Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 12/2010. Curtea de Apel Oradea

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMANIA

CURTEA DE APEL ORADEA

Secția penală și pentru cauze cu minori.

Dosar nr.-

DECIZIA PENALĂ NR. 12/R/2010

Ședința publică din 12 ianuarie 2010

Complet de judecată compus din:

PREȘEDINTE: Pușcaș Mircea

JUDECĂTOR 2: Pătrăuș Mihaela

JUDECĂTOR 3: Munteanu Traian

Grefier: - -

Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art. 304 alin. 1 cod procedură penală.

-a luat în examinare recursul penal declarat BCR ASIGURARI SA -, sector 1, - -, nr. 23, împotriva deciziei penale nr.209/A din 20 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, decizie care desființează în parte sentința penală nr. 814 din 01 iulie 2009, pronunțată de Judecătoria Oradea, privind pe inculpatul intimat, domiciliat în O,-, -. 76,. 27, Județul B, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, faptă prevăzută și pedepsită de art. 184 alin. 1 și 3 Cod penal.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru inculpatul intimat, lipsă, se prezintă avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 9 din 12.01.2010, emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual, pentru partea civilă intimată, lipsă, se prezintă avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. - din 11.01.2010 emisă de Baroul București - Cabinet Individual, pentru partea civilă intimată, lipsă, se prezintă avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 4 din 12.01.2010 emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual, lipsă fiind recurentul C BCR Asigurări SA B și celelalte părți civile intimate Spitalul Județean de Urgență O, C SA B, Casa de Asigurări de Sănătate B și C Credit Europe Leasing SRL.

Ministerul Public este reprezentat de doamna procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:

Nefiind excepții sau alte cereri prealabile, instanța acordă părților cuvântul asupra recursului.

Avocatul inculpatului intimat, solicită a se dispune respingerea recursului declarat de către C BCR Asigurări SA B ca nefondat, menținerea ca legale și temeinice a hotărârilor recurate. Consideră că este normal ca societatea de asigurare să plătească și despăgubiri.

Avocatul părții civile intimate, solicită a se dispune respingerea recursului declarat de către C BCR Asigurări SA B, menținerea ca legale și temeinice a hotărârilor recurate. A fi obligată recurenta la plata cheltuielilor de judecată. Arată că despăgubirile acordate părții civile intimate au fost în limita plafonului, aceasta a suferit grave afecțiuni.

Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a recursului declarat de către C BCR Asigurări SA B ca fiind nefondat, a se menține ca legale și temeinice hotărârile recurate

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra recursului penal de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 814 din 1 iulie 2009, pronunțată de Judecătoria Oradea, s-a dispus în baza art. 184 alin 1 și 3 Cod penal condamnarea inculpatului, la o pedeapsă de 4 luni închisoare.

În baza art. 184 alin 2 și 4 Cod penal s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la o pedeapsă de 8 luni închisoare.

În baza art. 33 lit "b" și art. 34 lit "b" Cod penal s-a dispus contopirea pedepselor stabilite în cauză în pedeapsa cea mai grea de 8 luni închisoare ce se va executa de inculpat.

În baza art. 71 alin 2 cod penal s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzută și pedepsită de art. 64 lit "a teza a II-a și b" cod penal cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 81 cod penal și art. 71 alin 5 cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și accesorii pe durata termenului de încercare de 2 ani și 8 luni, stabilit conform art. 82 cod penal.

În baza art. 359 cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 cod penal.

De asemenea s-a constatat că SC SA -Hotel nu a formulat pretenții civile în cauză.

În baza art. 14, art. 346 Cod procedură penală și art. 998-999 cod civil, a fost obligat inculpatul alături de terțul asigurător BCR ASIGURĂRI SA la plata sumei de 2.595,37 lei li a sumei de 1.390,87 lei plus majorări de întârziere până la data plătii efective în favoarea Spitalul Clinic Județean de Urgență O.

În baza art. 14, art. 346 Cod procedură penală și art. 998-999 cod civil, a fost obligat inculpatul alături de terțul asigurător BCR ASIGURĂRI SA la plata sumei de 7294, 84 lei în favoarea părții civile SC SA.

În baza art. 14, art. 346 Cod procedură penală și art. 998-999 cod civil, a fost obligat inculpatul alături de terțul asigurător BCR ASIGURĂRI SA la plata sumei de 226,34 lei daune materiale și 6.500 lei daune morale în favoarea părții civile și au fost respinse restul pretențiilor civile

În baza art. 14, art. 346 Cod procedură penală și art. 998-999 cod civil, a fost de asemenea obligat inculpatul alături de terțul asigurător BCR ASIGURĂRI SA la plata sumei de 8.386 lei daune materiale și 150.000 lei daune morale în favoarea părții civile și au fost respinse restul pretențiilor civile.

