Ultrajul (art. 239 cod penal). Decizia 618/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.618/R/2008
Ședința publică din 27 noiembrie 2008
PREȘEDINTE: Marinela Crișan vicepreședintele instanței
JUDECĂTOR 2: Adela Condrovici
JUDECĂTOR 3: Daniela Sotoc
Procuror: - -
Grefier:
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio potrivit prevederilor art.304 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare pronunțarea asupra recursului penal declarat de inculpații recurenți,. în O,-, județul B și,. în O,-/C,.1, județul B, împotriva deciziei penale nr.160/A din 28 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul penal nr-, decizie care modifică în parte sentința penală nr.1808/P din 20 decembrie 2007 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosarul penal nr-, inculpatul trimis în judecată sub aspectul comiterii infracțiunilor de ultraj prev. și ped. de art.239 alin.1, 2 și 3 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prev. și ped. de art.321 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal, cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal și inculpatul trimis în judecată sub aspectul comiterii infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prev. și ped. de ar.321 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal.
Se constată că dezbaterea judiciară a recursurilor a avut loc în ședința publică din 6 noiembrie 2w008, când părțile prezente au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta și când în vederea deliberării s-a dispus amânarea pronunțării hotărârii pentru data de 13.11.2008, 20.11.2008 și 27.11.2008.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.1808 din 20.12.2007, pronunțată de Judecătoria Oradea, s-au hotărât următoarele:
1. În baza art. 239 alin.1, 2 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a, art. 73 lit. b, 74 lit.c și art.80 alin.2 Cod penal, a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu executare, cu aplicarea art. 71, 64 lit. a teza II și b Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj.
În baza art.321 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a, art.73 lit.b, 74 lit.c și art.80 Cod penal, a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 10 luni închisoare cu executare, cu aplicarea art.71, 64 lit. a teza II și b Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice.
În baza art.33 lit.a, art.34 lit.b Cod penal, au fost contopite pedepsele de 3 ani și de 10 luni închisoare aplicate mai sus în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care a fost aplicat un spor de 6 luni închisoare, inculpatul urmând a executa 3 ani și 6 luni închisoare cu executare cu aplicarea art.71, 64 lit.a teza II și lit.b Cod penal.
A fost menținut beneficiul liberării condiționate, respectiv a restului de pedeapsă neexecutat de 479 zile închisoare, din executarea pedepsei aplicate acestuia prin sentința penală nr. 2030/2001 a Judecătoriei Oradea.
A fost scăzută din durata pedepsei aplicate perioada reținerii de 24 ore de la 11.07.2005 ora 18.15 la 12.07.2005 ora 18.15.
2. În baza art.321 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art.37 lit. a, art.73 lit.b, 74 lit.c și art.80 Cod penal, a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 10 luni închisoare cu executare, cu aplicarea art.71, 64 lit.a teza II și b Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice.
A fost menținut beneficiul liberării condiționate, respectiv a restului de pedeapsă neexecutat de 2376 zile închisoare, din executarea pedepsei aplicate acestuia prin sentința penală nr. 48/1988 a Tribunalului Bihor.
A fost scăzută din durata pedepsei aplicate perioada reținerii de 24 ore de la 11.07.2005 ora 18.15 la 12.07.2005 ora 18.15.
3. În baza art.321 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art.73 lit. b și 74 lit.c Cod penal, a fost condamnată inculpata la o pedeapsă de 10 luni închisoare, cu aplicarea art.71, 64 lit.a teza II și b Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice.
În baza art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 10 luni, stabilit conform art.82 Cod penal.
În baza art.359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatei asupra nerespectării prev. art.83 Cod penal, care are drept consecință revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art.71 alin.4 Cod penal, a fost suspendată executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a pedepsei închisorii.
S-a constatat că inculpata a fost reținută timp de 24 ore de la 11.07.2005 ora 18.15 la 12.07.2005 ora 18.15.
S-a constatat că partea vătămată a renunțat la constituirea de parte civilă în cauză față de inculpatul.
Au fost respinse pretențiile civile formulate de partea vătămată la adresa inculpatului și.
În baza art.191 Cod procedură penală, au fost obligați inculpații câte 500 lei fiecare cheltuieli judiciare în favoarea statului.
