Vătămarea corporală (art. 181 cod penal). Sentința 73/2008. Curtea de Apel Brasov

România

CURTEA DE APEL BRAȘOV

Secția penală și pentru cauze cu minori

SENTINȚA PENALĂ NR. 73/ DOSAR NR-

Ședința publică din 21 iulie 2008

Complet de judecată format din:

PREȘEDINTE: Mihaela Alexandru președinte de secție

- - - grefier

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror șef secție - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.

Pe rol fiind soluționarea acțiunii penale pornită împotriva inculpaților și pentru săvârșirea infracțiunilor de purtare abuzivă prevăzută de art. 250 alin.2 Cod penal, vătămare corporală prevăzută de art. 181 Cod penal și supunere la rele tratamente prevăzută de art. 267 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal, cauza în rejudecare după casare cu trimitere de către Înalta Curte de Casație și Justiție.

Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat potrivit dispozițiile prev.de art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată au fost făcute prin mijloace tehnice audio-video.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpați și ambii asistați de avocat ales mandatarul pentru partea vătămate personal și asistată de avocat ales C.

Procedura îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Instanța din oficiu pune în discuția părților competența de soluționare a prezentei cauze, în baza dispozițiilor art. 40 din Codul d e procedură penală dată fiind competența după calitatea persoanei în raport cu împrejurarea că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prev.de art. 27 alin. 3 lit. b din Legea nr. 218/2002 privind statutul polițiștilor și totodată disp. art. 14 din Legea nr. 360/2002 în concret, în raport de împrejurarea că inculpatul agent șef adjunct de poliție, nu a fost desemnat ca organ de cercetare al poliției judiciare, iar inculpatul a fost desemnat ca organ de cercetare al poliției judiciare la data de 01.10.2006, deci după patru ani de la data săvârșirii faptei.

Reprezentanta parchetului arată că, având în vedere adresa care a sosit la dosarul cauzei eliberată de Serviciul Managment Resurse Umane din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, din care rezultă aceste împrejurări, respectiv că agentul șef poliție a fost desemnat de procurorul general ca organ de cercetare al poliției judiciare la data de 01.10.2006 și având în vedere că agentul șef adjunct de poliție până în prezent nu a fost desemnat ca organ de cercetare al poliției judiciare, în opinia sa competența de soluționare a cauzei aparține Tribunalului Brașov. Concluziile sale sunt de declinare a competenței de soluționare a prezentei cauze, care inițial competența a fost atrasă de calitatea învinuitului, față de care instanța a pronunțat o hotărâre judecătorească definitivă, respectiv aceea de menținerea soluției date de către Parchetul Curții de APEL BRAȘOV.

Avocat ales pentru inculpații și, achiesează la concluziile reprezentantului parchetului. Avocat ales pentru mandatarul părții vătămate, respectiv, având în vedere că față de învinuitul instanța a pronunțat o hotărâre judecătorească definitivă, iar în cauză au rămas doar cei doi inculpați și, care la momentul săvârșirii faptei nu avea calitatea de organe de cercetare ale poliției judiciare, arată că competența de soluționare a cauzei revine Tribunalului Brașov.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, este de acord cu excepția ridicată de instanță.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului său.

Instanța, rămâne în pronunțare pe excepție.

CURTEA

Asupra procesului penale de față;

Constată că prin încheierea de ședință din data de 18.08.2006 pronunțată în dosarul nr. 803/P/F/2006, Curtea de Apel a admis plângerea formulată de către petentul împotriva rezoluției din data de 19.05.2006 dispusă de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV în dosarul nr. 133/P/2003, confirmată prin rezoluția din 1.07.2006 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.

În temeiul dispozițiilor art. 2781alin.8 lit.c Cod procedură penală, rezoluția susmenționată a fost desființată cu privire la soluția de scoatere de sub urmărire penală a învinuiților și pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 250 alin. 2 Cod penal combinat cu art. 181 alin. 1 Cod penal și art. 267 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal, iar cauza a fost reținută spre judecare.