În baza art. 193 alin 1 Cod penal a fost obligat inculpatul la 500 lei cheltuieli judiciare în favoarea părții civile.

În baza art. 191 alin. 1 cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 700 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a constatat următoarele:

Prin rechizitoriul emis la data de 15.01.2009 în dosar nr. 7278/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, înregistrat la instanță la data de 23.01.2009 sub dosarul cu numărul de mai sus s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului - pentru comiterea infracțiunilor de vătămare corporală din culpă prevăzute și pedepsite de art. 184 alin 1 și 3 respectiv art. 184 alin 2 și 4 Cod penal, constând în aceea că în data de 27.09.2008, în jurul orei 0.30, circulând pe str. - - spre intersecția cu str. - - nu a respectat semnificația indicatoarelor de circulație și nu a acordat prioritate accidentând autoturismul în care se aflau părțile vătămate - și.

În urma accidentului partea vătămată - a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 90 de zile de îngrijiri medicale, iar partea vătămată a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 12 zile de îngrijiri medicale.

Fiind audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut și regretat faptele comise.

Din actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:

În data de 27.09.2009 în jurul orelor 0.30 inculpatul conducea autoturismul marca cu număr de înmatriculare provizoriu BH - pe str. - - deplasându-se spre str. - - din Pe scaunul din față dreapta al autoturismului condus de inculpat se afla martorul G. Conform declarațiilor inculpatului, autoturismul condus de acesta rula cu o viteză de 60km/

La intersecția cu str. - -, inculpatul, deși a văzut indicatorul "stop" nu a oprit pentru a se asigura, a pătruns in intersecție si a tamponat autoturismul marca Renault cu număr de înmatriculare B-74- condus, pe drumul cu prioritate de partea vătămată care era însoțită de partea vătămată, pasageră pe scaunul din față dreapta.

Autoturismul marca Renault cu număr de înmatriculare B-74- condus de partea vătămată circula pe str - - din direcția Universității O in directia Piata, având prioritate de circulație față de autoturismul condus de inculpat. Autoturismul condus de inculpat a pătruns pe str - - cu intenția de a vira dreapta spre fără a acorda prioritate. În intersecție, a lovit autoturismul părții vătămate în portiera dreaptă față, în urma impactului acest autoturism fiind proiectat cu partea din față într-un zid de beton, iar autoturismul condus de inculpat a fost întors spre partea dreaptă a direcției sale de deplasare.

Din certificatul medico-legal nr. 3212//159 din 29.09.2008 rezultă că partea vătămată a prezentat leziuni care datează din 27.09.2008, care s-au produs prin lovirea corpului victimei de părti proeminente dure din interiorul unui autovehicul ce a suferit o decelerație bruscă, prin coliziune cu un alt autovehicul si care au necesitat pentru vindecare 12 zile de îngrijiri medicale.

Potrivit raportul de expertiză medico-legale nr. 1631/II i/38 din 21.05.2009 întocmit în cursul cercetării judecătorești, partea vătămată - a suferit un politraumatism în cadrul unui accident rutier la 27.09.2008, cele mai importante leziuni fiind la nivelul bazinului si a coloanei vertebrale dorsale, respectiv fractură ramura iliopubiană și ramura ischiopubiană coxal drt, fractură de cotil drt și fractură corp vertebral T 11-. S -a reținut că leziunile s-au produs prin lovirea victimei de componente din interiorul unui autovehicul ce a suferit modificări bruște de accelerație și față de complicațiile survenite ulterior s-a stabilit că pentru vindecare sunt necesare 130 de zile de îngrijiri medicale, fără a se constat prezența vreunei infirmități.

Totodată s-a reținut că leziunile suferite si complicațiile ulterioare au determinat o diminuare a capacității de muncă care exista chiar si la momentul întocmirii expertizei, că nu sunt elemente care să susțină necesitatea vreunei intervenții chirurgicale, insă există recomandarea unor terapii recuperatorii-cel puțin o cură până la reluarea mersului normal.

Fiind audiat în cursul cercetării judecătorești, inculpatul a recunoscut comiterea faptelor arătând că deși a văzut indicatorul "stop " nu a oprit autoturismul, ci doar a încetinit pentru a se asigura. Totodată a arătat că este de acord cu despăgubirea părților civile în măsura dovedirii pretențiilor civile si a dispozițiilor instanței (122).

Martorul Gaa rătat că inculpatul văzând indicatorul "stop" a înaintat încet până la limita de vizibilitate pentru a se asigura, fără însă a opri pe loc autoturismul, iar după impact, care a avut loc în ușa dreaptă față, autoturismul condus de partea vătămată a fost proiectat de trotuar si s-a lovit de colțul unei clădiri (f 143).

