Ultrajul (art. 239 cod penal). Decizia 49/2010. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 49
Ședința publică din data de 18 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Zăinescu Elena
JUDECĂTOR 2: Negulescu Elena
JUDECĂTOR 3: Nonea Ioana
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 13.01.1974, domiciliat în comuna Gherăseni, județul B împotriva deciziei penale nr.207 din 15 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău prin care s-a respins ca nefondat apelul declarat de acesta împotriva sentinței penale nr. 417/05.05.2009 pronunțată de Judecătoria Buzău.
Prin sentința penală nr. 417 din 05.05.2009 pronunțată de Judecătoria Buzău în dosarul nr-, în baza art. 11 alin. 1 pct. 2 lit. b rap. la art. 10 lit. h Cod proc. penală s-a încetat procesul penal pornit la plângerea prealabilă a părții vătămate împotriva inculpatului, zis "", fiul lui și, născut la data de 13.01.1974 în comuna Gherăseni, județul B, cu același domiciliu, CNP -, cetățean român, studii 10 clase, divorțat, doi copii minori, stagiul militar satisfăcut, recidivist, pentru comiterea infracțiunii de distrugere prevăzută de art. 217 alin. 1 Cod penal, faptă din noaptea de 17/18.04.2008, prin retragerea plângerii.
În baza art. 321 alin. 1 raportat la art. 37 lit. a Cod penal a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, în data de 9.04.2008.
În baza art. 11alin. 1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de port ilegal de obiecte fabricate sau confecționate pentru tăiere, împungere sau lovire în locuri publice, în datele de 9.04.2008, 29.06.2008 și 18.08.2008.
Prin aceeași sentință, în baza art. 192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal a fost condamnat inculpatul la trei pedepse de câte 3 ani și 6 luni închisoare pentru comiterea a trei infracțiuni de violare de domiciliu, în dauna părților vătămate și în nopțile de 17/18.04.2008, 25/26.04.2008 și 12.05.2008.
În baza art. 33 lit. a - 34 lit. b Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului și s-a dispus ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani și 6 luni închisoare.
Conform art.83 Cod penal s-a revocat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an și 2 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.483/1.03.2006 pronunțată de Judecătoria Buzău, pedeapsă ce s-a dispus a fi executată în întregime alături de pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, în total inculpatul urmând să execute pedeapsa de 4 ani și 8 luni închisoare.
În baza art. 71 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a, teza a 2-a Cod penal începând cu data rămânerii definitive și până la terminarea executării pedepsei.
S-a constatat că părțile vătămate și nu s-au constituit părți civile.
În baza art. 118 lit. b Cod penal s-au confiscat pila metalică, cuțitul și secera pe care inculpatul le-a folosit la săvârșirea infracțiunilor, bunuri aflate la Camera de corpuri delicte din cadrul Poliției Municipiului
Totodată, în baza art. 191 alin. 1 Cod proc. penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei onorariu apărător oficiu.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns recurentul-inculpat, personal și asistat de avocat din Baroul Prahova în substituirea doamnei avocat, apărător desemnat din oficiu conform delegației nr. 7543/2009 aflată la fila 9 dosar și intimații - părți vătămate și.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat depune la dosar două înscrisuri, respectiv bilete de externare din spital privind pe inculpat, precizând că nu are cereri prealabile de formulat și solicită să se constate cauza în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul arată că nu are cereri de formulat, apreciind cauza în stare de judecată.
Curtea, în conformitate cu art. 38514al. 11Cod proc. penală aduce la cunoștința recurentului inculpat faptul că poate fi ascultat, întrucât la instanța de apel acesta nu a dat declarație.
Recurentul inculpat având cuvântul precizează că își menține declarațiile date anterior, arătând că regretă fapta comisă.
Curtea, ia act de declarațiile părților, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat precizează că recursul declarat vizează decizia penală nr. 207 din 15 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău și sentința penală nr. 417/05.05.2009 pronunțată de Judecătoria Buzău, pe care le critică pentru nelegalitate și netemeinicie.
Se arată că recurentul inculpat a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 4 ani și 8 luni închisoare, formată din trei pedepse de câte 3 ani și 6 luni închisoare și o pedeapsă de 1 an și 2 luni aplicată prin sentința penală nr. 483/1.03.2006, pronunțată de Judecătoria Buzău, pentru care s-a revocat beneficiul suspendării.
Critică cele două hotărâri sub aspectul cuantumului pedepsei pe care îl consideră prea mare având în vedere că recurentul a recunoscut și regretat faptele, are doi copii minori și suferă de anumite probleme psihice care îi alterează comportamentul.