S-a dispus ca onorariile în sumă de câte 100 lei pentru apărătorii din oficiu și, să fie achitate din fondurile Ministerului Justiției conf. delegațiilor nr. 4600 din 23.08.2006, 246/10.01.2007, aflate la dosar.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
În data de 11.07.2005, conform obligațiilor de serviciu, partea vătămată - agent de politie la Politia mun. O, se găsea in exercitarea atribuțiilor de serviciu, echipat corespunzător cu uniformă și însemnele specifice.
La aceeași dată, in jurul orelor 16.00, inculpații, și, aflați in stare de ebrietate, s-au deplasat la magazinul aparținând SC SRL O situat la parterul unui bloc de pe Calea din O, vizavi de sediul Politiei municipiului După ce au consumat 3 sticle cu bere, martora - - vânzător, observând starea in care se găseau cei trei, a refuzat să-i mai servească cu băuturi alcoolice.
Inculpații au reacționat violent prin proferarea de amenințări și injurii care nu pot fi reproduse, totul culminând cu acțiunea inculpatei de a încerca să o lovească pe martoră.
In tot acest timp, inculpații s-au susținut unii pe alții devenind agresivi.
Inculpata a lovit cu pumnul în față pe martorul și l-a prins de gât și de piept pe martorul.
Organele de politie - respectiv partea vătămată agentul, și ofiterii de politie Marnea și, s-au prezentat la solicitarea martorei -, constatând că cei trei continuă să provoace scandal public în fața magazinului, tulburând liniștea publică prin cuvinte, expresii și gesturi.
Partea vătămată agentul s-a prezentat inculpaților și le-a cerut să se legitimeze, însă, constatând că inculpații sunt în continuare agresivi, proferând insulte și la adresa celor trei polițiști, le-a cerut să-l însoțească la sediul poliției. Aceștia s-au opus astfel încât au fost conduși imobilizați către sediul poliției aflat peste drum.
Cu toate că era imobilizat, inculpatul a reușit să-și elibereze mâinile și, având o sticlă de bere asupra sa, lovit în direcția capului părții vătămate care a reușit să se ferească. a lovit un stâlp de beton și cioburile l-au tăiat la mâna dreaptă pe partea vătămată, provocând sângerarea.
In sediul poliției inculpații au continuat să provoace scandal, răsturnând mesele si scaunele, insultând și amenințând politiștii, în cele din urmă fiind încătușați.
Partea vătămată a declarat că renunță la constituirea de parte civilă în cauză ( fila 30 dosarul instanței ) față de inculpatul.
Din raportul de constatare medico-legală nr. 2075/12.07.2005 rezultă că partea vătămată a suferit leziuni care necesită 4-6 zile de îngrijiri medicale.
Martorii reaudiați în fața instanței de fond și-au menținut declarațiile formulate la dosarul de urmărire penală, declarând că inculpații aflați sub influenta alcoolului s-au comportat agresiv față de cei prezenți în, insultând, amenințând sau lovind pe cei prezenți. Totodată martorii declară că inculpații au refuzat să se legitimeze la solicitarea polițiștilor și s-au împotrivit când au fost invitați să se deplaseze la sediul poliției, insultându-i și amenințându-i pe polițiști și provocând dezordine la sediul poliției.
Martorii au arătat că au fost indignați și revoltați de atitudinea și faptele celor trei inculpați.
Martorul a declarat că își menține declarațiile formulate în dosarul de urmărire penală, arătând faptul că la data faptei inculpații, aflați în -ul cu pricina, au făcut scandal și că au folosit cuvinte triviale care nu pot fi reproduse, de față fiind martorul și încă o persoană al cărei nume nu îl cunoaște, ofițer pensionar. Declară că inculpata l-a lovit si pe martor în zona gâtului și în piept cu dosul palmei, în încercarea acesteia de a-și face loc spre toaleta -ului. Martorul declară că a fost invitat la organele de poliție în împrejurarea reținerii celor trei și că și în sediul poliției inculpata continua scandalul iar inculpații încercau să o tempereze. Martorul declară că nu auzit că martora - să le vorbească necuviincios celor trei inculpați. Martorul a văzut în sediul poliției că unul din politiștii care i-au condus pe inculpați sângera la o mână.
Martorul - a declarat că își menține declarațiile formulate în dosarul de urmărire penală, arătând că își aduce aminte cu exactitate despre data faptei și cele întâmplate, când inculpații au proferat cuvinte triviale în prezența martorilor, și. Martora declară că inculpații se găseau sub influența alcoolului și că după sosirea polițiștilor s-a deplasat la sediul poliției unde l-a văzut pe partea vătămată tăiat la mână. Martora arată că inculpații i-au adresat cuvinte triviale și de amenințare în condițiile în care nu i-a provocat. Arată că nu formulează plângere în acest sens.