Din referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor rezultă că inculpatul are perspective de reintegrare socială în cazul său fiind identificați doar factori pozitive de natură să inhibe dezvoltarea comportamentul infracțional, acesta beneficiind de susținerea materială și morală a familiei sale, nu are antecedente penale, regretă fapta, valorifică resursele comunitare existente, continuându-și formarea profesională și se bucură de o imagine pozitivă în comunitate (f 140-142).

Vinovăția inculpatului a fost pe deplin dovedită prin probele administrate în cauză, respectiv declarațiile părților vătămate și (f 21, 25), procesul verbal de cercetare la fața locului schița accidentului și planșa foto care evidențiază aspectele accidentului, respectiv existența indicatorului "stop" care marchează drumul cu prioritate, benzile de circulație, locul impactului, spațiul larg a intersecției care permite o vizibilitate bună și condițiile de trafic, inclusiv existența iluminatului public (f 8,9, 10, 11-18 dos up), declarațiile martorilor asistenți și ( 44, 45, 46 dos up), declarațiile martorului G (f 47- 48 dos u, f 143 dos inst), rapoarte de constatare medico-legală nr 3211//159 și nr 3212//159 din 29.09.2008 (f 26-27 dos up) și raportul de expertiză medico-legală analizat mai sus care relevă natura leziunilor comise, modul de producere si numărul de zile de îngrijiri medicale și declarațiile inculpatului (f 39-43 dos up, f 122 dos inst)

Conducătorii autoturismelor implicate în incident au fost testați cu privire la consumul de băuturi alcoolice rezultând o alcoolmie de 0%⁰.

Conform art 57 alin 2 din OUG 195/2002, la intersecțiile cu circulația dirijată, conducătorul de vehicul este obligat să respecte semnificația indicatoarelor, ori inculpatul nu a respectat semnificația indicatorului "stop".

Fapta inculpatului care în data de 27.09.2008, în jurul orei 0.30, circulând pe str - - spre intersecția cu str - -, nu a respectat semnificația indicatoarelor de circulație, nu a acordat prioritate și a accidentat autoturismul în care se aflau părțile vătămate - și, cauzându-le leziuni de 130 zile respectiv 12 zile de îngrijiri medicale întrunește elementele constitutive alei infracțiunilor prev. și ped. de art. 184 alin 1 și 3 Cod penal, text de lege în baza căruia instanța de fond l-a condamnat la o pedeapsă de 4 luni închisoare și art 184 alin 2 și 4 Cod penal, text de lege în baza căruia a fost condamnat la o pedeapsă de 8 luni închisoare.

La individualizarea pedepselor instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev de art 72 Cod penal, împrejurările comiterii faptelor, natura leziunilor și numărul de zile de îngrijiri medicale, aspectele relevate de referatul de evaluare, urmările produse, precum și persona inculpatului care nu are antecedente penale și a recunoscut si regretat comiterea faptelor.

Spre deosebire de circumstanțele atenuante legale, care se aplică în virtutea legii și se impun instanței în mod obligatoriu, circumstanțele atenuante judiciare, prev. în art. 74. penal, sunt împrejurări de fapt care numai raportate la fapta concretă, la ansamblul împrejurărilor în care aceasta a fost comisă și la persoana inculpatului, pot dobândi, prin apreciere, valențe atenuante. Împrejurările susceptibile de a constitui circumstanțe atenuante sunt realități obiective care, atunci când există, nu pot fi ignorate; dar, constatându-le, instanța nu este obligată să le recunoască în mod automat caracter ușurător.

Recunoașterea anumitor împrejurări ca circumstanțe atenuante nu este însă posibilă decât dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu sau caracterizează favorabil de o asemenea manieră persoana făptuitorului încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special se întrevede a satisface, în mod concret, imperativul justei individualizări a pedepsei.

În speță, faptul că inculpatul nu are antecedente penale și a recunoscut comiterea faptelor, împrejurări care ar putea avea o aptitudine potențială de a constitui circumstanțe ușurătoare, nu vor fi recunoscute ca atare, întrucât raportat la natura infracțiunilor comise, la circumstanțele reale ale comiterii faptelor și urmarea produsă, le este anulată valoarea atenuantă, ele nefiind suficient de semnificative pentru a determina stabilirea pedepsei sub minimul special. De altfel aceste aspecte au fost avute în vedere la individualizarea pedepselor, aplicându-i-se pedepse spre minimul special.

