Vătămarea corporală (art. 181 cod penal). Decizia 30/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE PENALĂ Nr. 30/2010
Ședința ne publică de la 15 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sanda Trif
JUDECĂTOR 2: Dana Ghițoaica
JUDECĂTOR 3: Marius Aurel
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIAa fost reprezentat de
Procuror -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de partea vătămată prin reprezentant legal împotriva deciziei penale nr. 322/A/26 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat inculpatul intimat asistat de avocat ales, partea vătămată recurentă asistată de reprezentantul legal și avocat ales și părțile responsabile civilmente intimate și, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care instanța a comunicat inculpatului un exemplar al motivelor de recurs.
Instanța, din oficiu, raportat la calitatea de minor a inculpatului, a pus în discuția părților publicitatea ședinței de judecată.
Reprezentantul parchetului și avocații prezenți au solicitat a se declara ședință secretă.
Instanța, raportat la dispozițiile art. 485.pr.penală declară ședință nepublică și dispune înlăturarea din sala de judecată publicului, rămânând doar părțile din prezentul dosar.
Având în vedere că prin motivele de recurs formulate de partea vătămată se vizează și latura penală a cauzei, instanța consideră ă este oportună audierea inculpatului raportat și la dispozițiile art. 385/14 alin.1/1 pr.penală.
Inculpatul declară că nu dorește să fie ascultat de către instanța de recurs, uzând de disp. art. 70.pr.penală.
Avocat a solicitat admiterea recursului pentru motivele expuse pe larg în scris, arătând că din punct de vedere la laturii penale în mod greșit s-a aplicat inculpatului măsura educativă, impunându-se aplicarea unei pedepse în raport de fapta comisă. A precizat că s-au produs grave vătămări părții civile (50 zile de îngrijiri medicale) astfel că fapta este de mare gravitate și se impunea aplicarea unei pedepse de natură să corecteze pe viitor conduita inculpatului.
Sub aspectul laturii civile a cauzei a arătat că în mod greșit nu s-a acordat suma de 2000 lei bani care au fost dați sub formă de atenție medicilor și personalului medical, în acest sens prejudiciul fiind cert dovedit.
În ce privește daunele morale instanța a acordat doar 10.000 lei și se impunea acordarea sumei solicitate de 100.000 lei raportat la suferințele cauzate.
În concluzie a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost motivat cu cheltuieli judiciare justificate.
Avocat a solicitat ca în temeiul art. 385/15 cpt. 1 lit. a pr.penală.
Sub aspectul laturii penale a cauzei a arătat că atât instanța de fond cât și cea de apel au reținut corect și concret starea de fapt, inițiativa incidentului aparține strict părții vătămate, scopul nu a fost de a agresa partea vătămată și nici nu a urmărit agresarea părții vătămate, din caracterizarea depusă la dosar rezultă că partea vătămată este cunoscută cu manifestări violente.
Sub aspectul laturii civile a cauzei a arătat că suma de 2000 lei dați ca atenție medicilor nu au fost dovediți, nici celelalte cheltuieli nu sunt dovedite, mama părții vătămate a fost doar 10 zile în concediu fără plată și nu 15 zile.
Daunele morale nu sunt dovedite având în vedere toate documentele medicale, la ieșirea din spital și nu subzistă aspectul că ar fi avut dificultăți la exprimare.
Avocatul părții vătămate a rectificat motivele scrise în sensul că a solicitat 100.000 lei daune morale și nu suma de 10.000 lei.
Reprezentantul parchetului a solicitat admiterea recursului sub aspectul laturii civile a cauzei și majorarea daunelor morale precizând că cele două familii au înțeles că au ceva de făcut în privința educației.
Părțile responsabile civilmente având pe rând cuvântul au susținut concluziile expuse de avocatul inculpatului.
Inculpatul u având ultimul cuvânt a susținut concluziile expuse de apărătorul său.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 349/2009, Judecătoria Petroșani, în baza art. 103 Cod penal a aplicat inculpatului minor, măsura educativă a libertății supravegheate pe timp de 1 an pentru infracțiunea de vătămare corporală prev. și ped. de art. 181 pen.
A încredințat supravegherea inculpatului minor părinților săi, părțile responsabile civilmente, -, fiica lui și, născută la 1.01.1969 în, jud. H,CNP - și, fiul lui și, născut la 4.02.1960 în com., jud. C, CNP -, ambii domiciliați P, str. 1 - 2..99,.1,.3, jud. H cărora le pune în vedere disp.art.103 alin. 2 pen.