Martora a declarat că inculpații au amenințat-o pentru aod etermina să nu se prezinte spre a fi audiată ca martor în fața instanței.
Martorul a declarat că își menține declarațiile formulate în dosarul de urmărire penală, arătând că a fost de față la săvârșirea faptei însă nu își mai amintește detalii datorită trecerii timpului.
Martorul Gad eclarat că își menține declarațiile formulate in dosarul de urmărire penală, arătând că a fost de față la săvârșirea faptei insă nu își mai amintește detalii datorită trecerii timpului. Își amintește că inculpații au amenințat-o si insultat-o cu cuvinte care nu pot fi reproduse pe vânzătoarea din si că a găsit-o pe inculpată in timp ce a prins de gât pe unul din cei prezenți, posibil unul din inculpați.
A declarat că ulterior a aflat că inculpații s-au manifestat necorespunzător față de organele de politie, provocând scandal in continuare.
Martorul - angajat al Politiei mun. O și propus de inculpatul a declarat că își menține declarațiile formulate în dosarul de urmărire penală, a arătat că își amintește despre intervenția sa împreună cu alți polițiști la sediul -ului respectiv unde au găsit două persoane de sex masculin și un a de sex feminin care făceau scandal, înjurând, amenințând și lovind pe cei din jur, fiind conduși la sediul politiei situat vizavi. Martorul declară că cei trei au continuat sa facă scandal in sediul politiei, amenințând si insultând polițiștii, si ca unul din ei a spart o sticlă de bere, aflând ulterior că sticla s-a spart in timp ce unul din ei încerca să lovească pe partea vătămată. Martorul a văzut pe partea vătămată rănit la mână și la cap.
Audiați fiind atât la urmărire penală cât și în fața instanței de fond, inculpații nu au recunoscut săvârșirea faptelor și se apără invocând faptul că doar au ripostat la injuriile pe care i le-au adresat vânzătoarea din.
Inculpatul a declarat că la data faptei a consumat la -ul în cauză împreună cu inculpatul câte 100 gr. votcă, după care, la sosirea inculpatei, au mai luat câte o sticlă de bere de litri. A declarat că inculpata a dorit să meargă la toaletă și că martora a refuzat-o vorbindu-i urât. Inculpatul a declarat că inculpata i s-a adresat cu cuvinte triviale martorei, dar că nu a lovit pe nimeni din cei prezenți. Inculpatul nu a recunoscut să fi lovit pe partea vătămată cu sticla de bere. A arătat că din locul unde stătea cu inculpatul nu a auzit scandalul dintre inculpată și martora. Inculpatul a recunoscut că poartă oarecare vină întrucât se afla sub influenta alcoolului.
Inculpata a declarat că la data faptei s-a oprit la -ul în cauză să bea o bere "și câteva grame de tărie" împreună cu inculpații. Potrivit declarației sale în mai erau 2-3 bărbați. A arătat că martora a jignit-o și nu i-a permis să folosească toaleta, recunoscând că atunci a înjurat-o pe martoră. A arătat că nu a amenințat și nu a lovit nici o persoană din cei prezenți. A declarat că inculpații nu au făcut scandal și nu a adresat injurii și amenințări la adresa celor prezenți, că partea vătămată nu s-a legitimat și că inculpații nu au refuzat să îi însoțească la politie și că nu este adevărat că inculpații l-au lovit pe partea vătămată.
Apărarea nu a putut fi primită, întrucât, dacă ar fi adevărată susținerea inculpatei potrivit căreia partea vătămată nu s-ar fi legitimat, inculpata nu explică care a fost motivul acceptării pentru a-l însoți la politie.
Inculpatul a declarat că la data faptei s-a aflat împreună cu inculpata și inculpatul la -ul în cauză unde fiecare au servit câte două beri de 500 ml si câte 100 ml votcă. A arătat că a auzit o ceartă între inculpată și martora care se insultau reciproc, după care a văzut-o pe inculpată împingând-o peste tejghea pe martoră în prezența a două-trei persoane aflate în incintă. Declară că nu este adevărat că a avut o sticlă de bere asupra sa și că l-ar fi lovit pe agentul de poliție. De altfel, a arătat că nu a văzut polițiști răniți si că nu s-a opus când au fost conduși pe jos la sediul poliției. Declară că inculpata s-a certat cu martora pentru că aceasta din urmă nu i-a permis accesul la toaleta însă declară că personal nu a văzut să existe toalete publice în acel magazin.
