Ultrajul (art. 239 cod penal). Decizia 170/2008. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

-Secția penală și pentru cauze cu minori

Dosar nr-

DECIZIA PENALĂ NR. 170/R/2008

Ședința publică din 27martie 2008

PREȘEDINTE: Soane Laura

JUDECĂTOR 2: Pătrăuș Mihaela

JUDECĂTOR 3: Groza Gheorghe G - președintele instanței

Procuror:

Grefier:

S-a luat în examinare recursul penal declarat de părțile civile.. amândoi domiciliați în,- și,. în, nr. 837, jud. S-M, împotriva deciziei penale nr. 250/A din 29 noiembrie 2007 Tribunalului Satu -M, prin care s-a menținut sentința penală nr. 838 din 11mai 2007 Judecătoriei Satu -M, privind pe inculpatul, trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, prev. și ped. de art. 321 alin. 1 Cod penal și lovire, prev. și ped. de art. 180 alin. 2 Cod penal.

La apelul nominal făcut în cauză s-au prezentat părțile civile recurent.. și personal și inculpatul intimat personal și asistat de apărătorul său ales, av. Bancea.

S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:

Părțile civile recurente au arătat că nu cunosc bine limba română și au precizat că sunt de acord ca domnul avocat, din cadrul Baroului de Avocați S-M, prezent în instanță și care cunoaște limba maghiară, să asigure traducerea dezbaterilor.

Nefiind excepții sau alte cereri prealabile, instanța a acordat părților cuvântul asupra recursului.

Partea civilă recurentă. a solicitat să fie admis recursul, să se caseze decizia instanței de apel și să se mențină sentința instanței de fond.

Părțile civile recurente. și au achiesat la cererea părții civile recurente.

Procurorul a solicitat respingerea recursului declarat de părțile civile ca nefondat și a solicitat să se constate că atât instanța de fond, cât și cea de apel, au constatat vinovăția inculpatului și au acordat despăgubiri.

Apărătorul inculpatului intimat a solicitat respingerea recursului declarat de părțile civile ca fiind nefondat a recursului declarat de părțile civile, arătând că singura chestiune care s-ar putea pune în discuție ar fi cea a cheltuielilor judiciare din apel și că instanțele au stabilit în mod corect starea de fapt și au acordat despăgubiri în cuantum legal.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului penal de față, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 838/11 mai 2007 pronunțată în dosar nr. unic de mai sus, Judecătoria Satu Mare, în baza art. 321 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 74, 76 lit. Cod penal l-a condamnat pe inculpatul, fiul lui și, născut la 11.03.1983 în S M, CNP. -, cetățean român, studii 11 clase, necăsătorit, mecanic auto, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, domiciliat în - județul S M, pentru săvârșirea infracțiunilor ultraj contra bunurilor moravuri și tulburarea liniștii publice, la pedeapsa de 3 luni închisoare și în baza art. 180 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 74, 76 lit. e Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de lovire, la pedeapsa de 15 zile închisoare.

În baza art. 33 lit. a și 34 lit. b Cod penal, inculpatul execută pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 luni închisoare.

În baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata prevăzută de art. 82 Cod penal, respectiv 2 ani și 3 luni termenul de încercare.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. a Cod procedură penală, inculpatul a fost achitat de sub învinuirea săvârșirii infracțiunilor de violare de domiciliu, prev. și ped. de art. 192 alin. 2 Cod penal și distrugere prev. și ped. de art. 217 alin. 1 Cod penal.

În baza art. 14, 346 Cod procedură penală, raportat la art. 998 cod civil inculpatul a fost să plătească părții civile domiciliat în comuna - județul S M, suma de 2500 lei despăgubiri civile fiind respinse restul pretențiilor solicitate de partea civilă; părții civile domiciliat în comuna - județul SMa fost obligat să plătească suma de 1500 lei despăgubiri civile, restul pretențiilor solicitate de partea civilă fiind respinse și părții civile suma de 1500 lei despăgubiri civile, respingându-se restul pretențiilor solicitate de partea civilă.

S-a constatat că partea vătămată nu a formulat pretenții civile în cauză.

În baza art. 193 alin. 6 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat să plătească părților civile, și părții vătămate suma de 2060 lei cheltuieli judiciare, reprezentând onorariu de avocat și s-a dispus obligarea inculpatului și la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, în data de 08.01.2005, inculpatul s-a deplasat la Căminul cultural, la discotecă, cu autoturismul proprietate personală fiind însoțit de prietenul său. Ajuns în fața discotecii inculpatul, a coborât din mașină și pentru că i-ar fi adus injurii l-a lovit pe minorul și în interior pe minorul și pe. Din cauza scandalului provocat de către acesta, tinerii aflați la distracție s-au oprit din și o parte din ei au părăsit sala fiind indignați de cele petrecute.