În urma acestor probleme psihice are internări la spitale de profil psihiatric, necesitând tratament.
Solicită admiterea recursului declarat de inculpat, casarea hotărârilor atacate și pe fond să se redozeze pedeapsa aplicată în sensul micșorării acesteia, luând în considerare atitudinea recurentului inculpat și probleme psihiatrice pe care le are.
Intimatul parte vătămată având cuvântularată că și-a retras plângerea formulată împotriva recurentului inculpat. Lasă la aprecierea instanței cu privire la recursul declarat.
Intimata parte vătămată având cuvântularată că a înțeles faptul că recurentul inculpat suferă de o boală psihică iar faptele comise nu au fost intenționate.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul precizează că problemele de natură psihică au fost invocate de recurentul inculpat încă din faza de urmărire penală, în sensul acestora s-a și efectuat o expertiză medico-legală psihiatrică la nivelul Serviciului de Medicină Legală
S-a solicitat această expertiză și în faza de fond și de apel pe motiv că s-a stabilit discernământul numai cu privire la o singură faptă dar în realitate expertiza medico-legală s-a efectuat pentru toate faptele din 17/18 aprilie, din 26 aprilie și 29 iulie 2008, concluzionându-se că inculpatul prezintă personalitate cu trăsături polimorfe și că are discernământ pentru faptele săvârșite.
Pedeapsa rezultantă aplicată în cauză de 4 ani și 8 luni închisoare pare mare, dar solicită să se constate că cea mai gravă dintre infracțiuni, aceea de violare de domiciliu are minimul special de trei ani, iar instanța de fond i-a aplicat recurentului 3 ani și 6 luni închisoare.
Cuantumul pedepsei aplicate recurentului inculpat este determinat și de revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an și 2 luni, aplicată prin sentința penală nr. 483/1.03.2006 pronunțată de Judecătoria Buzău.
Recurentul inculpat, în patru rânduri, pe timp de noapte, a pătruns în domiciliul părților vătămate, a provocat scandal, a distrus bunuri dar pentru infracțiunea de distrugere, partea vătămată și-a retras plângerea.
De asemenea, a fost surprins cu un cuțit asupra sa în fața primăriei din localitate săvârșind infracțiunea prev. de art. art.11alin.1 pct. 1 din Legea nr.61/1991.
Concluzii de respingere a recursului declarat de inculpat, ca nefondat.
Recurentul inculpat având ultimul cuvânt arată că regretă faptele comise și nu a fost conștient de gravitatea acestora.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.417 din 5 mai 2009 pronunțată de Judecătoria Buzău, în baza disp. art.11 pct.2 lit.b) rap. la art.10 lit.h) cod proc. penală, s-a dispus încetarea procesului penal pornit la plângerea prealabilă a părții vătămate împotriva inculpatului, zis "", fiul lui și, născut la data de 13 ianuarie 1974 în comuna Gherăseni, jud.B, cu același domiciliu, cetățean român, studii 10 clase, divorțat, doi copii minori, stagiul militar satisfăcut, recidivist, CNP -, pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere prev. de artr.217 alin.1 cod penal, faptă din noaptea de 17/18 aprilie 2008, prin retragerea plângerii.
Prin aceeași hotărâre, în baza disp. art.321 alin.1 rap. la art.art.37 lit.a) cod penal, a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, fapte din 9 aprilie 2008, la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de port ilegal de obiecte fabricate sau confecționate pentru tăiere, împungere sau lovire în locuri publice prev. de art.11alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991 republicată, cu aplic. 41 alin.2 și art.37 lit.a) cod penal și la trei pedepse de câte 3 ani și 6 luni închisoare pentru comiterea a trei infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art.192 alin.2 cod penal, cu aplic. art.37 lit.a) cod penal, în dauna părților vătămate și, fapte din nopțile de 17/18 aprilie 2008, 25/25 aprilie 2008 și 12 mai 2008.
Conform art.33 lit.a) și art.34 lit.b) cod penal au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului și s-a dispus ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 6 luni închisoare, în condițiile prev. de art.71 rap. la art.64 lit.a) teza a II a și b) cod penal.
Totodată, în temeiul disp. art.83 cod penal a fost revocat beneficiul suspendării condiționate a pedepsei de 1 an și 2 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.483/1 martie 2006 Judecătoriei Buzău, ce s-a dispus a fi executată alături de pedeapsa aplicată în cauză, în total 4 ani și 8 luni închisoare.
