Vătămarea corporală (art. 181 cod penal). Decizia 198/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
DOSAR NR. -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 198/R
Ședința publică din data de 07 Aprilie 2008
PREȘEDINTE: Daniela Liliana Constantinescu judecător
JUDECĂTOR 2: Mariana Cristache
JUDECĂTOR 3: Aurel Președinte Secția pentru cauze cu
Minori și de Familie
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de - Procuror General adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, domiciliat în B, - -, nr. 14, cartier, împotriva deciziei penale 353 din 11 decembrie 2007 Tribunalului Brăila.
La apelul nominal a răspuns recurentul inculpat, în stare de libertate, asistat de av., apărător ales în baza împuternicirii avocațiale din 03.04.2008.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Apărătorul recurentului inculpat depune la dosar motivele de recurs formulate în scris, înmânând și reprezentantului Ministerului Public un exemplar.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul recurentului inculpat susține că, prin recursul formulat, acesta critică sentința pronunțată în cauză de Judecătoria Brăila, prin care i s-a aplicat o pedeapsă de 1 an închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 11pct. 1 din Legea 61/1991 și, respectiv, decizia pronunțată de Tribunalul Brăila prin care s-a respins apelul declarat împotriva acestei sentințe.
Consideră că fapta pentru care inculpatul a fost condamnat nu a fost probată nici de instanța de fond și nici de instanța de apel, susținere pe care o face față de probatoriul administrat în cauză.
Astfel, în cauză a fost audiat un singur martor în faza de urmărire penală care a arătat că a avut cuțit și a înjunghiat partea vătămată. În fața instanței de fond au fost audiați doi martori, dar aceștia nu au arătat că inculpatul ar fi avut cuțit la el și că ar fi fost autorul infracțiunii de vătămare corporală. Într-adevăr, infracțiunea de vătămare corporală gravă a fost săvârșită, dar nu neapărat săvârșită de inculpat. Susține acest lucru pentru că partea vătămată, la instanța de fond, a arătat că a fost agresat de patru tineri. Consideră că cercetarea penală a fost ambiguă pentru că, inițial, partea vătămată a reclamat că l-au agresat patru tineri, dar au fost trimiși în judecată doar doi: și fratele acestuia.
Din întreg materialul probator administrat în cauză nu rezultă că l-ar fi lovit pe partea vătămată. Chiar partea vătămată, în fața instanței, a spus că a fost agresat pe la spate, probabil de. Deci, există o confuzie.
Solicită să se aibă în vedere că în ultimă instanță partea vătămată și-a retras plângerea.
Față de probele administrate și de faptul că partea vătămată și-a retras plângerea pentru că era într-o incertitudine totală, neștiind de cine a fost tăiat, consideră că nu se poate reține în sarcina inculpatului săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală.
Mai mult, de moment ce nu a fost găsit un cuțit asupra inculpatului și niciunul din martorii audiați în faza de cercetare judecătorească nu îl indică pe ca având un cuțit și înjunghiind pe partea vătămată, apreciază că fapta pentru care a fost condamnat nu este probată.
Singura declarație pe baza căreia inculpatul a fost condamnat este declarația martorei, care a fost prietena inculpatului și care a arătat că l-ar fi văzut pe acesta cu un cuțit.
Audiat în fața instanței de apel, inculpatul a arătat că se afla în relații de dușmănie cu martora. Într-adevăr, martora se afla la fața locului, dar era ascunsă într-o altă cameră, așa cum rezultă din declarația ei.
În apel, inculpatul a solicitat reaudierea martorei, care de fapt nu a fost audiată de instanța de fond, ci a fost audiată doar la poliție. Nu s-a dispus audierea acestei martorei, în ambele hotărâri motivându-se că martora este plecată în Spania. Având în vedere că fapta a fost săvârșită în 2005, consideră că de la acel moment și până în 2007, când inculpatul a fost condamnat, această martoră ar fi putut fi adusă.
Mai mult, consideră că pe o singură declarație de martor inculpatul nu poate fi condamnat la un an închisoare, chiar dacă acesta este recidivist. Într-adevăr, inculpatul este recidivist, dar acest lucru nu înseamnă că a săvârșit și fapta din prezenta cauză.