După aceasta inculpatul împreună cu prietenii săi și s-au deplasat pe str. - din localitatea pentru a pleca la un văr de-al inculpatului, dar pe traseu autoturismul în care se aflau nu a mai putut trece deoarece pe stradă se aflau mai multe persoane printre care se aflau și cele trei tineri pe care inculpatul i-a lovit, astfel că, între aceștia s-a iscat un nou scandal, inculpatul afirmând că l-a un moment dat a fost într-un șanț de unde a fost scos de către prietenul său, care l-a dus acasă, dar înainte de a fi băgat cu capul în apă, persoanele prezente afirmând că inculpatul a lovit-o pe partea vătămată.

După ce inculpatul a fost dus acasă de prietenul său, și-a povestit tatălui cele întâmplate, împreună cu acesta s-au deplasat la domiciliul părții vătămate pentru a clarifica cele întâmplate, mai exact de ce l-au băgat pe inculpat cu capul în apă, dar a început din nou cearta, iar inculpatul pe motiv că și-a apărat tatăl, l-a lovit cu o pe, tatăl lui.

În urma agresării fizice a persoanelor arătate, numitul nu a depus plângere pentru lovire, iar părțile vătămate și au solicitat trimiterea în judecată pentru lovire precizând că au pretenții de la inculpat, astfel: de 5000 lei, de 5000 lei, 2500 lei, iar partea vătămată a solicitat trimiterea în judecată a inculpatului pentru lovire, dar nu a formulat pretenții.

Starea de fapt, astfel reținută a fost confirmată cu materialul de urmărire penală, precum și cu declarațiile inculpatului care atât în faza de urmărire penală cât și în faza cercetării judecătorești a recunoscut parțial învinuirile aduse, motivând că a fost provocat de către părțile vătămate, instanța de fond a apreciat că, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prev. și ped. de art. 321 alin. 1 Cod penal și lovire prev. și ped. de art. 180 alin. 2 Cod penal, fiind condamnat potrivit dispozitivului sentinței atacate.

Ținând cont că părțile vătămate s-au constituit părți civile în cauză, prima instanță a reținut că aceste daunele morale și materiale se pot acorda când imaginea publică și reputația părții vătămate a fost grav afectată de fapta inculpatului, iar raportat la leziunile suferite de părțile vătămate și numărul de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare apreciind că există un prejudiciu în cauză, o faptă ilicită și există și vinovăția inculpatului, astfel că l-a obligat pe inculpat la recuperarea pagubei create părților civile, în cuantumul arătat în dispozitivul hotărârii.

Prin decizia penală nr. 250/A din 29 noiembrie 2007, tribunalul Satu -M a luat act de retragerea apelurilor declarate de inculpatul și de partea vătămată și a respins ca nefondate apelurile penale declarat de părțile civile.. și, dispunând obligarea apelanților la plata cheltuielilor judiciare către stat și obligarea părților civile apelante și la plata cheltuielilor judiciare către inculpatul apelant.

Împotriva acestei din urmă hotărâri au declarat recurs părțile civile.. și, solicitând casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței instanței de fond.

Părțile civile nu și-au motivat recursul nici în scris și nici oral în instanță.

Examinând decizia prin prisma recursului declarat, cât și din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 385/6 și art. 385/14 Cod procedură penală, sub aspectul tuturor motivelor de casare prevăzute de art. 385/9 Cod procedură penală, curtea constată că aceasta este temeinică și legală, iar recursul declarat de părțile civile este nefondat și va fi respins ca atare, potrivit dispozitivului prezentei.

Astfel, în cauză se constată că instanțele au reținut, în mod corect, situația de fapt și au stabilit vinovăția inculpatului pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate, dând faptelor comise de către acesta încadrarea juridică corespunzătoare.

De asemenea, în ceea ce privește latura civilă a cauzei, curtea reține că și aceasta a fost corect soluționată, instanța de fond acordând despăgubiri în favoarea fiecărei părți civile, în raport de actele doveditoare, respectiv în funcție de numărul de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecarea acestora. Tot în mod corect prima instanță a respins cererea formulată de părțile civile, de obligare a inculpatului și la plata unor daune morale, apreciind că imaginea publică și reputația părților civile nu au fost afectate prin faptele inculpatului.

Cererea părților civile recurente, de casare a deciziei și de menținere a sentinței nu este întemeiată, câtă vreme, prin decizia recurată, s-a menținut sentința primei instanțe.

Astfel fiind, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, recursul declarat de părțile civile .. și, va fi respins ca nefondat urmând ca, în baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, să fie obligate acestea la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de câte 50 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală,

RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de părțile civile recurente. și.. în,- și,. în, nr. 837, jud. S-M, împotriva deciziei penale nr. 250/A din 29 noiembrie 2007, pronunțată de tribunalul Satu -M, pe care o menține în întregime.

Obligă pe recurenți să plătească statului suma de câte 50 lei, cheltuieli judiciare în recurs.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședința publică azi, 27 martie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,

- - - - -

red. decizie -

jud. apel -

jud. fond

dact. 2ex. 7.04.2008, pc

Președinte:Soane Laura
Judecători:Soane Laura, Pătrăuș Mihaela, Groza Gheorghe

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Ultrajul (art. 239 cod penal). Decizia 170/2008. Curtea de Apel Oradea