În soluționarea laturii civile, s-a constatat că părțile vătămate și, nu s-au constituit părți civile.
În baza art.118 lit.b) cod penal s-a dispus confiscarea bunurilor folosite la comiterea infracțiunilor și aflate la camera de corpuri delicte din cadrul Poliției municipiului B, respectiv una pilă metalică, un cuțit și una seceră.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut pe baza actelor și lucrărilor dosarului, următoarele:
În data de 9 aprilie 2008, inculpatul a provocat scandal în barul aparținând SRL Gherăseni, unde a spart pahare și a adresat injurii și cuvinte indecente persoanelor aflate în bar, provocând indignarea și disconfortul clienților aflați acolo. La intervenția martorilor C și de a înceta scandalul, inculpatul i-a luat căciula de pe cap martorului și a aruncat-o în fântână din fața barului, martorul recuperându-și bunul după plecarea acestuia.
De asemenea, se reține că inculpatul l-a agresat pe martorul C, pe care l-a lovit cu o piatră, după care s-a deplasat la locuința sa. La scurt timp însă, s-a întors la bar, având asupra sa o pilă metalică cu intenția de a-l agresa pe C, însă acesta nu se mai afla în bar. Organele de poliție au găsit asupra inculpatului pila metalică.
Martorul C și-a retras plângerea formulată împotriva inculpatului cu privire la infracțiunea de lovire, motiv pentru care organele de urmărire penală au dispus încetarea urmăririi penale.
Totodată, s-a reținut că în noaptea de 17/18 aprilie 2008, în jurul orelor 2,40, inculpatul a mers la casa fostului său socru, a pătruns în curtea locuinței, proferând expresii și cuvinte vulgare, a distrus țambrele metalice de la gardul locuinței și a spart geamurile de la ușa de acces în casă.
De asemenea, în noaptea de 25/26 aprilie 2008, în jurul orelor 2,00, inculpatul a pătruns fără drept în curtea părții vătămate, fiind surprins de aceasta și martora, inculpatul părăsind locuința părții vătămate numai la insistențele acesteia, iar în data de 12 mai 2008, în jurul orelor 23,00 inculpatul a pătruns fără drept în locuința părții vătămate după care a pătruns în interiorul casei, fiind surprins de martorii și, care au anunțat organele de poliție, inculpatul fiind prins în flagrant.
În noaptea de 29 iunie 2008, în jurul orelor 23,15, inculpatul se afla în fața Primăriei Gherăseni având asupra sa un cuțit ce a fost predat de către inculpat la sosirea organelor de poliție.
În noaptea de 18 august 2008, în jurul orelor 1,00, inculpatul, fiind înarmat cu o seceră a lovit cu intenție autoturismul cu nr. de înmatriculare B-64- aparținând Primăriei Gherăseni ce se afla parcat la sediul acesteia. La intervenția agentului de pază de la primărie inculpatul a început să agite secera în aer la adresa acestuia, după care a mers la locuința numitului, a strigat la poartă și a cerut fiului acestuia să iasă să se bată iar când acesta a ieșit inculpatul a fugit, abandonând secera pe uliță, ce a fost găsită cu ocazia cercetărilor și recunoscută de agentul de pază.
Situația de fapt expusă anterior a fost reținută pe baza plângerilor și declarațiilor părților vătămate, proceselor verbale de constatare a infracțiunilor, declarațiile martorilor, C, ce se coroborează cu declarațiile de recunoaștere ale inculpatului.
Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul, criticând-o de nelegalitate și netemeinicie, susținând că are probleme psihice ce au necesitat internarea sa în spitalul și că pedepsele aplicate sunt prea aspre.
Prin decizia penală nr.207 din 15 octombrie 2009 Tribunalul Buzăua respins ca nefondat apelul declarat de inculpat și a dispus obligarea apelantului la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a decide astfel, prima instanță de control judiciar a reținut că judecătoria a stabilit corect situația de fapt, pe baza probelor administrate în cauză, faptelor li s-a dat o corectă încadrare juridică, acestea întrunind elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art.321 alin.1 cod penal, art.11alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991 republicată, cu aplic. art.41 alin.2 cod penal și art.192 alin.2 cod penal.
S-a motivat, de asemenea, că potrivit concluziilor raportului de expertiză medico-legală psihiatrică inculpatul-apelant a avut discernământul păstrat în momentul comiterii infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată.