Apărarea potrivit căreia acțiunea martorei de aoî mpiedica pe inculpată să se deplaseze la toaleta - în condițiile în care inculpații declară că nu au cunoștință despre existența unei asemenea toalete în acel - a determinat-o pe inculpată să aibă un comportament agresiv, s-a reținut că nu este de natură a-i disculpa pe inculpați întrucât nu are importanță motivul care a stat la baza altercației cu martora și cu cei prezenți ci faptul că aceștia au avut respectiva altercație cu aceste persoane, altercație care a degenerat în scandal public, ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice.
Apărarea inculpatului potrivit căreia nu a avut asupra sa sticla de bere și că nu i-a provocat vătămări părții vătămate este infirmată de probele administrate, vinovăția acestuia fiind evidentă și sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 239. penal, chiar și numai in limitele intenției indirecte.
S-a reținut de prima instanță că săvârșirea de către inculpați a acestor infracțiuni este în mod cert și convingător dovedită prin declarația părții vătămate și declarațiile martorilor, atât în dosarul de urmărire penală cât și în dosarul instanței, aceste mijloace de probă coroborându-se pe deplin cu privire la aspectele esențiale ale cauzei.
Inculpații au folosit cuvinte și expresii triviale, dar și gesturi care au fost de natură a-i indigna pe cei prezenți, fapta acestora neputând fi interpretată drept contravenție, întrucât pentru ca fapta lor să constituie contravenție acțiunile acestora trebuiau să fie de natura a provoca scandal public, în timp ce în cauza de față scandalul public s-a produs, acest lucru intrând în componența laturii obiective a infracțiunii prev. de art. 321 Cod penal.
Din fișele de cazier ale inculpaților rezultă că inculpații și sunt recidiviști postcondamnatorii, cât și că inculpata nu are antecedente penale.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea și inculpații și.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea, prin motivele scrise și prin intermediul reprezentantului său, a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței apelate, în sensul înlăturării dispoziției de reținere în favoarea inculpaților a circumstanțelor atenuante prev. de art.73 lit.b și 74 lit.c Cod penal, având în vedere că aceste circumstanțe reținute în favoarea inculpaților nu sunt motivate în fapt. Totodată, se arată că instanța de fond, în mod nelegal și netemeinic, a menținut beneficiul liberării condiționate privind restul de pedeapsă neexecutat, de 479 zile închisoare, respectiv 2376 zile închisoare, din executarea pedepsei aplicate inculpatului prin sentinței penale nr. 2030/2001 a Judecătoriei Oradea, respectiv din executarea pedepsei aplicate inculpatului prin sentința penală nr.48/1988 a Tribunalului Bihor, având în vedere gradul de pericol social a infracțiunii săvârșite de inculpatul - ultraj, concursul de infracțiuni reținut în sarcina sa, faptul că acesta a mai fost condamnat la pedeapsa închisorii de 2 ori până în prezent, precum și faptul că inculpatul, în anul 2001, fost eliberat din executarea unei pedepse pentru săvârșirea unei infracțiuni deosebit de gravă, respectiv omor, cu un rest mare de pedeapsă neexecutat.
Inculpații și, prin intermediul apărătorului lor, au solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii apelate și în principal aplicarea inculpaților a câte unei sancțiuni cu caracter administrativ, dat fiind faptul că faptele săvârșite de către acestea nu ar atinge gradul de pericol social al unor infracțiuni, tot scandalul pornind de la faptul că vânzătoarea de la magazinul unde s-au petrecut faptele ( și unde se vindeau băuturi alcoolice și cafea ) nu a lăsat-o pe inculpata să meargă la toaletă. În subsidiar, solicită a se reține în favoarea inculpaților circumstanțe atenuante, cu consecința aplicării unei pedepse sub minimul special până la minimul general.
Prin decizia penală nr.160/A din 28 mai 2008 pronunțată de tribunalul Bihor în dosarul penal nr-, au fost admise apelurile penale declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea și inculpații și a fost desființează hotărârea apelată în sensul că, a fost descontopită pedeapsa rezultantă de 3 ani 6 luni închisoare aplicată inculpatului în pedepse componente, respectiv: 3 ani închisoare aplicată în baza art.239 alin.1, 2 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a, art.73 lit.b, art.74 lit.c și art.80 alin.2 Cod penal; 10 luni închisoare aplicată în baza art.321 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a, art.73 lit.b, art.74 lit.c și art.80 Cod penal; sporul de 6 luni închisoare.