A atras atenția inculpatului asupra disp. art. 103 alin. 4 și 6 pen. cu privire la revocarea măsurii.
În baza art.14 lit.b și 346.pr.pen. rap. la art. 998 și 1000 alin.2 civ. a obligat inculpatul în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata sumei de 15.500 lei despăgubiri civile către partea civilă, reprezentat de mama sa, din care suma de 10.000 lei cu titlu de daune morale.
În baza art. 313 din Legea nr.95/2006 a obligat inculpatul în solidar cu părțile responsabile civilmente la 343,37 lei cheltuieli de spitalizare către partea civilă Spitalul de Urgență
A constatat că Spitalul Clinic de Chirurgie -Maxilo-Facială Prof.Dr. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 193.pr.pen. a obligat inculpatul în solidar cu părțile responsabile civilmente la 1.000 lei cheltuieli judiciare către partea civilă.
În baza art. 191.pr.pen. a obligat inculpatul în solidar cu părțile responsabile civilmente la 300 lei cheltuieli judiciare către stat. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Inculpatul și partea vătămată au fost colegi în clasa a-VIII-a la Școala Generală din În luna aprilie 2008, elevii clasei practicau un joc "linie", care consta în lovirea frunții adversarului cu două degete, când acesta nu era atent. În data de 16 aprilie 2008, în pauza de la ora 1300, între cei doi a avut loc o discuție în legătură cu practicarea jocului, în urma căreia inculpatul i-a propus părții vătămate să se bată. Inițial partea vătămată a refuzat propunerea, dar apoi a acceptat, cei doi ieșind pe holul de la etajul III. Partea vătămată i-a spus inculpatului să aștepte puțin pentru a-și lega șireturile și în timp ce era aplecat pentru a face acest lucru, inculpatul l-a lovit puternic cu piciorul în zona feței, partea vătămată a căzut și a leșinat, fiind chemată mașina salvării și dus la spital, unde i s-au acordat îngrijiri medicale, dar nu a fost internat.
Ulterior, partea vătămată a fost investigată la centrul de Diagnostic Euro Medic P(11), care a stabilit că prezintă fractură cominutivă maxilar stâng, orbită stânga, os zygomatic, hemosinus stâng și apoi a fost internat la Spitalul Clinic de Chrirurgie -maxilo-Facială "Prof.Dr. " B, în perioada20.29.04.2008 (31-36), unde a fost operat și s-a practicat reducerea și imobilizarea fracturii(10).
Certificatul medico-legal(9), a stabilit că numărul de zile de îngrijiri medicale necesar vindecării leziunilor suferite de partea vătămată este de 35 zile de îngrijiri medicale.
În cursul cercetării judecătorești, partea vătămată a solicitat a se efectua un raport de expertiză care să stabilească numărul real de zile de îngrijiri medicale necesare vindecării leziunilor suferite, dacă părții vătămate i-a fost pusă viața în pericol, dacă există legătură de cauzalitate între leziunile stabilite în actele medicale și lovirea acestuia de către inculpat și dacă leziunile produse i-au creat un prejudiciu estetic, iar în caz afirmativ dacă este necesară efectuarea unei operații estetice(145).
Raportul de expertiză medico-legală efectuat în cauză de către Serviciul Județean de Medicină Legală H(165-167) a concluzionat că, leziunile suferite de partea vătămată în urma agresiunii din data de 16.04.2008 nu au pus în primejdie viața acestuia, că există legătură de cauzalitate directă între agresiunea respectivă și leziunile descrise în actele medicale, că în prezent partea vătămată prezintă leziuni sechelare temporale stg. care nu constituie sluțire sau prejudiciu estetic, dar care poate beneficia de tratament chirurgical de specialitate, iar pentru vindecarea leziunilor traumatice și tratamentul adecvat sunt necesare 50 zile de îngrijiri medicale.
Cu privire la latura civilă a cauzei:
Partea vătămată, reprezentat de mama sa, s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 7.099 lei(98), din care 2.000 lei cheltuieli ocazionate cu operația efectuată, control etc), 140 lei contravaloarea unor radiografii, 959 lei cheltuieli de transport, 1.500 lei hrană pentru 3 persoane timp de 15 zile cât a fost la spitalul din B, 1.500 lei concediul fără plată pe care mama părții vătămate l-a luat imediat după incident și 100.000 lei cu titlu de daune morale.