Referitor la individualizarea pedepselor s-a apreciat că acestea au fost corect stabilite în raport de disp. art.72 cod penal și față de împrejurarea că prin sentința penală nr.483/1 martie 2006 Judecătoriei Buzău inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 1an și 2 luni închisoare în condițiile prev. de art.81 cod penal iar prezentele fapte sunt comise în termenul de încercare, în mod corect s-a reținut incidența disp. art.37 lit.a) cod penal și s-a făcut aplicarea art.83 din același cod, privind revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei.
Reținându-se că sentința primei instanțe este legală și temeinică sub toate aspectele, tribunalul a respins apelul inculpatului ca nefondat.
Împotriva ambelor hotărâri a declarat recurs inculpatul care a criticat soluțiile pronunțate de netemeinicie, sub aspectul greșitei individualizări a pedepselor.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat a criticat hotărârile recurate, susținând că pedepsele aplicate sunt prea aspre față de circumstanțele personale ale inculpatului, care a recunoscut și regretat faptele comise, are doi copii minori în întreținere și suferă de anumite probleme psihice care îi alterează comportamentul, motive pentru care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor și reducerea cuantumului pedepselor.
În dovedirea temeiniciei recursului inculpatul a depus două bilete de ieșire din Spitalul de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță, județul
Curtea, examinând hotărârile recurate, în raport de critica invocată, circumscrisă cazului de casare prev. de art.3859pct.14 cod proc. penală, pe baza materialului probator administrat în cauză și din oficiu, în limitele prev. de art.3859alin.2 și 3 cod proc. penală, constată că recursul declarat de inculpat este fondat, pentru considerentele ce urmează:
Pe baza probelor și mijloacelor de probă administrate în timpul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, respectiv procesele verbale de sesizare din oficiu, de constatare a infracțiunilor flagrante, plângerile și declarațiile părților vătămate C, procesele verbale și planșele foto de fixare a corpurilor delicte folosite la comiterea infracțiunilor, declarațiile martorilor, C, raportul de expertiză neuro-psihiatrică privind pe inculpat și declarațiile acestuia, ambele instanțe au stabilit în mod corect și complet situația de fapt, astfel cum a fost expusă pe larg anterior, din care rezultă existența faptelor, împrejurările comiterii acestora și vinovăția inculpatului, necontestate de acesta.
Probele și mijloacele de probă la care s-a făcut referire anterior au fost complet analizate și just apreciate de instanțe, care, reținând vinovăția inculpatului în forma prevăzută de lege, respectiv intenție directă, în mod temeinic și legal au dispus condamnarea acestuia în temeiul disp. art.321 alin.1 cod penal, art.11alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991 republicată și art.192 alin.2 cod penal (trei fapte), încadrarea juridică stabilită fiind conformă probatoriilor administrate și vinovăției inculpatului.
Totodată, în mod întemeiat s-a reținut incidența disp. art.37 alin.1 lit.a) cod penal, respectiv starea de recidivă postcondamnatorie, primul termen al recidivei fiind reprezentat de pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.483 din 1 martie 2006, așa încât, față de împrejurarea că infracțiunile deduse judecății au fost comise înlăuntrul termenului de încercare stabilit prin aceasta, revocarea beneficiului suspendării condiționate a acestei pedepse conform art.83 cod penal este pe deplin justificată.
În ceea ce privește însă individualizarea judiciară a pedepselor, Curtea constată că instanțele de fond și apel au evaluat necorespunzător criteriile cuprinse în art.72 cod penal, respectiv pe cel ce vizează persoana inculpatului, reținând că acesta prezintă pericol pentru comunitatea locală, fiind recidivist.
Este adevărat că inculpatul a fost trimis în judecată și condamnat pentru o pluralitate de infracțiuni, cu grad relativ ridicat de pericol social, că infracțiunile deduse judecății au fost comise înlăuntrul termenului de încercare stabilit prin sentința penală nr.483 din 1 martie 2006 Judecătoriei Buzău, însă în egală măsură trebuie reținută atitudinea sinceră de recunoaștere și regret a faptelor precum și starea de boală pe fondul căreia au fost săvârșite faptele deduse judecății.
Așa cum s-a reținut și de către instanțele anterioare și rezultă din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr.1075/O/10 septembrie 2008 întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală B, la data comiterii tuturor faptelor inculpatul a avut capacitatea psihică de apreciere critică a acestora față de care discernământul a fost păstrat, însă nu poate fi ignorat diagnosticul stabilit de medicii legiști, respectiv "personalitate cu trăsături polimorfe, tulburare mixtă de personalitate".