Prin aceeași hotărâre s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva învinuiților și pentru săvârșirea infracțiunilor de purtare abuzivă prevăzută de art. 250 alin. 2 Cod penal, vătămare corporală prevăzută de art. 181 alin. 1 Cod penal și supunere la rele tratamente prevăzută de art. 267 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. Cod penal.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a conchis în sensul că din probele administrate în cauză a rezultat în mod evident faptul că partea vătămată a fost condusă de către cei doi învinuiți în sediul poliției împotriva voinței sale, unde i s-a întocmit un proces-verbal de contravenție pentru o faptă săvârșită pe stradă și că a ieșit din sediul poliției prezentând semne vizibile de violență la nivelul feței, leziunile fiind confirmate de certificatele medio-legale aflate la dosarul cauzei.

Astfel, instanța a apreciat că procurorul avea suficiente probe pentru a pune în mișcare acțiunea penală împotriva celor doi învinuiți și pentru a dispune trimiterea lor în judecată.

Ulterior pronunțării acestei hotărâri s-a desfășurat cercetare judecătorească de către un alt judecător din cadrul Curții de APEL BRAȘOV, cercetare finalizată prin pronunțarea sentinței penale nr. 64 din 10 decembrie 2007, prin care s-a dispus achitarea celor doi inculpați, în baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. a Cod procedură penală pentru săvârșirea infracțiunii de supunere la rele tratamente prevăzută de art. 267 Cod penal; totodată, în baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală, s-a dispus achitarea celor doi inculpați pentru săvârșirea infracțiunilor de purtare abuzivă prevăzută de art. 250 alin. 2 Cod penal și vătămare corporală prevăzută de art. 181 alin. 1 Cod penal.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a apreciat că din coroborarea tuturor probelor nu se poate reține cu certitudine că inculpații au agresat partea vătămată, că i-au cauzat intenționat suferințe fizice, nefiind dovedit un real raport de cauzalitate între acțiunile inculpaților și leziunile descrise în actele medicale de la dosar.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs partea vătămată, recurs care a fost admis prin decizia nr. 1082 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală în dosarul nr- la data de 25.03.2008.

Prin această decizie s-a constatat că recursul declarat de partea vătămată este fondat, însă pentru alte motive, decât cele invocate de către recurent. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că în cauză este incident un caz de nulitate absolută reglementat de art. 197 alin. 2 Cod procedură penală și astfel, de casare a hotărârii judecătorești, prevăzut de art. 385/9 pct. 3 Cod procedură penală, nefiind respectate dispozițiile legale privitoare la compunerea instanței.

În concret, instanța de recurs a constatat că au fost încălcate dispozițiile art. 98 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, care reglementează modul în care pot avea loc schimbări în compunerea completelor de judecată, prin derogare de la principiul continuității, în situațiile în care intervin incidente procedurale.

În speță, urmare a admiterii plângerii în condițiile art. 278/1 alin.8 lit. c Cod procedură penală, judecătorul care a pronunțat încheierea din 18 august 2006 formulat declarație de abținere, care a fot soluționată în sensul admiterii sale de către un alt complet, prin încheierea din 5 septembrie 2006.

Deși la acea dată erau în vigoare dispozițiile modificate ale Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, completul care a soluționat incidentul procedural a continuat judecata în cauză, pronunțând la data de 10.12.2007 și sentința recurată, în condițiile în care din actele existente la dosar nu rezultă că la Curtea de APEL BRAȘOV - Secția penală nu ar mai fi existat un alt complet de judecată (pe lângă cel care s-a abținut și cel care a soluționat incidentul procedural).

Față de aceste considerente, hotărârea pronunțată la 10.12.2007 a fost casată de către instanța de recurs, iar cauza a fost trimisă pentru rejudecare.

După reluarea judecății, curtea de apel a procedat la verificarea îndeplinirii tuturor condițiilor necesare pentru a atrage competența acestei instanțe de soluționare cauzei, aspect care nu a format obiectul analizei în faza procesuală a recursului și deci care nu a primit o soluționare definitivă din partea instanței de recurs.