De asemenea, în apel a solicitat reaudierea tuturor martorilor, care ar fi putut clarifica și situația martorei, dar cererea a fost respinsă oral, în încheierea de ședință nefiind menționat acest lucru. În schimb, a fost admisă proba cu martorii solicitați în apărare, martori care au fost la fața locului și au arătat că inculpatul era îmbrăcat sumar, fiind vară, și nu au văzut să aibă cuțit în buzunar sau în mână.
Consideră că martora, singura martoră care a arătat că inculpatul a avut cuțit, trebuia audiată. Organele de cercetare penală aveau obligația să o caute pe această martoră și să o aducă în fața instanței să dea declarație, pentru că declarația de la urmărirea penală este subiectivă. Arată că ambele instanțe au apreciat că nu trebuie audiată martora, motiv pentru care s-a dat citire declarației acesteia.
În ceea ce privește pedeapsa aplicată inculpatului, consideră că este nelegală.
Solicită admiterea recursului și în rejudecare să se dispună achitarea inculpatului pentru fapta pentru care a fost condamnat, având în vedere că această faptă nu există.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale 353/11.12.2007 a Tribunalului Brăila ca fiind nefondat și solicită respingerea ca atare.
În cauză, instanțele au reținut în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului sub aspectul infracțiunii deduse judecății, respectiv art. 11pct. 1 din legea 61/1991, cu reținerea stării de recidivă postexecutorie.
În acest sens, are în vedere declarația martorei, care a fost audiată în cursul urmăririi penale, declarație pe care, inculpatul prin apărător ales, o contestă atât în faza recursului, cât și în faza de judecată a apelului. Consideră că se contestă această declarație pe aspecte subiective, fără nici un fel de dovadă la doar. Inculpatul contestă această declarație pe motiv că a fost prieten cu martora și au existat certuri între ei, dar nu se vine cu dovezi în acest sens.
Declarația martorei se coroborează cu declarația martorului, audiat în cursul cercetări judecătorești, care, chiar dacă este un martor indirect, relevă faptul că la momentul transportării părții vătămate la spital, aceasta i-a spus că din câte își dă el seama a fost înțepat cu cuțitul de către inculpatul.
Având în vedere aceste declarații, consideră că nu există nici un motiv pentru a înlătura depoziția dată în cursul urmării penale de către martora.
În cursul cercetării judecătorești s-a încercat audierea acestei martori, dar din dovezile existente la dosar a rezultat aceasta nu poate fi audiată, motiv pentru care în cauză s-a făcut aplicarea disp. art. 327 alin. 3.pr.pen.
Pentru considerentele arătate, apreciind că în mod corect instanța a reținut vinovăția inculpatului sub aspectul infracțiunii deduse judecății, solicită respingerea, ca nefondat, a recursului declarat în cauză.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, susține că nu a tăiat-o pe partea vătămată.
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1062/14.05.2007, pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul nr. 4586/2006, s-au hotărât următoarele:
În baza dispozițiilor art. 334 Cod procedură penală s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată prin actul de sesizare faptelor săvârșite de inculpatul din infracțiunile de vătămare corporală prevăzută de art. 181 al. 1 Cod penal și port nelegal al cuțitului în locuri publice prevăzută de art.11pct. 1 din Legea nr.61/1991 cu aplicarea art. 33 lit. "a" Cod penal în infracțiunile de vătămare corporală în modalitatea prevăzută de art. 181 al.1 Cod penal cu aplicarea art.37 lit. "b" Cod penal și port nelegal al cuțitului în locuri publice prevăzută de art. 11din Legea nr. 61/1991 cu aplicarea art. 37 lit. "b" Cod penal.
În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. "b" Cod penal raportat la art.10 lit. "h" Cod procedură penală s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunea de vătămare corporală prevăzută de art. 181 al.1 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit."b" Cod penal împotriva părții vătămate, întemeiat pe retragerea plângerii prealabile.
În baza dispozițiilor art.11 pct. 2 lit. "b" Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. "h" Cod procedură penală s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunea de lovire în modalitatea prevăzută de art. 180 al.1 Cod penal, împotriva părții vătămate, întemeiat pe retragerea plângerii prealabile.
În baza dispozițiilor art.11pct. 1 din Legea nr. 61/1991 cu aplicarea art. 37 lit. "b" Cod penal s-a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de port fără drept al cuțitului în locuri publice, faptă săvârșită la data de 11.06.2005.
S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b, c Cod penal pe toată durata executării pedepsei închisorii.
S-a respins cererea părții civile de obligare a inculpaților la plata de despăgubiri civile.