Au fost înlăturate dispozițiile art.73 lit.b, art.74 lit.c și art.80 alin.2 Cod penal.
A fost redusă pedeapsa aplicată inculpatului în baza art.239 alin.1, 2 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal la un cuantum de 2 ani închisoare.
A fost majorată pedeapsa de 10 luni închisoare aplicată în baza art.321 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal, la un cuantum de 1 an 4 luni închisoare și a fost înlăturat sporul de 6 luni închisoare.
Au fost contopite pedepsele componente în pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, pe care inculpatul va urma să o execute în regim de detenție cu aplicarea art.71, 64 lit.a teza și lit.b Cod penal.
S-a menținut beneficiul liberării condiționate din executarea pedepsei aplicate prin sentința penală nr.2030/2001 a Judecătoriei Oradea, respectiv a restului de pedeapsă de 479 zile închisoare.
A fost înlăturată aplicarea art.73 lit.b, 74 lit.c și art.80 în Cod Penal ceea ce îl privește pe inculpatul.
A fost majorată pedeapsa de 10 luni închisoare aplicată în baza art.321 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal, la un cuantum de 1 an 4 luni închisoare.
S-a menținut beneficiul liberării condiționate din executarea pedepsei aplicate prin sentința penală nr.48/1998 a Tribunalului Bihor, respectiv a restului de pedeapsă de 2376 zile închisoare.
S-au menținut restul dispozițiunilor aplicate în ceea ce-l privește pe acest inculpat.
A fost înlăturată aplicarea art.73 lit.b, 74 lit.c Cod penal în ceea ce o privește pe inculpata, menținând restul dispozițiunilor hotărârii apelate în ceea ce o privește pe inculpată.
A fost majorată pedeapsa aplicată în baza art.321 alin.1 Cod penal de la 10 luni închisoare la 1 an 4 luni închisoare, fiind menținute restul dispozițiunilor hotărârii apelate.
Pentru a pronunța astfel tribunalul, analizând hotărârea atacată prin prisma apelurilor declarate în cauză, cât și din oficiu, dar în limitele și conform dispozițiilor art.371 Cod procedură penală, cu privire la toate motivele de nelegalitate și netemeinicie prev. de art.378 Cod procedură penală, a reținut că acestea sunt fondate, pentru următoarele considerente:
Starea de fapt a fost corect reținută de prima instanță, just argumentată, conformă cu probele administrate în cauză, încadrările juridice a faptelor comise de inculpați fiind legale ( aspecte care de altfel nu au fost contestate de nimeni ).
In mod corect și judicios, prima instanță a reținut vinovăția inculpaților, din probele administrate în cauză, rezultând fără dubii că, în data de 11.07.2005, inculpații, și au săvârșit în public acte și gesturi, au proferat cuvinte și expresii jignitoare și s-au dedat la manifestări violente față de clienții și personalul magazinului aparținând SC SRL O, adresând injurii, inclusiv lucrătorilor de poliție, sosiți la fața locului, în timpul exercitării atribuțiunilor de serviciu, tulburând astfel liniștea și ordinea publică. S-a reținut de asemenea, că inculpatul, cu această ocazie, l-a lovit cu o sticlă de bere, în mână, pe agentul de poliție, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cauzându-i astfel leziuni corporale ce au necesitat un nr.de 4-5 zile de îngrijiri medicale, amenințându-l pe acesta și cu moartea. Inculpații, și nu au recunoscut întocmai cum s-au desfășurat evenimentele și implicit recunoașterea faptelor reținute în sarcina lor, atitudine pe care au adoptat-o și în cursul cercetări judecătorești.
În ceea ce privește criticile parchetului referitoare la nelegalitatea reținerii de către instanța de fond a circumstanței atenuante prev. de art.73 lit.b Cod penal, tribunalul a apreciat că acestea sunt fondate, pentru următoarele considerente:
În conformitate cu prev. de art.73 lit.a Cod penal, starea de provocare există atunci când infractorul a săvârșit fapta prevăzută de legea penală sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții determinate de o acțiune provocatoare din partea persoanei vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau prin altă acțiune ilicită gravă.