Având în vedere că acțiunea unică a inculpatului întrunește elementele constitutive a 2 infracțiuni distincte, fiind vătămate două persoane, instanța de fond, în baza art 33 lit "b" și art. 34 lit "b" Cod penal a dispus contopirea pedepselor stabilite în cauză în pedeapsa cea mai grea de 8 luni închisoare ce se va executa de inculpat.

În baza art. 71 alin 2 cod penal a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev de art 64 lit "a teza a II-a și b" cod penal cu titlu de pedeapsă accesorie.

Având în vedere gradul de pericol social concret al infracțiunii comise, lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, atitudinea sinceră, instanța de fond a apreciat că scopul pedepsei aplicate se poate realiza și fără executarea efectivă a pedepsei în regim de detenție, motiv pentru care în baza art. 81 cod penal și art. 71 alin 5 cod penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și accesorii pe durata termenului de încercare de 2 ani și 8 luni, stabilit conform art. 82 cod penal.

În baza art. 359 cod procedură penală a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 cod penal.

Deși a fost citată la mai multe termene consecutive de judecată și s-a emis si adresă în sensul de a comunica dacă formulează pretenției civile cu privire la tratamentul balnear efectuat de partea civilă SC SA -Hotel nu a formulat acțiune civilă în cauză.

Din polița de asigurare de răspundere civilă auto RCA (f 38 dos up) rezultă că la data accidentului autoturismul condus de inculpat era asigurat la BCR ASIGURĂRI SA, polița fiind valabilă de la 28.08.2008 până la 27.09.2008.

În baza art. 14, art 346 Cod procedură penală și art 998-999 cod civil,a fost obligat inculpatul alături de terțul asigurător BCR ASIGURĂRI SA la plata sumei de 2.595,37 lei și a sumei de 1.390,87 lei plus majorări de întârziere până la data plătii efective în favoarea Spitalul Clinic Județean de Urgență O reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale acordate celor 2 părți vătămate pe perioada spitalizărilor justificate cu deconturile de cheltuieli. (f 24-28).

SC SA s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 7.294,84 lei reprezentând lipsa de folosință a autovehiculului Renault cu număr de înmatriculare B-74 - de la data accidentului rutier din 27.09.2008 până în prezent, sumă ce reprezintă ratele achitate către firma de leasing. Având în vedere că autoturismul nu a fost reparat societatea fiind astfel lipsită de folosință, instanța de fond a apreciat că prin fapta inculpatului s-a cauzat un prejudiciu acestei părți civile, astfel că în baza art. 14, art 346 Cod procedură penală și art 998-999 cod civil, a fost obligat inculpatul alături de terțul asigurător BCR ASIGURĂRI SA la plata sumei de 7294, 84 lei în favoarea părții civile SC SA.

În baza art. 14, art 346 Cod procedură penală și art 998-999 cod civil, a fost obligat inculpatul alături de terțul asigurător BCR ASIGURĂRI SA la plata sumei de 226,34 lei daune materiale reprezentând 30 lei contravaloarea analizei de sânge, 131 lei analize medicale la Clinica (f 63), 65,34 lei transportul cu taxiul conform bonurilor de la f 65 cu excluderea bonului din data de 25.08.2008 care este anterior accidentului în favoarea părții civile și a respins restul pretențiilor civile ca nejustificate.

Din fișa fiscală pe anul 2008 atașată la dosar (f 64) nu rezultă că partea civilă ar fi înregistrat diminuări la veniturile salariale care sunt similare cu cele din lunile anterioare, neexistând vreo adeverință de la angajator din care să rezulte aceste aspecte.

În baza art. 14, art 346 Cod procedură penală și art 998-999 cod civil, a fost de asemenea obligat inculpatul alături de terțul asigurător BCR ASIGURĂRI SA la plata sumei de 8.386 lei daune materiale reprezentând 1.618 lei contravaloarea tichetelor de masă pierdute pe perioada concediilor medicale din 27.09.2008 până în 28.02.2009 calculate la suma de 7,83 lei/tichet pe fiecare zi lucrătoare în anul 2008 și 8,48 lei/tichet pe fiecare zi lucrătoare în anul 2009 pe care le-ar fi primit de la societățile unde lucra respectiv și Financiar SRL (f 72, 73); 2.640 lei (528 salariul lunar x 5 luni concediu) reprezentând beneficiul nerealizat ca urmare a faptului că nu a mai putut să-și desfășoare activitatea la firma Financiar SRL (f 73); 1253 lei reprezentând diferența de salariu de la unde aceasta era angajată care s-a calculat pe baza fișei fiscale pe anul 2008 prin stabilirea unui salariu de bază mediu din care s-a scăzut impozitul; 2875 lei (575 x 5) reprezentând venitul care l-ar fi putut realiza membrul familiei care a fost nevoit să o însoțească permanent pe perioada celor 5 luni de concediu medical calculat în baza indemnizației fixe pe care o primesc de regulă însoțitorii persoanelor cu handicap, comunicată de Casa Județeană de Pensii

În ceea ce privește renta in sumă de 5000 lei solicitată si suma de 528 lei/lună solicitată pentru viitor, reprezentând salariul pentru normă de la Financiar SRL, instanța de fond a apreciat că acordarea acestora este nejustificată atâta timp cât prin expertiza medico-legală nu s-a stabilit o infirmitate permanentă cu consecința pierderii capacității totale de muncă.