Potrivit dispozițiilor art. 189-192 Cod procedură penală partea vătămată și inculpatul au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat și s-a dispus avansarea din fondul Ministerului Justiției a onorariilor avocaților din oficiu către avocați și din Baroul Brăila.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 11.06.2005, partea vătămată a asistat la o discuție contradictorie între inculpații și, pe de o parte, și martora, pe de altă parte, în care primii doi o urmăreau pentru a-i propune o întâlnire.
De frică, s-a refugiat într-un magazin alimentar unde administrator este martorul. Atât partea vătămată cât și administratorul magazinului au încercat să intervină între părțile aflate în conflict, împrejurare în care inculpatul, împreună cu fratele său, l-au agresionat fizic pe.
Din probele administrate în cauză a rezultat că inculpatul, folosind un cuțit, l-a înjunghiat pe în zona fesei stângi, provocându-i leziuni ce au necesitat 38-40 zile de îngrijiri medicale.
Activitatea infracțională a lui s-a limitat la acțiuni de lovire.
Faptul că inculpatul este autorul acțiunii de înjunghiere a părții vătămate este confirmat de martorii, și.
Instanța de fond a reținut, în drept, că fapta inculpatului de a pricinui părții vătămate o vătămare care a necesitat 38-40 zile îngrijiri medicale, în condițiile prezentate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 181 al.1 Cod penal.
Fapta inculpatului de aol ovi pe partea vătămată, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 180 al. 1 Cod penal și este de competența Judecătoriei Brăila, în raport de dispozițiile art. 279 al.2 lit. "a" Cod penal.
Având în vedere că prin actul de sesizare al instanței, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală în modalitatea prevăzută și pedepsită de art. 181 alin. 1 Cod penal și a infracțiunii de port nelegal al cuțitului în modalitatea prevăzută și pedepsită de art. 11pct. 1 din Legea nr. 61/1991, fără a se reține starea de recidivă postexecutorie prevăzută de art. 37 lit. "b" Cod penal, baza dispozițiilor art. 334 Cod procedură penală instanța de fond a schimbat încadrarea juridică dată faptelor săvârșite de inculpatul din infracțiunile de vătămare corporală și port nelegal al cuțitului în locuri publice, în modalitățile prevăzute și pedepsite de art. 181 al.1 Cod penal și art. 11pct.1 din Legea nr. 61/1991 cu aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. "a" Cod penal în infracțiunile de vătămare corporală și port nelegal al cuțitului în locuri publice, în modalitățile prevăzute și pedepsite de art. 181 al. 1 Cod penal și art.11pct. 1 din Legea nr. 61/1991 cu aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. "a" Cod penal și ale art. 37 lit. "b" Cod penal.
În concret, prin sentința penală nr. 1997 din 8.09.2003 a Judecătoriei Brăila, inculpatului i s-a aplicat o pedeapsă de 1 an închisoare, acesta constituind primul termen al recidivei postexeucutorii.
Relativ la infracțiunea de vătămare corporală prevăzută de art. 181 al. 1 Cod penal reținută în sarcina inculpatului și a infracțiunii de lovire reținută în sarcina inculpatului (art. 180 al. 1 Cod penal) instanța de fond a reținut că partea vătămată a declarat în mod expres faptul că își retrage plângerea prealabilă.
În consecință, în baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. "b" Cod procedură penală raportat la dispozițiile art. 10 lit. "h" Cod procedură penală s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală în modalitatea prevăzută și pedepsită de art. 181 al. 1 Cod penal cu aplicarea dispozițiilor art. 37 lit. "b" Cod penal, parte vătămată fiind.
În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. "b" Cod procedură penală raportat la dispozițiile art. 10 lit. "h" Cod procedură penală s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de lovire în modalitatea prevăzută și pedepsită de art. 180 alin. 1 Cod penal, parte vătămată fiind.
Relativ la infracțiunea de port fără drept al cuțitului, prevăzută de dispozițiile art. 11pct. 1 din Legea nr. 61/1991, instanța a angajat răspunderea penală a inculpatului prin aplicarea unei pedepse în limitele prevăzute de lege.
