Ultrajul (art. 239 cod penal). Decizia 28/2010. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA PENALĂ NR. 28/
Ședința publică din 14 Ianuarie 2010
Curtea constituită din:
Președinte: dr.- -, președinte secție penală
Judecător: dr.- -
JUDECĂTOR 1: Doru Mercan
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești reprezentat prin
- procuror
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul penal declarat de inculpatul și-a retras recursul formulat, împotriva deciziei penale nr.184/ 11 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurentul-inculpat, personal și asistat de avocat din oficiu, în baza delegației nr.137/2010 emisă de Baroul Argeș, lipsind intimatul-parte vătămată și intimatele-părți civile.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurentul-inculpat, personal, arată că își retrage recursul declarat.
Avocatul din oficiu și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, pun concluzii de a se lua act că recurentul-inculpat își retrage recursul formulat.
CURTEA
Asupra recursului penal formulat, deliberând, constată:
Prin sentința penală nr.132 din 04.03.2009, pronunțată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea, în dosarul nr-, în baza art.239 alin.3 Cod penal, cu aplicarea art.13 Cod penal, inculpatul, fiul lui și, născut la 11.12.1968 în comuna, județul V, domiciliat în comuna, sat, județul V, CNP -, a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 2 ani și 6 luni, pentru infracțiunea de ultraj.
În baza art.71 alin.1 Cod penal, au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute în art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal.
În baza art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pe o durată de 4 ani și 6 luni, ce constituie termen de încercare.
În baza art.71 alin.5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare, atrăgându-i-se atenția inculpatului asupra disp. art.83 Cod penal.
În baza art.88 Cod penal, s-a dedus din durata pedepsei închisorii pronunțate timpul reținerii și al arestării preventive de la 10.11.2008 la zi.
În baza art.350 alin.3 lit.b Cod pr.penală, s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului, această măsură fiind executorie potrivit art.350 alin.4 Cod pr.penală și urmând să fie comunicată administrației locului de deținere.
S-a luat act că partea vătămată - nu s-a constituit parte civilă, fiind despăgubit de inculpat cu suma de 20.000 lei
În baza art.14 Cod pr.penală, rap. la art.998 cod civil și art.313 din Legea nr.95/2006, au fost admise acțiunile civile formulate de Serviciul de Ambulanță Județean V și de Spitalul Clinic de Urgență B, și a fost obligat inculpatul să plătească primei părți civile suma de 483,93 lei, reprezentând cheltuieli ocazionate cu transportul și acordarea asistenței medicale de urgență prespitalicească părții vătămate -, iar celei de-a doua părți suma de 618,07 lei, reprezentând cheltuieli ocazionate de spitalizarea părții vătămate -.
S-a luat act că Spitalul Județean de Urgență nu s-a constituit parte civilă.
În baza art.191 alin.1 Cod pr.penală, inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor avansate de stat în sumă de 150 lei.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut, că în seara zilei de 8 noiembrie 2008, în jurul orelor 23,00, lucrătorii Postului de Poliție, județul V, în timp ce își exercitau atribuțiile de serviciu referitoare la controlul și supravegherea traficului pe raza postului de poliție, au oprit pentru control autoturismul cu nr.de înmatriculare -. Autoturismul era condus de către martorul G care, neavând permisul de conducere și celelalte acte de identitate asupra sa, a fost invitat în incinta postului de poliție. În timp ce se deplasau către postul de poliție, cei trei au fost urmați de către inculpatul care, fiind sub influența băuturilor alcoolice, îl încuraja pe martor să nu prezinte actele de identitate, intrând într-un conflict verbal cu lucrătorii postului de poliție.
După ce au ajuns al postul de poliție, Gaf ost invitat să intre în sediul postului, lucru pe care l-a făcut, fiind urmat de către inculpat, deși partea vătămată nu i-a permis acest lucru. Mai mult, după ce a intrat în sediu, inculpatul a fost rugat de către agentul principal de poliție -, să-l părăsească, însă acesta a devenit violent și, deși a fost scos de mai multe ori din incinta postului de către celălalt lucrător de poliție, inculpatul a revenit și l-a lovit pe agentul principal - cu piciorul, ceea ce a făcut ca acesta să se dezechilibreze și să cadă pe spate, inculpatul aruncându-se peste partea vătămată.
De menționat că, în prealabil, urmare atitudinii necorespunzătoare a inculpatului, care amenința pe partea vătămată cu acte de violență, aceasta i-a pulverizat spray lacrimogen iritant din dotare, în zona feței, ceea ce a condus la amplificarea acestui conflict, care s-a finalizat prin dezechilibrarea părților, așa cum s-a arătat mai înainte.
Ca urmare a loviturii primite, agentul de poliție a suferit leziuni care au avut nevoie 40-45 de zile îngrijiri medicale, așa cum rezultă din constatarea medico-legală nr.1315/E/1904/2008, respectiv o entorsă a genunchiului drept cu leziune ligament colateral intern, leziune ligament încrucișat.
Această situație de fapt a fost confirmată de întreg ansamblu probator în cauză, instanța de fond dispunând, în consecință, condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii, așa cum rezultă din dispozitivul enunțat.