În ce privește daunele morale solicitate, instanța de fond în baza art. 14, art 346 Cod procedură penală și art 998-999 cod civil, a obligat inculpatul alături de terțul asigurător BCR ASIGURĂRI SA la plata sumei de 6.500 lei morale în favoarea părții civile și 150.000 lei daune morale în favoarea părții civile, sume pe care le consideră suficiente pentru repararea prejudiciului fizic și psihic suferit de părțile civile raportat la importanța valorilor lezate și măsura în care au fost lezate aceste valori, natura leziunilor, numărul de zile de îngrijiri medicale și faptul că s-a justificat de către partea civilă că i-a fost afectată în mod negativ participarea la viața socială, profesională și de familie, comparativ cu situația anterioară vătămării produse prin fapta inculpatului.

În baza art. 193 alin 1 Cod penal a fost obligat inculpatul 500 lei cheltuieli judiciare în favoarea părții civile reprezentând onorariu avocat conform chitanței de la f 66 dosar instanță.

În baza art. 191 alin. 1 cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 700 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Împotriva aceste hotărâri în termen legal a declarat apel în termen legal inculpatul, terțul asigurator BCR Asigurări și partea civilă.

În motivele de apel înregistrate la data de 06.10.2009 terțul asigurator BCR Asigurări a solicitat admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței atacate și în baza art.379 pct.2 lit.a Cod de procedură penală să se rejudece cauza cu privire la latura civilă. S-a solicitat anularea respectiv diminuarea sumelor acordate cu titlu de daune morale la nivelul legal și anularea respectiv diminuarea sumelor acordate cu titlu de daune materiale la nivelul de "dovedire" conform prevederilor legale.

Criticile terțului asigurator vizează probleme de fond, susține că instanța nu a avut în vedere la pronunțarea hotărârii prevederile art.3, art.8, art.53 din Legea nr.136/1995 privind asigurările și reasigurările din România, Ordinul CSA nr.11/2007 și nu a cuantificat în mod corect despăgubirile acordate părții civile.

Apelanta a solicitat:

- respingerea pretențiilor " Despăgubire - beneficiu nerealizat" câtre SC SA ca nedovedite. În fapt, partea civilă nu a dovedit conform prevederilor legale - a solicitat la baza "ratelor de leasing" neachitate ca despăgubire ceea ce contravine obligațiilor legale a asiguratorului.(se referă la capital, dobândă de leasing și nu beneficiu nerealizat). De aceea se impune respingerea pretențiilor ridicate față de terțul asigurator, singurul obligat fiind inculpatul care a recunoscut pretențiile. Simpla recunoaștere a inculpatului nu poate să producă efecte față de asigurator (fiind limitat în limitele legale).

- a susținut că pretențiile nu au o origine fiscală și ca urmare nu se aplică legislația fiscală, fiind în materie comercială. A solicitat respingerea pretențiilor"despăgubire - majorări de întârziere - penalități de întârziere" câtre Spitalul O, ca neîntemeiate.

Față de sumele acordate Spitalului Clinic Județean de Urgență O, a contestat revendicarea și modul de calcul al penalităților de întârziere.

- respingerea pretențiilor " despăgubire - daune materiale " câtre partea civilă, ca netemeinice și nedovedite.

- respingerea pretențiilor " despăgubire - daune morale" câtre părțile civile, ca netemeinice și nedovedite.

Prin decizia penală nr. 209/A din 20 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, în baza art.379 punctul 2 lit. a Cod procedură penală s-a admis apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.814/01.07.2009 pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care a desființat-o în ceea ce privește cheltuieli judiciare câtre partea civilă în sensul că, în baza art.193 alin.1 Cod de procedură penală, art.50 din Legea nr.136/1995 a fost obligat inculpatul la plata alături de terțul asigurator BCR Asigurări, a sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către partea civilă.

În baza art.379 punctul 2 lit. a Cod procedură penală s-a admis apelul declarat de apelanta partea civilă împotriva sentinței penale nr.814/01.07.2009 pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care a desființat-o în ceea ce privește cheltuieli judiciare către partea civilă, în sensul că, în baza art.193 alin.1 Cod de procedură penală, art.50 din Legea nr.136/1995 a fost obligat inculpatul la plata alături de terțul asigurator BCR Asigurări, a sumei de 5.000 lei cheltuieli judiciare câtre partea civilă.