Ori, analizând natura infracțiunii prev. de art.321 alin.1 Cod penal, săvârșită de inculpați, care este o infracțiune de pericol, unde nu există persoane vătămate, este inclusă reținerea acestei circumstanțe care presupune existența unei provocări prin violență determinată de atitudinea victimei, care poate să fie fizică sau psihică, morală.
Starea de provocare poate exista și ca urmare a atingerii grave a demnității persoanei prin vorbe, gesturi, prin orice faptă a provocatorului de natură a cauza provocatorului o puternică tulburare sau emoție.
Provocarea poate consta și într-o acțiune ilicită gravă care, de asemenea, trebuie să fi produs o puternică tulburare sau emoție, acțiunea ilicită gravă să fie comisă cu intenție ( Codul penal comentat, Partea generală, -, Ed. 2007 ).
Așadar, pentru existența provocării din partea persoanei vătămate, aceasta trebuie să fie reală.
Văzând infracțiunea reținută în sarcina inculpaților, de ultraj contra bunelor moravuri și de tulburare a liniștii publice, apreciem că reținerea circumstanței prev. de art.73 lit.b Cod penal, este nelegală motiv pentru care urmează a fi înlăturată.
Analizând, de asemenea, starea de fapt reținută în rechizitoriu, precum și în hotărârea judecătorească de condamnare a inculpatului, privind săvârșirea infracțiunii prev. de art.239 alin.1,2 Cod penal, s-a apreciat că este nelegală și netemeinică reținerea circumstanței atenuante a provocării în sarcina acestuia.
Astfel, s-a reținut că partea vătămată, în calitate de agent de poliție în cadrul Poliției Mun. O, la data de 11.07.2005, aflându-se la locul de muncă, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, echipat corespunzător cu uniformă și însemnele specifice, a fost sesizat de către ajutorul ofițerului de serviciu să se deplaseze la un magazin aparținând SC SRL, întrucât 3 persoane, 2 bărbați și o femeie, aflați în stare de ebrietate avansată, au provocat scandal public, proferând injurii, amenințări, gesturi amenințătoare la adresa martorilor aflați în incinta magazinului și la adresa vânzătoarei, iar inculpata a agresat și fizic pe unii dintre martori, respectiv.
Ca urmare a acestei solicitări, partea vătămată, deplasându-se la fața locului, a constatat că inculpații aveau o atitudine agresivă, continuând să provoace scandal public, tulburând astfel liniștea publică prin cuvinte, expresii și gesturi.
Partea vătămată s-a prezentat inculpaților, legitimându-se și le-a solicitat acestora să se legitimeze, însă inculpații au refuzat și au continuat să provoace scandal public, mai mult, au proferat insulte inclusiv la adresa polițiștilor prezenți la fața locului.
În aceste condiții, în vederea stabilirii identității inculpaților și pentru restabilirea ordinii publice, partea vătămată le-a solicitat inculpaților să-l însoțească la sediul Poliției Mun.O, însă aceștia au refuzat, motiv pentru care cei 3 polițiști i-au imobilizat pe inculpați, conducându-i la sediul poliției.
La intrarea în curtea sediului Poliției Mun.O, inculpatul, care era imobilizat de partea vătămată, reușind să-și elibereze mâinile, într-una din acestea având o sticlă de bere, a încercat să îl lovească pe partea vătămată, însă acesta a reușit să se ferească, astfel că sticla de bere s-a lovit în cădere de un stâlp din beton al porții, după care sticla l-a lovit pe partea vătămată în mâna dreaptă, provocându-i leziuni ce au necesitat 4-5 zile de îngrijiri medicale.
Această stare de fapt a fost confirmată de probele administrate în cursul procesului penal, motiv pentru care inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj.
Astfel, din probele administrate în cauză nu rezultă că partea vătămată l-ar fi provocat în vreun fel prin activitatea sa, desfășurată în limitele atribuțiilor de serviciu, o stare de puternică emoție sau tulburare produsă prin violență sau printr-oi atingere gravă a demnității persoanei sau printr-o altă acțiune ilicită gravă.
Instanța de fond a procedat în mod nelegal, atunci când a reținut în sarcina inculpaților circumstanța atenuantă prev.de art.74 lit.c Cod penal.
Conform art.74 lit.c Cod penal"atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii rezultând din prezentarea sa în fața autorității, comportarea sinceră în cursul procesului, înlesnirea descoperirii ori arestării participanților"constituie împrejurare ce poate fi considerată ca o circumstanță atenuantă.
