legal administrat și temeinic apreciat prima instanță a stabilit și reținut corect situația de fapt, existența infracțiunii, vinovăția, sub forma culpei, a inculpatului, încadrarea juridică fiind legală.
Însă, prima instanță, deși a antrenat răspunderea penală a inculpatului pentru fapta reținută în sarcina sa, în sensul condamnării acestuia la pedeapsa închisorii, a omis să dea eficiență dispozițiilor imperative din art. 71 Cod penal, respectiv să aplice acestuia pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării de către inculpat a unora sau a unuia dintre drepturile prevăzute de art. 64 Cod penal, evident cu luarea în considerare a disp. art. 71 alin. 2 Cod penal, jurisprudenței CEDO în materie și a Deciziei nr. 74/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție Secțiile Unite.
În latura civilă a cauzei, Tribunalul constată că, deși în cursul urmăririi penale s-a dispus prin ordonanța procurorului din 6.07.2006 instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile și imobile ce constituie proprietatea inculpatului, prima instanță, a omis să se pronunțe asupra acestei măsuri, fiind înfrânte astfel dispozițiile art. 353 și ale art. 357 Cod procedură penală.
De asemenea, tribunalul constată că acțiunea în regres formulată de asiguratorul - întemeiată pe disp. art. 22 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România în vederea recuperării de la inculpat a sumelor ce reprezintă costul reparațiilor autoturismului avariat proprietatea asiguratului său NORD prin fapta culpabilă a acestuia din urmă, nu poate fi alăturată acțiunii penale, fiind greșit soluționată în acest cadru procesual, din moment ce o astfel de acțiune are caracter comercial astfel cum s-a statuat prin Decizia nr. 23/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite, și care trebuie soluționată, deci, de instanța comercială și nu de cea penală.
În ce privește critica formulată de părțile civile și - privind daunele morale acordate de prima instanță, Tribunalul constată că aceasta este întemeiată, întrucât în raport de gravitatea prejudiciului moral suferit de acestea prin pierderea ireparabilă a fiului lor în accidentul provocat exclusiv din culpa inculpatului, de importanța acestui prejudiciu, dar și de intensitatea și întinderea sa în timp, dar și prin luarea în considerare a criteriului echității, indemnizația stabilită cu acest titlu nu asigură în mod efectiv o compensare suficientă și rezonabilă a prejudiciului în discuție, încât se justifică pe deplin majorarea cuantumului acesteia.
În privința daunelor materiale acordate părților civile, Tribunalul constată, că prima instanță a realizat o cuantificare corectă a acestora, evaluând temeinic toate probele produse în susținerea cererii lor, astfel că nu se impune majorarea acestora.
Nici critica vizând pedeapsa aplicată inculpatului nu este fondată, cuantumul pedepsei aplicate fiind stabilit sub limita minimului special prevăzut de textul sancționator ca urmare a reținerii, în mod justificat, prin raportare la întreg ansamblul criteriilor prescrise de art. 72 Cod penal, a unor circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului.
Este fără îndoială că fapta reținută în sarcina inculpatului prezintă un pericol social ridicat însă nu poate fi omisă forma de vinovăție cu care a fost săvârșită, precum și celelalte date ce caracterizează persoana inculpatului.
Se constată astfel că pedeapsa aplicată, atât prin cuantum cât și sub aspectul modalității de executare poate asigura, potrivit art. 52 Cod penal, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, reeducarea și reintegrarea în comunitate a inculpatului.
În ce privește apelul declarat de asiguratorul SC România Asigurare Reasigurare, Tribunalul, în considerarea aspectelor anterior enunțate vizând latura civilă a cauzei, constată ca nefondate criticile acesteia.
Așadar, constatând că se impune înlăturarea aspectelor de nelegalitate și netemeinicie arătate, tribunalul, în baza art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, va admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași, precum și apelurile părților civile și, va desființa în parte sentința penală nr. 3830/11.12.2008 a Judecătoriei Iași, atât în latură penală cât și în latură civilă în sensul aplicării pedepsei accesorii prev. și ped. de art. 64 lit. a teza a doua și lit. b Cod penal și suspendării executării acesteia în condițiile art. 71 alin. 5 Cod penal, înlăturării dispozițiilor privind admiterea acțiunii civile formulate de - - Sucursala I și obligării inculpatului la plata sumei de 10.380 lei daune materiale, precum și în sensul menținerii sechestrului asigurator instituit în cursul urmăririi penale asupra bunurilor mobile și imobile proprietatea inculpatului și al majorării cuantumului daunelor morale acordate părților civile și.