S-au menținut restul dispozițiilor sentinței penale nr.814/01.07.2009 pronunțată de Judecătoria Oradea.

În baza art.379 punctul.1 lit.b Cod procedură penală, s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul terț asigurator BCR Asigurări cu sediul ales în vederea comunicării actelor de procedură în B, nr.2J,.6,.34, Sector 3 împotriva sentinței penale nr.814/01.07.2009 pronunțată de Judecătoria Oradea.

În baza art.192 alin.2 Cod de procedură penală a fost obligat apelantul terț asigurator BCR Asigurări să plătească statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare în apel.

În baza art.193 alin.1 Cod de procedură penală, art.50 din Legea nr.136/1995 a fost obligat inculpatul la plata alături de terțul asigurator BCR Asigurări a sumei de 3.000 lei cheltuieli de judecată în apel către partea civilă.

Fără cheltuieli de judecată în apel către partea vătămată.

Pentru a pronunța această decizie Tribunalul Bihora constatat următoarele:

Instanța de fond a stabilit în mod corect, în baza probelor administrate următoarea stare de fapt:

În data de 27.09.2009 în jurul orelor 0.30 inculpatul conducea autoturismul marca cu număr de înmatriculare provizoriu BH - pe str - - deplasându-se spre str - - din Pe scaunul din față dreapta al autoturismului condus de inculpat se afla martorul G. Conform declarațiilor inculpatului, autoturismul condus de acesta rula cu o viteză de 60km/

Din certificatul medico-legal nr 3212//159 din 29.09.2008 a rezultat că partea vătămată a prezentat leziuni care datează din 27.09.2008, care s-au produs prin lovirea corpului victimei de părti proeminente dure din interiorul unui autovehicul ce a suferit o decelerație bruscă, prin coliziune cu un alt autovehicul si care au necesitat pentru vindecare 12 zile de îngrijiri medicale.

Fiind audiat, inculpatul a recunoscut comiterea faptelor arătând că deși a văzut indicatorul "stop " nu a oprit autoturismul, ci doar a încetinit pentru a se asigura. Totodată a arătat că este de acord cu despăgubirea părților civile în măsura dovedirii pretențiilor civile si a dispozițiilor instanței (122).

În ceea ce privește motivele de apel ale inculpatului și ale părții civile, instanța a reținut următoarele:

Conform prevederilor art.50 alin.1 din Legea nr.136/1995 privind asigurările și reasigurările în România "Despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare și cheltuielile de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces, precum și prin avarierea ori distrugerea de bunuri". Față de această prevedere legală, instanța de apel a constatat că prima instanță nu a acordat cheltuielile de judecată câtre partea civilă, motiv pentru care, în baza art.379 pct.2 lit. a Cod procedură penală s-a admis apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.814/01.07.2009 pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care a desființat-o în ceea ce privește cheltuieli judiciare câtre partea civilă în sensul că, în baza art.193 alin.1 Cod de procedură penală, art.50 din Legea nr.136/1995 a fost obligat inculpatul la plata alături de terțul asigurator BCR Asigurări, a sumei de 500 lei cheltuieli judiciare câtre partea civilă.

În baza art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală s-a admis apelul declarat de apelanta partea civilă împotriva sentinței penale nr.814/01.07.2009 pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care a desființat-o în ceea ce privește cheltuielile judiciare către partea civilă, în sensul că, în baza art.193 alin.1 Cod de procedură penală, art.50 din Legea nr.136/1995 a obligat inculpatul la plata alături de terțul asigurator BCR Asigurări, a sumei de 5.000 lei cheltuieli judiciare către partea civilă.

S-au menținut restul dispozițiilor sentinței penale nr.814/01.07.2009 pronunțată de Judecătoria Oradea.

În ceea ce privește apelul declarat de terțul asigurator BCR Asigurări, din polița de asigurare de răspundere civilă auto RCA (f 38 dos up) a rezultat că la data accidentului autoturismul condus de inculpat era asigurat la BCR ASIGURĂRI SA, polița fiind valabilă de la 28.08.2008 până la 27.09.2008.

Potrivit prevederilor art.50 alin.1 din Legea nr.136/1995 privind asigurările și reasigurările în România "Despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare și cheltuielile de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces, precum și prin avarierea ori distrugerea de bunuri".