Cu privire la contravaloarea transportului și a radiografiilor, sume precizate de partea vătămată la 959 lei și 140 lei, inculpatul și părțile responsabile civilmente au fost de acord să le plătească; în privința celorlalte despăgubiri materiale, instanța a apreciat că ele au fost dovedite parțial în cauză și anume: suma de 2.000 lei cheltuită în perioada spitalizării părții vătămate în Spitalul Clinic de Chirurgie -Maxilo-Facială din B, 100 lei pe zi(deci 900 lei în total) cheltuieli necesare hranei părții vătămate și aparținătorilor săi în perioada cât acesta a fost internat în B(perioada 20.04.-29.04 2008) și care au fost dovedite în cauză cu declarațiile martorilor 141 și 142, 1.500 lei pentru perioada cât mama părții vătămate s-a aflat în concediu fără plată și de care a fost privată în acest fel(109 și 110 din dosar). Așadar, daunele materiale dovedite în cauză sunt în sumă de 5.500 lei, sumă la care inculpatul a fost obligat în solidar cu părțile responsabile civilmente în baza art. 14 lit.b și 346 pr.pen. rap. la art. 998 și 1000 alin.2 civ.
Cu privire la daunele morale solicitate: instanța a apreciat ca întemeiată această cerere, având în vedere, suferința cauzată părții vătămate, operația la care acesta a fost supus, faptul că o bună perioadă a fost necesar un mod aparte de hrănire a acestuia, datorat leziunii cauzate, ca și faptul că acesta a fost privat de o viață normală corespunzătoare vârstei sale, că nu a putut merge nici la școală, decât pentru a susține tezele unice, fiind elev în clasa a-VIII-a; toate aceste împrejurări i-au creat părții vătămate atât un disconfort fizic, cât și psihic, care presupune o compensație sub forma unor daune morale, care însă au fost solicitate într-un cuantum exagerat și pe care instanța le-a apreciat la suma de 10.000 lei, sumă la care de asemenea a fost obligat inculpatul în solidar cu părțile responsabile civilmente.
Spitalul de Urgență P s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 343,37 lei(134) reprezentând cheltuielile efectuate pentru acordarea asistenței medicale de urgență părții vătămate; în baza art. 313 din Legea nr.95/2006, inculpatul a fost obligat în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata sumei mai sus menționate cu titlu de despăgubiri civile către Spitalul de Urgență
Instanța a constatat că Spitalul Clinic de Chirurgie -Maxilo-Facială Prof. Dr. nu s-a constituit parte civilă în cauză( 93).
Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termen, partea vătămată și civilă -, prin reprezentant legal și inculpatul.
În motivele de apel formulate, astfel cum au fost susținute oral de către apărătorul ales, partea vătămată și civilă - a criticat sentința atacată sub aspectul temeiniciei, solicitând, în ce privește latura penală, luarea față de inculpat a măsurii educative a internării într-un centru de reeducare, argumentând că măsura educativă a libertății supravegheate este insuficientă raportat la natura faptei comise și la consecințele acesteia. Referitor la latura civilă, s-a solicitat majorarea cuantumului daunelor materiale și morale acordate. Detaliind, s-a precizat că prima instanță a ignorat prejudiciul material de 1.500 lei, suportat în perioada în care mama minorului-parte vătămată s-a aflat în concediu fără salariu, pentru a-l supraveghea la clinica în care a fost spitalizat, iar cuantumul daunelor morale nu reflectă deplin suferința cauzată minorului de fapta inculpatului.
În motivele scrise de apel, inculpatul a criticat sentința atacată sub aspectul legalității și al temeiniciei, solicitând cu privire la latura penală, achitarea sa, întemeiat pe dispozițiile art.11 pct.2 lit.a) pr.pen. raportat la art.10 lit.d) pr.pen. iar cu privire la latura civilă - diminuarea cuantumului daunelor materiale și morale acordate în primă instanță.
În dezvoltarea motivelor de apel, inculpatul a precizat că instanța de fond nu a avut în vedere condițiile și împrejurările în care a comis fapta infracțională, în concret că nu s-a ținut cont de provocarea părții vătămate, care în permanență a avut un comportament violent, cunoscut de elevii școlii și de întregul corp profesoral. S-a mai menționat că rezultatul expertizei medico-legale încuviințată de prima instanță este viciat, datorită faptului că nu au fost avute în vedere constatările medicilor de la Unitatea de Primire Urgențe din cadrul Spitalului P, după cum nu au fost avute în vedere nici radiografiile și buletinul radiologic referitoare la leziunile părții vătămate. S-a subliniat că, la primele investigații medicale, s-a constatat că partea vătămată prezintă doar leziuni minore, concretizate în contuzii faciale, pentru ca, ulterior, să se constate existența unei grave fracturi a maxilarului, împrejurare care creează dubii cu privire la veridicitatea diagnosticelor.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, inculpatul a precizat că proba cheltuielilor suportate în timpul spitalizării părții vătămate nu a fost realizată cu înscrisuri, ci doar prin audierea unor martori, după cum lipsită de dovezi este și suma de 1.500 lei daune materiale, reprezentând veniturile de care a fost lipsită mama părții vătămate, în perioada concediului fără salariu.