La individualizarea pe cale judiciară a pedepsei aplicate, instanța de fond a avut în vedere: împrejurările în care a fost săvârșită fapta corelativ cu gradul de pericol social concret al acesteia, limitele de pedeapsă prevăzute în Legea nr. 61/1991, dispozițiile părții generale a codului penal, împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală, aspectele legate de persoana inculpatului, precum și orice element sau împrejurare de natură să conducă la o justă individualizare a pedepsei ce se va aplica.
În contextul elementelor de individualizare mai sus expuse, instanța de fond a reținut să prin fapta săvârșită, inculpatul a dus atingere relațiilor sociale relative la normala evoluție a relațiilor sociale în cadrul comunității, în sensul că a creat o stare de pericol la adresa acesteia. Ținând seama de împrejurarea că inculpatul a folosit cuțitul pentru a vătăma o altă persoană, se va aprecia că fapta prezintă un grad de pericol social concret ridicat.
Cu privire la persoana inculpatului, instanța de fond a reținut, că aceasta este în vârstă de 27 de ani, a fost nesincer în faza de urmărire penală, s-a sustras de la cercetarea judecătorească și este cunoscut cu antecedente penale.
În baza elementelor de individualizare mai sus expuse și făcând aplicația dispozițiilor art. 11pct. 1 din Legea nr. 61/1991, instanța de fond a aplicat inculpatului o pedeapsă în limitele prevăzute de lege.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel inculpatul, criticând hotărârea instanței de fond pentru netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de apel, apelantul inculpat a arătat că nu se face vinovat de comiterea infracțiunii de port ilegal de cuțit în locuri publice prevăzută de art. 11pct. 1 din Legea nr. 61/1991. În mod greșit instanța de fond a reținut vinovăția sa în comiterea acestei infracțiuni pe baza declarațiilor martorilor:, deși partea vătămată a declarat că nu poate preciza care dintre inculpați a înjunghiat-
Prin decizia penală nr. 353/11.12.2007 a Tribunalului Brăila, apelul declarat de inculpatul a fost respins ca nefondat.
Pentru a pronunța această decizie Tribunalul Brăilaa reținut următoarele.
În soluționarea apelului formulat tribunalul a procedat la audierea apelantului-inculpat și a martorilor și propuși de apelant în apărare.
În declarația sa inculpatul a arătat că la data faptei împreună cu numiții, și - a mers în cartierul la un chioșc pentru a consuma câte o bere. Când a ajuns la chioșc a observat că acolo avea loc un conflict între doi tineri și nu au mai intrat în chioșc rămânând afară.
Apelantul-inculpat a arătat că o cunoaște pe cu care a avut în trecut o relație de prietenie, însă la momentul incidentului nu a văzut-o la locul incidentului.
Inculpatul a negat că ar fi avut asupra sa un cuțit cu care l-ar fi înjunghiat în zona fesei stângi pe partea vătămată.
Martorii audiați în apel nu au confirmat întocmai susținerile inculpatului.
Astfel, martorul a arătat că a fost de față la incidentul care a avut loc lângă un magazin alimentar pe șoseaua Focșani, inculpatul fiind implicat direct în conflict.
Potrivit martorului, inculpatul a intrat în magazin, iar de afară se auzeau înjurături și țipete în magazin ca și cum înăuntru se desfășura un conflict între mai multe persoane. Ulterior inculpatul a ieșit din magazin și a plecat.
Martorul conform declarației inculpatului, a arătat că inculpatul nu a participat la conflictul iscat la magazin și nu a intrat în magazin.
Examinând hotărârea instanței de fond prin prisma motivelor de apel invocate de apelantul inculpat, a actelor și lucrărilor aflate la dosar, a concluziilor puse de părți și de reprezentantul Ministerului Public și a dispozițiilor legale în materie, tribunalul a constatat că apelul formulat în cauză nu este fondat și l-a respins ca atare pentru următoarele considerente:
Pe baza probelor administrate în cauză, situația de fapt este corect reținută de instanța de fond, încadrarea juridică dată faptelor săvârșite de inculpat este cea legală, iar pedeapsa aplicată pentru comiterea infracțiunii de port ilegal de cuțit în locuri publice este legală și temeinică.
Astfel, din declarațiile martorilor, și rezultă că la data de 11.05.2005 partea vătămată a asistat la o discuție contradictorie între inculpații și, pe de o parte, și martora pe de altă parte, în care primii doi o urmăreau pentru a-i propune o întâlnire.
De teamă, martora s-a refugiat într-un magazin alimentar unde administrator este martorul.