Din fișa fiscală pe anul 2008 atașată la dosar (f 64) nu a rezultat că partea civilă ar fi înregistrat diminuări la veniturile salariale care sunt similare cu cele din lunile anterioare, neexistând vreo adeverință de la angajator din care să rezulte aceste aspecte.

În ce privește daunele morale solicitate, instanța de fond în baza art. 14, art 346 Cod procedură penală și art 998-999 cod civil, a obligat inculpatul alături de terțul asigurător BCR ASIGURĂRI SA la plata sumei de 6.500 lei morale în favoarea părții civile și 150.000 lei daune morale în favoarea părții civile, sume pe care le- considerat suficiente pentru repararea prejudiciului fizic și psihic suferit de părțile civile raportat la importanța valorilor lezate și măsura în care au fost lezate aceste valori, natura leziunilor, numărul de zile de îngrijiri medicale și faptul că s-a justificat de către partea civilă că i-a fost afectată în mod negativ participarea la viața socială, profesională și de familie, comparativ cu situația anterioară vătămării produse prin fapta inculpatului.

Instanța de fond a constatat că în dovedirea pretențiilor părțile civile au depus acte justificative, înscrisuri din care rezultă cheltuielile efectuate și pierderile de ordin material suferite ca urmare a activității infracționale a inculpatului, cheltuieli și pierderi pe care terțul asigurator (în temeiul răspunderii civile contractuale, în cazul de față în baza contractului de asigurare ) alături de inculpat (în temeiul răspunderii civile delictuale )este obligat să le suporte și să despăgubească părțile civile.

În ceea ce privește cuantumul daunelor morale acordate părții civile, stabilirea cuantumului despăgubirilor, echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doză de aproximare, instanța trebuie să aibă în vedere o serie de criterii cum ar fi consecințele negative suferite de cel în cauză pe plan fizic și psihic, importanța valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori și intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării.

Pentru ca instanța să poată aplica aceste criterii apare necesar ca cel ce pretinde daunele morale să producă un minim de argumente și indicii din care să rezulte în ce măsură drepturile personale nepatrimoniale i-au fost afectate și pe cale de consecință să se poată proceda la o evaluare a despăgubirilor ce urmează să compenseze prejudiciul.

Sumele sunt suficiente pentru repararea prejudiciului fizic și psihic suferit raportat la importanța valorilor lezate, la măsura în care au fost lezate aceste valori, natura leziunilor, numărul de zile de îngrijiri medicale și faptul că s-a justificat de către partea civilă că i-a fost afectată în mod negativ participarea la viața socială, profesională și de familie, comparativ cu situația anterioară vătămării produse prin fapta inculpatului.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs terțul asigurător C BCR Asigurări A cu sediul în B- sector 1 solicitând casarea și modificarea hotărârilor atacate pe latura civilă a cauzei în sensul de a se anula dispozițiile privind obligarea societății de asigurări la plata cheltuielilor judiciare ca incorect acordată de către instanța de apel,la plata majorărilor de întârziere stabilite de către Judecătoria Oradea în favoarea Spitalul Clinic O, diminuarea sumelor acordate cu titlu de daune morale, până la limita legală și a despăgubirilor materiale, până la nivelul dovedirii acestora, către părțile civile și, precum și respingerea pretențiilor C SA ca nedovedite.

Verificând decizia recurată prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, conform prevederilor art.385/6 alin.2 Cod de procedură penală și art.385/14 Cod de procedură penală, curtea constată că aceasta este netemeinică, iar recursul declarat de către C BCR Asigurări A este parțial întemeiat și, în consecință, în baza dispozițiilor art. 385/15 pct.2 lit. d Cod de procedură penală va fi admis, se vor casa și modifica hotărârile recurate în sensul că se va înlătura obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare în cuantum de 500 lei alături de terțul asigurator, către partea civilă, sumă care va fi achitată de către inculpat.

Hotărârile pronunțate în cauză sunt, în parte, nelegale.

Societatea de asigurări a uzat de calea de atac a recursului împotriva deciziei pronunțate de Tribunalul Bihor la data de 20 octombrie 2009 solicitând reformarea hotărârii pe latura civilă a cauzei pentru motivele sus menționate.

Prin sentința penală nr. 814/2009 a Judecătoriei Oradea terțul asigurator a fost obligat alături de inculpat la plata despăgubirilor civile către Spitalul Clinic Județean de Urgență O, SC SA B și părțile civile și.

Tribunalul Bihora reformat această hotărâre, în sensul că l-a obligat pe inculpat alături de terțul asigurator la plata sumei de 500 lei către partea civilă, cu nerespectarea dispozițiilor art. 27 pct. 7 din Ordinul nr.11/2007 pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule. De altfel, dispoziția instanței de apel este contrară și prevederilor art. 193 Cod de procedură penală, întrucât terțul asigurator nu are calitatea de parte responsabilă civilmente în cadrul procesului penal, pentru a răspunde în solidar cu inculpatul și în ceea ce privește plata cheltuielilor judiciare făcute de către părți.