Prin decizia penală nr. 322/A/2009, Tribunalul Hunedoara - secția penală a respins ca nefondate apelurile declarate de partea civilă și inculpatul împotriva sentinței penale nr. 349/2009 a Judecătoriei Petroșani.
A obligat partea civilă și inculpatul să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare în apel, inculpatul în solidar cu părțile responsabile civilmente și.
Pentru a pronunța această hotărâre Tribunalul a reținut următoarele:
În ceea ce privește latura penală a cauzei, prima instanță a reținut o corectă stare de fapt și o reală vinovăție a inculpatului în comiterea faptei infracționale, în baza probelor administrate în cauză, a căror evaluare s-a realizat în condițiile art.63 al.2 pr.pen.
Rezultă astfel, fără echivoc, faptul că, în data de 16.04.2008, în timpul recreației de la ora 13.00, inculpatul i-a cerut insistent colegului său, partea vătămată -, să iasă din clasă pentru a se și, în timp ce partea vătămată era aplecat să își lege șireturile, inculpatul l-a lovit cu piciorul în zona feței, cauzându-i o fractură cominutivă a maxilarului stâng, pentru vindecarea căreia partea vătămată a fost supusă tratamentului chirurgical, având nevoie de 50 zile de îngrijiri medicale.
Încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina inculpatului, în dispozițiile art.181 pen. este legală.
Tribunalul a apreciat că instanța fondului a efectuat o corectă individualizare și proporționalizare a măsurii educative aplicată inculpatului minor, ținând cont de împrejurările concrete ale săvârșirii faptei, de vârsta acestuia, de bunele rezultate școlare și de concluziile referatului de evaluare întocmit de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Hunedoara, considerent pentru care, critica părții vătămate cu privire la sancțiunea aplicată inculpatului a fost privită ca nefondată.
Nefondată s-a privit a fi și critica inculpatului, în sensul că prima instanță nu a reținut atitudinea sa agresivă ca fiind un răspuns la provocarea părții vătămate. Declarațiile martorilor - (14, 117 fond), - (16, 116 fond), (17 ) atestă, dimpotrivă, că inculpatul este cel care a propus insistent părții vătămate să se bată, astfel că sublinierea contrară reținută de prima instanță cu privire la acest aspect, în paragraful referitor la criteriile de individualizare a sancțiunii aplicate (fila 2 a sentinței atacate) este eronată.
Tribunalul a constatat că expertiza medico-legală întocmită în cursul cercetării judecătorești de către H (165-167 dosar fond) a avut în vedere atât scrisoarea medicală eliberată de Unitatea de Primiri Urgențe P, cât și radiografiile și buletinul radiologic referitoare la leziunile suferite de partea vătămată, astfel cum rezultă din partea descriptivă a raportului de expertiză medico-legală, dar și din conținutul adresei de la fila 145 a dosarului de fond.
Cu privire la latura civilă a cauzei, instanța de apel a constatat că daunele materiale au fost acordate în măsura în care au fost dovedite de probațiunea testimonială și cu înscrisuri: astfel, statele de plată de la filele 109-110 dosar fond evidențiază că mama părții vătămate minore a fost lipsită, în perioada concediului fără salariu, în care și-a însoțit fiul în spital, de venituri în sumă de 1.500 lei, la plata cărora a fost obligat inculpatul, în solidar cu părțile responsabile civilmente. Faptul că celelalte cheltuieli ocazionate de spitalizarea părții vătămate au fost probate prin depoziții ale martorilor nu impietează asupra legalității sentinței atacate, având în vedere că legea procesual penală nu stabilește o ordine de preferință în evaluarea probelor.
Tribunalul a apreciat că suma de 10.000 lei daune morale acordată de prima instanță părții civile este echitabilă, raportat la natura leziunilor suferite, a leziunilor sechelare ulterioare și la intervalul de timp necesar vindecării lor.