Partea vătămată și martorul au încercat să intervină între părți - părțile aflate în conflict - împrejurare în care inculpații și l-au agresat fizic pe.
Din declarațiile martorilor audiați în cauză a rezultat că inculpatul, cu ajutorul unui cuțit, l-a înjunghiat pe în zona fesei stângi provocându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 38-40 zile de îngrijiri medicale.
Susținerea apelantului-inculpat că incidentul a avut loc între alte persoane și el nici măcar nu a intrat în magazin este contrazisă de declarațiile martorilor, și chiar a martorului propus de inculpat în apărare.
În mod legal instanța de fond a reținut că inculpatul se află în stare de recidivă postcondamnatorie față de pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1997/8.09.2003 a Judecătoriei Brăila și a dispus schimbarea încadrării juridice dată prin actul de sesizare faptelor săvârșite de inculpat.
În mod legal, având în vedere că partea vătămată și-a retras plângerea prealabilă formulată împotriva inculpaților și (fila 138 - dosar fond), instanța de fond a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpaților pentru infracțiunea de vătămare corporală și lovire sau alte violențe întemeiat pe retragerea plângerii prealabile.
Împotriva celor două hotărâri a declarat recurs, în termen legal, inculpatul, criticându-le pe motive de nelegalitate.
În motivarea recursului a susținut că în ziua de 11.06.2005 nu a purtat cuțit și a solicitat achitarea pentru infracțiunea prev. de art. 11pct. 1 din legea nr. 61/1991 în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a în ref. la art. 10 lit. a Cod proc. penală.
Recursul este nefondat.
Analizând hotărârile penale recurate, prin prisma motivelor de recurs invocate de inculpatul, dar și din oficiu, prin prisma motivelor de casare prevăzute de art. 3859alin. 3 Cod proc. penală, se constată că ambele instanțe, pe baza unei analize ample și judicioase a probelor administrate în cauză a reținut în mod corect faptele săvârșite de inculpații și cu vinovăție și a dat acestora încadrarea juridică corespunzătoare.
Astfel din plângerea și declarațiile părții vătămate, declarațiile martorilor - și, certificatul medico - legal nr. 596/22.06. 2005 și chiar din declarațiile inculpaților rezultă cu certitudine că, în data de 11.06.2007 a existat un conflict între partea vătămată și inculpații și, generat de faptul că partea vătămată a intervenit în apărarea martorei.
Din probele de mai sus rezultă cu certitudine că inculpatul a lovit-o pe partea vătămată doar cu pumnii, fără a-i cauza leziuni care să necesite îngrijiri medicale, pe când inculpatul a lovit-o pe partea vătămată și cu un cuțit în zona fesei stângi, provocându-i leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 38 - 40 zile de îngrijiri medicale.
Este de observat că inculpații nu au negat că au avut un conflict cu partea vătămată însă au susținut că aceasta a fost lovită de către alți doi tineri. Sub acest aspect se reține că martorii și au declarat în mod constant că partea vătămată a fost lovită doar de către cei doi inculpați. Martora, în faza de urmărire penală, audiată imediat după săvârșire penală a declarat, în mod constant, că cel care a avut cuțit și a lovit cu acesta pe partea vătămată a fost inculpatul.
În ceea ce-i privește pe martorii și, audiați în apel la cererea inculpatului, în mod corect s-a reținut că aceștia nu au prezentat elemente relevante pentru stabilirea situației de fapt.
Este de observat că nici în faza de urmărire penală și nici la judecarea cauzei în fond, inculpații nu au pomenit nimic despre faptul că acești martori ar fi fost prezenți la locul incidentului.
Față de considerentele de mai sus, văzând și dispozițiile art. 38515pct. 1 lit. b și art. 192 alin. 2 Cod proc. penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul (fiul lui - și -, născut la data de 11.04.1985 în mun. B, CNP -, cu domiciliul în B,-, cartier ) împotriva deciziei penale 353/11.12.2007 a Tribunalului Brăila (sentința penală nr. 1062/14.05.2007 a Judecătoriei Brăila ).
În baza disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, obligă inculpatul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în recurs.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 07 aprilie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
Red./tehnored. motivare jud../ 09 Aprilie 2008
Tehnored. hot. /2 ex./10.04.2008
Fond:
Apel:, -
Președinte:Daniela Liliana ConstantinescuJudecători:Daniela Liliana Constantinescu, Mariana Cristache, Aurel