Însă, așa cum rezultă din declarațiile date de inculpați în cursul urmăririi penale, precum și în cursul cercetării judecătorești, inculpații nu au avut o atitudine sinceră față de autorități și nu au contribuit în mod concret la aflarea adevărului. Acest lucru se poate desprinde din declarațiile inculpaților de nerecunoaștere a derulării evenimentelor din incinta magazinului, precum și participarea, contribuția lor la săvârșirea infracțiunilor.
Pentru a se putea reține această circumstanță, este obligatoriu ca infractorul să se prezinte de bună voie la organele de urmărire penală, în comportarea sinceră în cursul procesului ( adică recunoașterea de la început că a comis fapta, relatează exact împrejurările legate de aceasta și care sunt cunoscute și de el ).
Analizând dosarul cauzei, se observă, de asemenea, că inculpații nu au fost prezenți la fiecare termen de judecată, aceștia lipsind în mod succesiv la termenele de judecată, ceea ce denotă faptul că nu se poate reține prezentarea acestora în fața autorității.
În consecință, urmează a fi înlăturată și această circumstanță atenuantă, cu consecința aplicării unor pedepse în limite legale.
Pe de altă parte, însă criticile Parchetului, în ceea ce privește revocarea resturilor de pedeapsă rămase neexecutate din pedeapsa aplicată inculpatului prin sentința penală nr.2030/2001 a Judecătoriei Oradea și din pedeapsa aplicată inculpatului prin sentința penală nr.48/1988 a Tribunalului Bihor, sunt nefondate. Astfel, dacă de la liberare și până la împlinirea duratei pedepsei, cel liberat săvârșește o nouă infracțiune, liberarea fie se menține, fie se revocă.
Revocarea este însă facultativă, putându-se menține liberarea când infracțiunea nou comisă nu prezintă un grad de pericol social ridicat, datorită conținutului ei legal sau concret, ori, tribunalul apreciază că faptele săvârșite de inculpați nu prezintă un grad de pericol social atât de ridicat încât să se impună revocarea resturilor de pedeapsă neexecutate ( menționate anterior ) de inculpați, dându-se astfel eficiență solicitărilor inculpaților, care, prin apelul declarat în cauză, au solicitat a nu se revoca resturile de pedeapsă rămase neexecutate și pentru care au beneficiat de liberare condiționată.
Ar mai fi de menționat faptul că în urma înlăturării circumstanțelor atenuante, în principal, celor 3 inculpați, le-au fost majorate pedepsele aplicate de prima instanță, pentru ca acestea să se încadreze în limitele legale ale pedepsei prevăzute pentru acele infracțiuni, la stabilirea cuantumului acestor pedepse avându-se în vedere modul și împrejurările comiterii faptelor, pericolul social concret al infracțiunilor săvârșite, persoanele inculpaților, recidiviști, dar și faptul că aceștia nu au recunoscut în totalitate săvârșirea faptelor pentru care au fost trimiși în judecată și cercetați de instanța de fond. S-a procedat totodată și la reducerea pedepsei aplicate inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.239 alin.1, 2 Cod penal, de la un cuantum de 3 ani la un cuantum de 2 ani închisoare, apreciindu-se că pedeapsa de 3 ani închisoare ( maximul pedepsei prevăzut de art.239 alin.1,2 Cod penal ) este prea mare, raportat la împrejurările concrete ale săvârșirii infracțiunii, dar și la faptul că pedeapsa pentru această infracțiune este alternativă și cu amenda, ceea ce denotă faptul că legiuitorul, prin limitele mici de pedeapsă stabilite, a apreciat că această faptă nu prezintă, în sine, un grad de pericol social extrem de ridicat.
Împotriva acestei decizii penale au declarat recurs penal inculpații și solicitând prin apărător achitarea în baza art.10 lit.b/1 Cod procedură penală, pe considerentul că faptele săvârșite de ei nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni și să li se aplice una dintre sancțiunile administrative prev. de art.91 Cod penal.
Inculpatul în motivele scrise arată că, în mod eronat instanța de apel a reținut că nu ar fi recunoscut săvârșirea faptei, întrucât în faza de urmărire penală și în cursul cercetării judecătorești a recunoscut și regretat săvârșirea faptei.
Examinând decizia penală atacată cu recurs, din oficiu și potrivit motivelor invocate, raportat la toate motivele de nelegalitate prev. de art.385/9 Cod procedură penală, Curtea reține că hotărârea atacată este legală și fondată, iar recursurile inculpaților fiind neîntemeiate urmează a fi respinse, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală.