În acest sens, s-a solicitat Ministerului Internelor și Reformei Administrative - Inspectoratului de Poliție Județean B - înaintarea actelor care să dovedească îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 27 din Legea nr. 218/2002 pentru a atrage competența curții de apel d e soluționare a prezentei cauze în primă instanță.

Prin adresa nr. - din 21 iulie 2008 Ministerului Internelor și Reformei Administrative - Inspectoratul de Poliție Județean B, s-a comunicat împrejurarea că inculpatul (agent șef adjunct de poliție) nu a avut niciodată calitatea de organ de cercetare al poliției judiciare, iar inculpatul a fost desemnat ca organ de cercetare al poliției judiciare la data de 01.10.2006, iar la data de 04.03.2008, prin dispoziția nr. 224/31.03.2008 acesta din urmă a fost eliberat din structura poliției judiciare.

Ca atare, se constată că inculpatul nu a îndeplinit nici un moment cerințele impuse de art. 27 din Legea nr. 218/2002 pentru a atrage competența de soluționare a Curții de APEL BRAȘOV.

Totodată, inculpatul nu a avut calitatea de organ de cercetare al poliției judiciare nici la data săvârșirii faptei și nici la momentul punerii în mișcare a acțiunii penale împotriva sa, respectiv la data de 18.08.2006.

Potrivit dispozițiilor art. 27 alin. 3 lit. b) din Legea nr. 218/2002, curtea de apel judecă, în primă instanță, infracțiunile săvârșite de către polițiștii care au calitatea de organe de cercetare ale poliției judiciare și care îndeplinesc totodată condițiile prevăzute de art. 14 alin. 2 pct. 1 lit. e-j din Legea nr. 360/2002.

pentru stabilirea competenței după calitatea persoanei, potrivit dispozițiilor art. 40 Cod procedură penală, este momentul săvârșirii infracțiunii și nu momentele ulterioare, întrucât, potrivit art. 40 alin. 2 Cod procedură penală, dobândirea calității după săvârșirea infracțiunii nu determină schimbarea competenței, cu excepția infracțiunilor săvârșite de persoanele prevăzute în art. 29 pct. 1 Cod procedură penală (care intră în competența de soluționare în primă instanță a Înaltei Curți de Casație și Justiție).

Potrivit dispozițiilor art. 39 alin. 1 Cod procedură penală, excepția de necompetență după calitatea persoanei poate fi ridicată în tot cursul procesului penal, până la pronunțarea hotărârii definitive, iar potrivit art. 197 alin. 2 Cod procedură penală, dispozițiile relative la competența după calitatea persoanei sunt prevăzute sub sancțiunea nulității, nulitate care nu poate fi înlăturată în nici un mod și care poate fi invocată în orice stare a procesului și chiar din oficiu de către instanță.

Ca atare, în raport de toate aceste considerente, se constată că în raport cu calitatea inculpaților la momentul săvârșirii infracțiunii, precum și la momentul sesizării instanței, competența de soluționare a prezentei cauze revine Tribunalului Brașov în temeiul dispozițiilor art. 27 alin. 3 lit. a din Legea nr. 218/2002, motiv pentru care, în baza art. 42 alin. 1 și 2 Cod procedură penală, se va declina competența de soluționare cauzei în favoarea acestei instanțe.

Pentru aceste motive

În numele legii

HOTĂRĂȘTE

În temeiul prevederilor art. 42 alin. 2 Cod procedură penală;

Declină competența de soluționare a cauzei privind pe inculpații și în favoarea Tribunalului Brașov.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 21 iulie 2008.

PREȘEDINTE: Mihaela Alexandru

- -

Grefier

pt. - - aflată în concediu

de odihnă semnează Prim grefier

Red.MA/01.08.2008

Tehnoredact.DS/01.08.2008/2 ex.

Președinte:Mihaela Alexandru
Judecători:Mihaela Alexandru, Tina Szabo

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Vătămarea corporală (art. 181 cod penal). Sentința 73/2008. Curtea de Apel Brasov