Starea de boală a inculpatului a fost și este cunoscută și de părțile vătămate din prezenta cauză, care, prezente în fața instanțelor, inclusiv în recurs, fie și-au retras plângerea prealabilă formulată împotriva inculpatului, cazul părții vătămate, fie au apreciat că faptele comise de inculpat nu au fost intenționate, cunoscând că acesta suferind de o boală psihică, cazul victimei.
Deosebit de important pentru cauză este faptul că, fiind conștient de boala sa și urmările pe care aceasta le-a avut asupra comportamentului său, inculpatul s-a internat în Spitalul de Psihiatrie B, în două rânduri, respectiv în perioada 28 octombrie - 6 noiembrie 2009 cu nr.8932/2699 și respectiv de la 7 ianuarie până la 13 ianuarie 2010 cu nr.174, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse în recurs și aflate la filele 14-15.
Toate acestea, unite cu atitudinea de regret a faptelor manifestată și în fața instanței de recurs îndreptățesc Curtea să aprecieze că în cauză sunt incidente dispozițiile cuprinse în art.74 alin.2 din Codul penal și reținând că scopul pedepsei prev.de art.52 din același cod este nu doar de constrângere ci și de reeducare a inculpatului, în baza art.76 din Codul penal va reduce pedepsele aplicate acestuia, pentru fiecare din infracțiunile comise într-un cuantum corespunzător, care să reprezinte un just echilibru între faptă și sancțiune.
Pentru considerentele expuse, în baza disp. art.38515pct.2 lit.d) cod poc. penală va admite recursul declarat de inculpat, va casa în parte, în latură penală, ambele hotărâri și după descontopirea pedepsei rezultante de 3 ani și 6 luni închisoare, reținând incidența disp. art.74-76 cod penal, va reduce pedepsele aplicate inculpatului și după recontopire, va dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea.
Vor fi menținute dispozițiile cuprinse în art.83 cod penal privind revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei de un an și două luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.483/2006 a Judecătoriei Buzău, pedeapsă ce va fi executată alături de pedeapsa rezultantă aplicată prin prezenta.
Neexistând alte critici și nefiind constatate nulități de ordine publică care să afecteze legalitatea hotărârilor pronunțate, vor fi menținute în rest dispozițiile acestora.
În baza disp. art.192 alin.3 cod proc. penală, reținând că asistența juridică a inculpatului este obligatorie conform art.171 alin.3 cod proc. penală, va dispune plata sumei de 200 lei reprezentând onorariu apărător desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent, din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului P, onorariu stabilit conform art.5 al.1 lit.a din Protocolul comun încheiat între Ministerul Justiției sub nr.1139/2008 și Uniunea Națională a Barourilor din România sub nr.1693/2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 207 din 15 octombrie 2009 Tribunalului Buzău și sentinței penale nr. 417 din 05 mai 2009 Judecătoriei Buzău.
Casează ambele hotărâri în parte, în latură penală.
Descontopește pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare în pedepsele stabilite pentru faptele reținute în cauză.
Reține circumstanțele atenuante prev. de art.74 al.2 Cod penal și dispune reducerea pedepselor conform art.76 lit.d Cod penal de la 2 (doi) ani închisoare la 10 (zece) luni închisoare pentru ultraj prev. de art.321 al.1 cod penal; conform art.76 lit.e Cod penal de la 2 (doi) ani închisoare, la 2 (două) luni închisoare pentru fapta prev. de art.11al.1 pct.1 din Legea nr.61/1991, republicată, cu aplic. art.41 al.2 Cod penal și conform art.76 lit.c Cod penal de la 3 ani și 6 luni închisoare, la 2 (doi) ani închisoare pentru violare de domiciliu prev. de art.192 al.2 Cod penal, fiecare cu aplic. art.37 lit.a Cod penal.
În baza art.33 lit.a, art.34 lit.b Cod penal aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare.
Menține revocarea beneficiului suspendării executării pedepsei de un an și două luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 483/2006 a Judecătoriei Buzău, pedeapsă ce va fi executată alături de pedeapsa rezultantă aplicată prin prezenta, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 3 (trei) ani și 2 (două) luni închisoare.
Menține în rest dispozițiile hotărârilor recurate.
Dispune plata sumei de 200 lei reprezentând onorariu apărător desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent, din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 ianuarie 2010.
Președinte, Judecători,
Grefier,
Red. NI/Tehnored.
3 ex./27 ianuarie 2010
Dosar apel nr- Trib.
Judec. apel /
Dosar fond nr- Judec.
Judec. fond
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113/2006
Președinte:Zăinescu ElenaJudecători:Zăinescu Elena, Negulescu Elena, Nonea Ioana