în termen legal, părțile civile -- și, inculpatul și asiguratorul " ROMANIA ASIGURARE REASIGURARE", au declarat recurs împotriva acestei decizii. Părțile civile -- și au criticat ambele hotărâri pentru nelegalitate și netemeinicie, criticile lor care se regăsesc în partea introductivă a prezentei decizii, dezvoltate de apărătorul lor, vizează în esență: greșita dozare a pedepsei aplicată inculpatului, care este prea mică și cuantumul daunelor materiale și morale, care sunt reduse față de suferința pricinuită de pierderea vieții celui drag.
Inculpatul critică doar decizia tribunalului, critici care, de asemenea se regăsesc în preambulul deciziei și vizează în esență: obligarea asiguratorului " ROMANIA ASIGURARE REASIGURARE", la plata despăgubirilor atât materiale cât și morale, greșita instituire a sechestrului asigurator din moment ce despăgubirile trebuie achitate de asigurator și greșita majorare a daunelor morale.
Asiguratorul " ROMANIA ASIGURARE REASIGURARE", prin cererea de recurs a arătat că va motiva recursul după motivarea deciziei tribunalului, dar nu a mai făcut-o și nici nu s-a prezentat la judecarea recursului.
Examinând cele două hotărâri, sub aspectul motivelor invocate, raportat la întreg materialul probator administrat în cauză, instanța de recurs, constată că recursurile sunt nefondate din următoarele motive ce se vor expune în continuare:
Cu privire la recursurile părților civile:
- solicitarea de majorare a pedepsei aplicată inculpatului, nu poate fi primită de instanța de recurs cu motivarea că în cadrul complex de individualizare a pedepselor, instanța de fond a făcut o evaluare a circumstanțelor personale ale inculpatului și reale, privind fapta comisă și pe baza acestora a apreciat cuantumul pedepsei în funcție de criteriile generale de individualizare prevăzută de art. 72 Cod penal, precum și de scopul pedepselor prevăzut de art. 52 Cod penal, coborând cu mult pedeapsa sub limita minimă specială prevăzută de lege, ca urmare a reținerii dispozițiilor art. 74 alin. 1 lit. "a" rap. la 76 alin. 1 lit. "d" Cod penal.
Această pedeapsă, corespunde gradului de pericol social al faptei comise de inculpat și a datelor care caracterizează persoana acestuia. Și instanța de recurs are convingerea că pedeapsa inculpatului așa cum a fost redozată de instanța de fond și menținută în apel, este suficientă pentru prevenția generală și educarea inculpatului, pentru a-l determina ca pe viitor să nu mai comită și alte fapte penale.
Și modalitatea de executare a fost bine aleasă de instanța de fond.
Conform art. 81 Cod penal, instanța poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate persoanei fizice pe o anumită durată, dacă sunt întrunite următoarele condiții:
a) pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 3 ani sau amenda;
n) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, afară de cazul când condamnarea intră în vreunul dintre cazurile prev. în art. 38;
c) se apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia.
Suspendarea condiționată a executării pedepsei poate fi acordată și în caz de concurs de infracțiuni, dacă pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 2 ani și sunt întrunite condițiile prevăzute în alin. 1 lit. b) și c).
Toate aceste prevederi legale vin în sprijinul motivării soluției instanței de fond privind modalitatea de executare a pedepsei aplicate inculpatului, în sensul suspendării condiționate a executării acesteia.
- instanța de apel a reapreciat în mod just, că față de suferințele psihice care le-au fost cauzate părților civile, prin fapta inculpatului, acestea ar putea fi reparate moral prin acordarea sumei de 30.000 lei (câte 15.000 lei fiecăreia) așa încât a majora această sumă de la 10.000 lei, cât acordase prima instanță la cea amintită.