Împotriva deciziei penale nr. 322/A/2009 a Tribunalului Hunedoaraa declarat recurs în termen partea vătămată prin reprezentant legal, aducând deciziei atacate următoarele critici:
1. În mod greșit și nelegal s-a luat față de inculpat măsura educativă a libertății supravegheate, în cauză impunându-se aplicarea unei pedepse.
Cu prilejul individualizării sancțiunii instanțele trebuiau să aibă în vedere gravitatea faptei și urmările acesteia.
În ceea ce privește starea de fapt reținută de către instanțe, trebuiau înlăturate susținerile inculpatului potrivit cărora partea vătămată ar fi avut inițiativa bătăii.
2. Sub aspectul laturii civile criticile vizează neacordarea despăgubirilor în sumă de 2000 lei reprezentând diverse sume de bani predate chirurgului, anestezistului și personalului medical și neacordarea în totalitate a daunelor morale solicitate.
În motivare se arată că suma solicitată reprezintă stimulente acordate personalului medical, necesitatea acestor cheltuieli fiind de notorietate.
Cât privește daunele morale, acestea trebuiau integral acordate, în considerarea consecințelor negative suferite de partea civilă care este minor, în plină dezvoltare.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu conform art. 385/9 alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul părții vătămate este nefondat pentru considerentele ce vor urma:
În ceea ce privește primul motiv de recurs, întemeiat pe cazul de casare prevăzut de art. 385/9 pct. 14 Cod procedură penală, Curtea constată că sancțiunea aplicată inculpatului minor a fost corect individualizată.
Spre deosebire de inculpații majori, în procesul de individualizare a sancțiunii pentru minori, instanța trebuie să aibă în vedere și alte criterii prevăzute de lege. Potrivit art. 100 alin. 1 Cod procedură penală, la alegerea sancțiunii care poate fi măsură educativă sau pedeapsă, se are în vedere gravitatea faptei, starea fizică, nivelul de dezvoltare intelectuală și morală, mediul în care a crescut și a trăit, comportarea lui și orice alt element de natură a caracteriza persoana minorului.
Toate aceste elemente au fost corect evaluate de către instanța de fond, care în raport de gravitatea faptei, împrejurările comiterii acesteia, conduita minorului și perspectivele de reintegrare socială a apreciat că luarea unei măsuri educative este suficientă pentru îndreptarea minorului.
În raport de aceleași criterii în mod corect s-a apreciat că nu se impune internarea minorului într-un centru de reeducare, conform art. 104 Cod penal, o atare măsură nefiind justificată raportat la posibilitățile de inserție socială ale minorului, conduita sa generală și pericolul social al faptei.
Nici în privința laturii civile a cauzei criticile recurentului nu sunt întemeiate.
Suma de 2000 lei reprezentând bonificații acordate personalului medical nu poate fi acordată de către instanță, odată ce ea nu reprezintă o cheltuială licită.
de aceasta, se observă că acest aspect al soluționării laturii civile nu a fost criticat în apelul părții civile, fiind învederat pentru prima dată în recurs.
În fine, critica recurentului referitoare la cuantificarea daunelor morale se privește a fi și ea nefondată, instanțele de fond și apel apreciind în mod just compensația datorată părții civile pentru suferințe și efortul suplimentar depus ca urmare a vătămării sănătății sale.
Prin prisma dispozițiilor art. 14 Cod procedură penală și art. 998 cod civil cel vinovat de comiterea unei infracțiuni este obligat să repare în întregime paguba cauzată.
În cazul producerii unei leziuni corporale, despăgubirile morale au rolul de a compensa prejudiciile morale decurgând din internarea în spital, traumele fizice și psihice suferite și sechelele post-traumatice, care afectează negativ participarea părții vătămate la viața socială.
În speță, raportat la gravitatea vătămărilor produse și intensitatea suferințelor victimei suma de 10.000 lei acordată reprezintă în opinia Curții o justă satisfacție acordată victimei pentru prejudiciul nepatrimonial încercat, fără a constitui pentru aceasta o sursă de îmbogățire fără justă cauză.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, recursul dedus judecății urmează a fi respins ca nefondat, cu consecința obligării recurentului prin reprezentant legal la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de partea vătămată prin reprezentantul împotriva deciziei penale nr. 322/A/26.11.2009 pronunțate de Tribunalul Hunedoara - Secția penală.
Obligă pe partea vătămată prin reprezentant să plătească statului suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 15.02.2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - -
Grefier,
Red. MM
Tehnored. AȚ 2 ex/23.03.2010
, IA
Președinte:Sanda TrifJudecători:Sanda Trif, Dana Ghițoaica, Marius Aurel
