Ultrajul (art. 239 cod penal). Decizia 174/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 174/
Ședința publică din 20 Martie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Elena Minodora Rusu judecător
JUDECĂTOR 2: Dumitru Diaconu
Judecător: - -
Grefier: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin:
- procuror
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile penale declarate de inculpații domiciliat în Bălcești, str. - -, județul V și G, domiciliat îm Bălcești, str. -, județul V, împotriva deciziei penale nr.215/A din 12 decembrie 2007,pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
S-a procedat la înregistrarea ședinței de judecată cu mijloace tehnice audio potrivit art. 304 al. 1 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică, s-au prezentat recurenții inculpați și G, asistați din oficiu de avocat în baza delegației nr.730/2008, lipsă intimații părți vătămate, intimații părți civile și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
S-a încuviințat apărătorului desemnat din oficiu să ia legătura cu recurenții inculpați și
Curtea pune în discuție excepția privind tardivitatea declarării recursurilor și acordă cuvântul asupra excepției.
Avocat pentru recurenții inculpați și G având cuvântul solicită respingerea excepției tardivității declarării recursurilor, având în vedere faptul că recurenții arată că au fost în imposibilitate de a declara recurs în termen deoarece au fost încarcerați.
De asemenea solicită repunerea în termenul de declarare a recursurilor potrivit disp. art.365 C.P.P. apreciind că recurenții se află în termen de a declara recurs, și anume în 10 zile de la data începerii executării pedepsei.
Reprezentantul parchetului având cuvântul pune concluzii de admiterea excepției, având în vedere că recurenții au declarat recurs peste termenul prevăzut de lege, iar recursul a fost depus direct la Curtea de Apel și nu la Tribunal cum era corect.
Recurentul inculpat având ultimul cuvânt potrivit disp. art.385/13 alin. ultim Cod procedură penală solicită admiterea recursului, arată că nu a putut să depună recursul în termen deoarece a fost chiar de sărbători și nu li s-a comunicat hotărârea tribunalului.
Recurentul inculpat G având ultimul cuvânt potrivit disp. art.385/13 alin. ultim Cod procedură penală solicită admiterea recursului, arată că nu a putut să depună recursul în termen deoarece a fost chiar de sărbători și nu li s-a comunicat hotărârea tribunalului.
CURTEA
Analizând recursurile declarate prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, Curtea reține următoarele:
Inculpații și au fost condamnați pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.321 al.1 Cod penal, art.192 al.2 Cod penal, art.217 al.1 Cod penal, art.208 - 209 Cod penal, art.97 al.1 și art.98 al.1 din Legea nr.26/1996, prin sentința penală nr.199/20.08.2007 pronunțată de Judecătoria Bălcești.
Instanța a reținut că la data de 12.11.2005, seara, inculpatul a organizat o petrecere la care a participat și inculpatul, care pe fondul consumului de alcool au început să profereze injurii față de persoanele care erau întâlnite pe drumul public, cât și în curtea locuinței vecine și cu toate că au intervenit organele de poliție, inculpații au continuat acest comportament agresiv, care a culminat cu pătrunderea fără drept în curtea locuinței numitei, distrugând un geam de la o fereastră a locuinței cu o piatră.
Reține, în continuare, instanța că la data de 14.01.2006, cei doi inculpați împreună cu concubinele lor - - și au mers pe terenul împădurit aparținând numitului, de pe care au tăiat și sustras un număr de 7 arbori nemarcați ( materialul lemnos fiind folosit în scop personal ), iar la data de 10.02.2006 inculpatul G sub pretextul că mama sa a achitat impozitul pe locuință în numele lui și considerând că această locuință îi aparține, a purces la demolarea ei, materialul lemnos rămas folosindu-l în gospodăria proprie.
S-a notat că acțiunea inculpaților materializată în drept atât din punct de vedere obiectiv cât și subiectiv, întrunește conținutul constitutiv al infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, violare de domiciliu, distrugere, furt, precum și tăiere și sustragere de arbori nemarcați, prev. de art.321 al.1, 192 al.2, 217 al.1, 208 - 209 Cod penal, art.97 al.1 și art.98 al.1 din Legea nr.26/1996, pentru care aceștia au fost condamnați la pedeapsa închisorii, în condițiile art.81 din Codul penal.
Prin decizia penală nr.215/A/12.12.2007 apelul declarat de către parchet a fost admis, în sensul că s-au înlăturat pentru inculpații G și dispozițiile art.74 și 76 Cod penal precum și art.81 Cod penal, fiind condamnați inculpații la o pedeapsă rezultantă de câte 3 ani închisoare, în condițiile art.57, 71 Cod penal rap. la art.64 lit. a, b Cod penal.
Totodată au fost respinse ca nefondate apelurile formulate de inculpații G și și partea vătămată.
Împotriva deciziei inculpații au declarat recurs la data de 17.01.2008 ( așa cum rezultă din ștampila aplicată pe plicul poștal ), solicitând conform art.3853alin.(2) rap. la art.364 Cod procedură penală, repunerea în termen, cu motivarea că fiind între timp încarcerați nu au avut timpul necesar pentru a declara recurs.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma excepției tardivității invocate, Curtea constată următoarele:
Așa cum rezultă din partea introductivă a deciziei atacate, la termenul de judecată din 12.12.2007, când au avut loc dezbaterile, inculpații au fost prezenți, asistați fiind de apărători desemnați din oficiu.
Instanța le-a asigurat inculpaților condițiile prevăzute de lege pentru a-și asigura drepturile procesuale, inclusiv folosirea căii de atac, fiind în contact oficial cu apărătorii lor.
Faptul că nu au putut declara în termen recursul întrucât, între timp, au fost încarcerați în Penitenciarul Colibași, precum și faptul că nu cunoșteau că mai există o cale de atac, invocate de inculpați nu constituie o cauză temeinică de împiedicare, în sensul prevăzut în art.364 Cod procedură penală pentru a se considera recursurile declarate după expirarea termenului prevăzut de lege, ca făcute în termen.
Fiind implicați într-o cauză penală, inculpații erau datori să se informeze și să acționeze în termenul și cu respectarea condițiilor prevăzute de lege, cu atât mai mult cu cât penitenciarul avea obligația să trimită toate actele de procedură, precum și cererile formulate de ei instanței de judecată.
În consecință, cum pasivitatea inculpaților se sancționează, iar recursurile sunt declarate cu mult peste termenul prevăzut de lege, Curtea le va respinge ca tardiv formulate în temeiul art.38515al.1 pct.1 lit. a din Codul d e procedură penală.
În baza art.192 al.2 Cod procedură penală ca obliga pe fiecare inculpat la câte 200 lei cheltuieli judiciare statului, din care câte 100 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu ce se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de repunere în termenul de recurs formulată de inculpații și.
Respinge ca tardive recursurile declarate de inculpații: și, împotriva deciziei penale nr. 215/A din 12 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
Obligă pe fiecare inculpat la câte 200 lei cheltuieli judiciare statului, din care câte 100 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu ce se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 martie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
Tehnored.
3 ex/31.03.2008
Președinte:Elena Minodora RusuJudecători:Elena Minodora Rusu, Dumitru Diaconu