La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului au fost avut în vedere pericolul social concret al faptei, poziția sinceră a acestuia, efortul depus pentru despăgubirea părții civile și împrejurarea că inculpatul a mai fost condamnat anterior.
S-a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins cu suspendarea condiționată a executării acesteia.
Împotriva sentinței penale mai sus arătate, în termen legal, au formulat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea și inculpatul.
S-a susținut de parchet că pedeapsa aplicată inculpatului este blândă, iar modalitatea de executare nu este în măsură să ducă la atingerea scopului acesteia, arătând că trebuia să fie aplicată o pedeapsă mai mare, care să aibă în vedere pericolul social concret al faptei acestuia, care a manifestat o violență ridicată față de lucrătorul de poliție ce se afla în exercițiul atribuțiilor de serviciu, pericolul social generic ce este dat valorile atinse prin fapta inculpatului, respectiv lezarea autorității de stat și persoana inculpatului care mai fost condamnat anterior.
S-a mai precizat că pedeapsa este blândă și prin prisma faptului că prin OUG nr.198/2008, s-au majorat limitele de pedeapsă pentru astfel de infracțiuni, în situația în care actele de violență se exercită asupra unui reprezentant al autorității publice care face parte din Poliția Română.
De asemenea s-a apreciat că scopul pedepsei, acela de a duce la îndreptarea inculpatului și la prevenirea a astfel de fapte, nu se poate realiza dacă se are în vedere că s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Apelantul-inculpat, la rândul său, a susținut că pedeapsa aplicată este aspră și a cerut reducerea acesteia, precizând că trebuiau reținute în favoarea sa circumstanțe atenuante personale prev. de art.74 lit.a,b c Cod penal, întrucât nu este cunoscut cu antecedente penale, se bucură de reputație în rândul comunității în care trăiește, a recunoscut comiterea infracțiunii și a despăgubit pe partea vătămată constituită parte civilă.
Tribunalul Vâlcea, prin decizia penală nr.184/A din 11 noiembrie 2009, admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu -V, a desființat în parte soluția în sensul că, a înlăturat art.81 cod penal și a aplicat art.86/1 cod penal, în sensul că a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
S-a atras atenția inculpatului asupra art. 86/4 rap.la art.83 cod penal.
S-a înlăturat art.82 cu privire la termenul de încercare stabilit.
În baza art.86/2 cod penal, s-a stabilit termen de încercare de 5 ani și 6 luni, iar în baza art.86/3 alin.1 cod penal, pe durata termenului de încercare s-a impus inculpatului să se supună următoarelor măsuri de supraveghere;
Să se prezinte la datele fixate, la Serviciul de probațiune;
Să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
Să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
Să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență;
În baza art.86/3 alin.3 lit.b cod penal, pe aceeași durată a termenului de încercare s-a mai impus inculpatului să nu schimbe domiciliul sau reședința avută ori să nu depășească limita teritorială stabilită, decât în condițiile fixate de instanță.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.
Prin aceeași decizie s-a respins apelul declarat de inculpatul, care a fost obligat la 100 lei cheltuieli față de stat.
Tribunalul a considerat, astfel, că se impune respingerea apelului formulat de către inculpat, întrucât instanța de fond a avut în vedere, cu ocazia individualizării pedepsei, și circumstanțele personale ale inculpatului, motiv pentru care s-a orientat la o pedeapsă către minimul special, apreciind, însă, că se impune admiterea apelului parchetului, în sensul deciziei mai sus arătate, numai cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, dispunând, în consecință, o altă modalitate de executare, și anume suspendarea sub supraveghere, mai potrivită în opinia tribunalului, pentru atingerea scopului prevăzut de art.52 Cod penal, o modalitate mai severă ca și conținut și control al obligațiilor, în aceste condiții scopul menționat, și anume de a preîntâmpina comiterea unor astfel de infracțiuni și de a conduce la reeducarea inculpatului, fiind mai bine împlinit.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, pe care însă și l-a retras, în cursul judecății, la termenul de judecată din data de 14 ianuarie 2010, când inculpatul a fost prezent, susținând retragerea recursului declarat.
Așa fiind, în baza art.385/4 alin.2 rap. la art.369 alin.1 Cod pr.penală, curtea va lua act de retragerea recursului și va obliga, în baza art.189 și 192 alin.2 Cod pr.penală, pe recurent la cheltuieli judiciare către stat, în care va fi inclus și onorariul parțial al apărătorului din oficiu, ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Ia act că inculpatul, fiul lui și, născut la 11.12.1968 în comuna, județul V, domiciliat în comuna, sat, județul V, CNP -, și-a retras recursul formulat, împotriva deciziei penale nr.184/ 11 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr-.
Obligă recurentul-inculpat la 100 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 50 lei onorariu parțial avocat din oficiu, ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 ianuarie 2010, la Curtea de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 2: Dumitru Diaconu
dr.- -
Grefier,
Red.-
Tehnored./ex.3
Jud.fond
Jud.apel
19 ianuarie 2010
Președinte:Doru MercanJudecători:Doru Mercan, Dumitru Diaconu, Elena Minodora