Pentru a se ajunge la concluzia vinovăției, legea cere ca probele să fie apte să răstoarne prezumția de nevinovăție instituită de lege în favoarea inculpaților.
Ambele instanțe au reținut o stare de fapt reală, rezultând din probe, minuțios administrate și interpretate, încadrările juridice ale faptelor comise de inculpați fiind legale.
Astfel, a rezultat că la data de 11.07.2005 inculpații recurenți și au săvârșit în public acte și gesturi, au proferat cuvinte și expresii jignitoare și s-au dedat la manifestări violente față de clienții și personalul magazinului aparținând SC SRL O, adresând injurii inclusiv lucrătorilor de poliție sosiți la fața locului în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, tulburând astfel liniștea și ordinea publică. Totodată inculpatul l-a lovit cu o sticlă de bere în mână pe agentul de poliție, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cauzându-i leziuni ce au necesitat 4-5 zile îngrijiri medicale, amenințându-l pe acesta și cu moartea.
Inculpații, nu au recunoscut întocmai cum s-au desfășurat evenimentele și implicit recunoașterea faptelor reținute în sarcina lor, atitudine pe care au adoptat-o în cursul cercetării judecătorești.
În mod corect Tribunalul Bihora apreciat ca nefondate criticile parchetului privind nelegala reținere de către instanța de fond a circumstanței atenuante prev. de art.73 lit.b Cod penal.
Instanța de fond a procedat greșit atunci când a reținut inculpaților circumstanța atenuantă prev. de art.74 lit.c Cod penal. Inculpații nu au avut o atitudine sinceră față de autorități și nu au contribuit la aflarea adevărului.
Așa fiind, Tribunalul a aplicat inculpaților pedepse în limite legale.
În ce privește solicitările inculpaților din recurs, urmează a fi înlăturate, ambele instanțe statuând fără dubii asupra stării de fapt și vinovăției inculpaților recurenți. Nici cererea de a li se aplica o sancțiune administrativă nu este întemeiată.
are ca obiect juridic special relațiile referitoare la respectul datorat autorității de stat, care presupune respect și față de funcționarul care îndeplinește o funcție ce implică exercițiul acestei autorități.
Ca orice infracțiune complexă, ultrajul are și un obiect juridic secundar, care constă fie în relațiile sociale referitoare la demnitate, fie în relațiile sociale referitoare la libertatea morală a persoanei. Dacă ultrajul se realizează prin lovire sau alte acte de violență, ori prin vătămare corporală, acesta are ca obiect juridic secundar relațiile sociale referitoare la integritatea corporală și sănătatea persoanei.
Infracțiunea s-a consumat în momentul în care, fiind săvârșită, se produce urmarea periculoasă a faptei.
În ce privește infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri s-a produs ambele rezultate prevăzute de textul incriminator cu caracter alternativ, respectiv atât o atingere adusă bunelor moravuri cât și un scandal public.
În legătură cu acest rezultat al acțiunii inculpaților trebuie reținut că potrivit declarațiilor martorilor, gesturile și atitudinile, precum și cuvintele și expresiile celor 2 inculpați au provocat o stare generală de indignare și revoltă în rândul persoanelor ce au asistat la incident, amploarea scandalului fiind evidentă întrucât s-a solicitat și sprijinul organelor de poliție, care nu au reușit decât cu mare greutate și abia la sediul poliției să-i liniștească pe inculpați.
Pedepsele aplicate inculpaților, care nu sunt la primul contact cu legea penală, de 2 ani închisoare pentru inculpatul și respectiv 1 an 4 luni închisoare pentru inculpatul, așa cum au fost aplicate de Tribunalul Bihor sunt corect individualizate și în limite legale.
Față de acestea, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge ca nefondate recursurile penale declarate de inculpații și împotriva deciziei penale nr.160/A din 28 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o va menține în întregime.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, va obliga recurenții să plătească statului suma de câte 100 lei, cheltuieli judiciare în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza artg.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondate recursurile penale declarate de inculpații și împotriva deciziei penale nr.160/A din 28 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de câte 100 lei, cheltuieli judiciare în recurs.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 27 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - pt.jud.- -
în concediu medical
semnează președintele completului
judecător - -
decizie/
În concept - 8.12.2008
Judecători apel/ -
Judecător fond/
/
2 ex./9.12.2008
Președinte:Marinela CrișanJudecători:Marinela Crișan, Adela Condrovici, Daniela Sotoc