Și instanța de apel apreciază că nu se impune o majorare a acestei sume. O majorare a daunelor morale fără a fi justificate ar însemna o îmbogățire fără just temei a părților civile. Suma de 30.000 lei este de natură să le compenseze suferințele psihice pricinuite părților civile, prin pierderea vieții victimei.
- deoarece nu s-a putut dovedi un prejudiciu material mai mare, care să-l fi suferit părțile civile și, care să fie reparat de inculpat, instanța de fond în mod temeinic și legal a stabilit cuantumul daunelor materiale, așa încât ni se impune majorarea lor așa cum a motivat și instanța de apel. Nefiind probate daunele materiale la o sumă mai mare, nu puteau fi majorate de instanța de apel. Pentru a antrena răspunderea materială, trebuie mai întâi ca să existe probe certe care să dovedească acest prejudiciu. În speța de față probele certe au fost doar pentru sumele acordate de prima instanță.
Cu privire la recursul asiguratorului " ROMANIA ASIGURARE REASIGURARE", în lipsa unor critici formulate, putem conchide că recursule este nefondat cu motivarea de mai sus în privința recursurilor părților civile.
În privința recursului inculpatului:
- critica privind obligarea asiguratorului " ROMANIA ASIGURARE REASIGURARE" la plata despăgubirilor atât materiale cât și morale, nu rezistă, cu motivarea că părțile civile nu s-au îndreptat împotriva acestui asigurator. Părțile civile, potrivit principiului disponibilității, aveau alternativa alegerii să se îndrepte împotriva asiguratorului sau împotriva inculpatului și au ales varianta a doua.
- cu privire la suma daunelor morale așa cum au fost majorate de instanța de apel și instanța de recurs reapreciază că în mod just, față de suferințele psihice care le-au fost cauzate părților civile, prin pierderea vieții fiului lor ca urmare a faptei inculpatului, acestea ar putea fi compensate moral, prin acordarea sumei de 30.000 lei (câte 15.000 lei fiecăreia).
- cât privește critica privind aplicarea sechestrului asigurator amintim că:
Restabilirea relațiilor sociale ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni presupune atât sancționarea celor vinovați - ca mijloc de constrângere, reeducare a celor ce au săvârșit astfel de fapte și prevenire - dar și repararea pagubelor produse. Numai în acest fel se realizează o restabilire a ordinii de drept (nefiind suficientă doar aplicarea unei pedepse).
Răspunzând acestor cerințe, Codul d e procedură penală reglementează în Titlul IV din partea generală, pe lângă măsurile preventive, măsurile de ocrotire, măsurile de siguranță și unele măsuri asigurătorii, restituirea lucrurilor precum și restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii.
Măsurile asigurătorii sunt definite ca fiind măsuri de constrângere reală care constau în indisponibilizarea,până la soluționarea definitivă a cauzei, a bunurilor și veniturilor aparținând învinuitului, inculpatului sau părții responsabile civilmente, în vederea asigurării reparării pagubelor cauzate prin infracțiune, precum și pentru garantarea executării pedepselor pecuniare.
Prin reglementarea acestor instituții se asigură executarea obligațiilor de natură patrimonială care decurg din rezolvarea acțiunii penale și a acțiunii civile.
În speța de față sunt întrunite toate condițiile menținerii sechestrului asigurator asupra bunurilor inculpatului, măsură care a fost dispusă prin ordonanța procurorului.
Concluzionând, nici unul din motivele de recurs invocate de părțile civile, de inculpat sau de către asigurator nu sunt fondate, așa încât, toate recursurile vor fi respinse ca atare.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile formulate de partea civilă -- și, inculpatul și asigurătorul SOCIETATEA COMERCIALĂ " ROMÂNIA ASIGURARE REASIGURARE", împotriva deciziei penale nr. 338 din 16.07.2009, a Tribunalului Iași, pe care o menține.
Obligă părțile civile-recurente, inculpatul-recurent și asigurătorul-recurent să plătească statului suma de câte 100 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 12 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:,
30.11.2009
2 ex.
Președinte:Dan AntonJudecători:Dan Anton, Elena Scriminți, Tatiana Juverdeanu