Pentru acest considerent, instanța de recurs, în conformitate cu prevederile art. 385/15 pct. 2 lit. d Cod de procedură penală urmează să reformeze hotărârile pronunțate în cauză, în sensul că se va înlătura obligarea inculpatului alături de terțul asigurator la plata cheltuielilor judiciare către partea civilă, în cuantum de 500 lei.

Criticile formulate de către recurentă sub aspectul stabiliri de către instanța de fond a despăgubirilor civile acordate Spitalul Clinic Județean de Urgență O, SC SA B și părțile civile și sunt neîntemeiate.

Instanța de fond l-a obligat pe inculpat alături de terțul asigurator la plata despăgubirilor civile si la plata penalităților către spital, cu respectarea întocmai a dispozițiilor art.14 Cod de procedură penală combinat cu art. 346 Cod de procedură penală si art. 998- 999 cod civil cu referire la art. 50 alin. 1 din Legea 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România și art. 313 din Legea 95/2006 si art. 21- 22,120 Cod procedură fiscală. În consecință, suma de 2.595, 37 lei și suma de 1.390, 87 lei la care se adaugă majorarea de întârziere până la plata efectivă a despăgubirilor civile au fost corect stabilite de către prima instanță ( 24 - 28), neimpunându-se reformarea hotărârilor atacate sub acest aspect.

Despăgubirile civile acordate societății SC SA, în cuantum de 7294, 84 lei, au fost judicios stabilite de către instanța de fond, respectându-se dispozițiile legale în materie, inclusiv prevederile art. 45 din Normele de aplicare a Ordinului nr. 11/2007. Partea civilă a justificat despăgubirile justificate cu actele depuse la dosar ( 148-228).

Referitor la despăgubirile acordate părții civile cu titlu de daune materiale, instanța de fond a avut în vedere actele depuse de către aceasta la dosarul cauzei ( 71 - 73; 75, 76, 77-87; 94), din care rezultă ce prejudiciu material i s-a cauzat acesteia prin vătămarea integrității corporale de către inculpatul. Aceste cheltuieli și pierderi de ordin material cauzate prin infracțiune de către inculpat părții civile trebuie suportate și de către terțul asigurator în baza contractului de asigurare, alături de inculpat, în limita plafonului stabilit, aceasta cu atât mai mult cu cât inculpatul a fost de acord cu pretențiile formulate de către această parte civilă.

Cât privește daunele morale acordate celor două părți civile și, acestea au fost judicios stabilite de către instanța de fond. Sumele de bani stabilite a fi plătite de către inculpat alături terțul asigurator cu titlu de daune se impun a se acorda părților civile pentru a contribui la reducerea - compensatorie - a suferințelor fizice și psihice încercate prin vătămări rezultate din infracțiunile comise de către inculpat.

Potrivit probelor aflate la dosar din culpa exclusivă a inculpatului s-a produs accidentul de circulație în data de 27 septembrie 2009 în jurul orelor 0,30 soldat cu vătămarea integrității corporale a celor două părți civile ( 130 zile de îngrijiri medicale; 12 zile îngrijiri medicale).

Așadar, părțile civile fiind prejudiciate, prima foarte grav, datorită nerespectărilor dispozițiilor regulamentare de conducere a unui autovehicul de către inculpat, acordarea daunelor morale în cuantumul stabilit de către instanța de fond este pe deplin justificată, nefiind cazul reducerii cuantumului acestora.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 385¹⁵punctul 2 litera " d " Cod de procedură penală,

ADMITE recursul penal declarat de C BCR Asigurări SA, cu sediul în B,-, sector 1, împotriva deciziei penale nr. 209/A din 20 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor și a sentinței penale nr. 814 din 01 iulie 2009 pronunțată de Judecătoria Oradea pe care le casează și modifică în sensul că:

Înlătură obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare în cuantum de 500 lei alături de terțul asigurator BCR Asigurări SA; inculpatul va plăti cu titlu de cheltuieli judiciare către partea civilă suma de 500 lei.

Menține restul dispozițiunilor hotărârilor recurate.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședință publică, azi 12 ianuarie 2010.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

decizie - E/19.01.2010,

Judecător fond -

Judecători apel - -

decizie - 2 ex./19.01.2010,

Președinte:Pușcaș Mircea
Judecători:Pușcaș Mircea, Pătrăuș Mihaela, Munteanu Traian

Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 12/2010. Curtea de Apel Oradea

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 12/2010. Curtea de Apel Oradea