Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 1672/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr. 2353/229/2007
1691/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ nr. 1672
Ședința publică de la 25 septembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Leontina Cișmașiu
JUDECĂTOR 2: Petre Popescu
JUDECĂTOR 3: Florică Duță
GREFIER - -
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, a fost reprezentat de PROCUROR:.
Pe rol, soluționarea recursurilor declarate de către inculpatul, partea civilă, partea responsabilă civilmente, " " - SRL A și asiguratorul "ASIGURARE REASIGURARE " - A, împotriva sentinței penale nr. 63/17.03.2009, pronunțată de Judecătoria Fetești și a deciziei penale nr. 107/A, din data de 26.06.2009, pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit recurentul - inculpat, pentru care se prezintă avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr. -, emisă de Baroul București - Cabinet individual, recurent - parte civilă, pentru care se prezintă avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr. 39960, emisă de Baroul Constantța - Cabinet individual, recurenta - parte responsabilă civilmente, SC " " SRL -, pentru care se prezintă avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr. -, emisă de Baroul București - Cabinet individual, recurentul - asigurător, SC " Reasigurare Astra" SA - și intimat - parte civilă, Spitalul Județean
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Apărătorul - recurentei părți civile având cuvântul, solicită admiterea probei cu înscrisuri.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul, arată că nu se opune la admiterea probei.
Curtea, după deliberare admite proba cu înscrisuri și constatând că, nu mai sunt alte cereri de formulat, în baza dispozițiilor art. 38513Cod Procedură Penală, trece la dezbateri.
Apărătorul recurentului - inculpat având cuvântul, invocă cazul de casare prevăzut de art. 3859pct. 10 Cod procedură penală, solicitând achitarea inculpatului pentru infracțiunea reținută în sarcina sa, având în vedere că, la dosar nu există probe certe din care să reiasă vinovăția acestuia. Consideră că, vinovat de producerea accidentului este partea vătămată, care ar fi pierdut controlul volanului, nu purta centura de siguranță și nu i s-au recoltat probe biologice privind nivelul alcoolemiei din sânge. Mai precizează că, semnăturile de pe procesul-verbal încheiat de organele de poliție, împotriva cărora a depus plângere penală, nu aparțin inculpatului și nici martorului asistent, iar inculpatul în cursul urmăririi penale, a contestat concluziile raportului de expertiză privind dinamica producerii accidentului. În subsidiar, dacă se va menține condamnarea inculpatului, solicită pe latură civilă, respingerea pretențiilor civile solicitate de către partea vătămată, având în vedere că acestea nu au fost dovedite. În sensul celor relatate, solicită să se aibă în vedere concluziile din motivele de apel depuse la dosar. În ceea ce privește recursul părții - responsabile civilmente, precizează că pune aceleași concluzii.
Apărătorul recurentei - părți civile având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacată și rejudecând, să se dispună obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente și cu asigurătorul, la plata daunelor materiale și morale solicitate, având în vedere că, deși dovedite, ambele instanțe le-au diminuat considerabil, în raport de faptul că, singurul vinovat de producerea accidentului se face inculpatul.
În ceea ce privește recursul inculpatului, solicită respingerea acestuia, atât pe latură penală, cât și pe latură civilă, iar recursurile părții - responsabile civilmente și al asigurătorului, să fie respinse în ceea ce privește latura civilă, având în vedere culpa exclusivă a inculpatului.
Apărătorul recurentului - inculpat având cuvântul, solicită respingerea ca nefondat, a recursului declarat de partea civilă, având în vedere cuantumul exagerat de mare al despăgubirilor solicitate, în raport de faptul că, partea vătămată a fost în străinătate să se trateze. Mai solicită admiterea recursului declarat de către asigurător.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursului declarat de inculpat, având în vedere că, acesta a recunoscut comiterea faptei la Parchet, și-a însușit concluziile raportului de expertiză, probele existente în cauză duc la concluzia că, acesta se face vinovat de producerea accidentului, nefăcând nici un efort pentru a-și achita obligațiile față de partea vătămată. Pentru aceste considerente, consideră că și recursul părții responsabile civilmente este nefondat, solicitând să fie menținute cele două hotărâri pronunțate anterior, pe care, le consideră legale și temeinice, atât pe latură penală, cât și pe latură civilă.
Cu privire la recursul părții civile, consideră că, în mod corect instanța de apel a redus cuantumul despăgubirilor materiale, solicitând respingerea acestuia, iar recursul asigurătorului, este de asemenea de respins, ca nefondat, având în vedere că, acestuia îi este opozabilă hotărârea penală, nefiind obligat într-un anumit cuantum sau în solidar la plata unor sume.
CURTEA,
Cu privire la recursurile penale de față, constată următoarele:
În baza art. 184 alin. 2 și 4 din Cod penal a condamnat pe inculpatul (fiul lui și, născut la data de 14 noiembrie 1974 în A, județul A) la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă.
În temeiul art. 71 Cod penal art.3 Protocolul 1 CEDO a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit. "a", cu excepția dreptului de a participa la alegerile legislative, și lit. "b" din Cod penal pe durata executării pedepsei.
În baza art. 81 Cod penal a dispus față de inculpat suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durată unui termen de 3 ani stabilit conform dispozițiilor art.82 cod penal.
A făcut în cauză aplicarea dispozițiilor art. 359 Cod penal.
În temeiul art.71 alin. 5 Cod penal a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării pedepsei principale.
În baza art. 7 alin. 2 din Legea 76/2008 a dispus prelevarea de la inculpat a probelor biologice de sânge.
În temeiul art.14 și art.346 Cod procedură penală a obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC" " A (cu sediul în A,-, județul A) la plata sumei de 8628 lei cheltuieli spitalizare către partea civilă Spitalul Județean C - secția Ortopedie și dobânda legală la zi.
A admis în parte cererea de pretenții civile formulată de partea vătămată (domiciliat în mun. M,-, -.23, județul C).
A obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC" " SRL A la plata contravalorii în lei a sumei de 20. 000 Euro cu titlul de cheltuieli materiale.
A obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata contravalorii în lei a sumei de 40.000 Euro cu titlul de daune morale.
Sub aspectul laturii civile prezenta hotărâre este opozabilă și asigurătorului Reasigurare Astra SA - Sucursala A ( cu sediul în mun. A,-,. 26,.3-6, județul A).
În baza art. 191 alin.1 Cod procedură penală a obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 700 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru hotărî astfel instanța de fond a reținut că la data de la 03.07.2005 a plecat cu autovehiculul cu număr de înmatriculare -, de la A la C într-o cursă pentru firma SC " " SRL A al cărei angajat era.
În autovehicul alături de inculpat, s-a aflat și martora.
La organele de urmărire penală inculpatul a recunoscut că în momentul accidentului îi arătat martorei Dunărea însă a păstrat privire pe sensul de mers și autoturismul Daewoo a intrat pe partea sa de mers și au intrat în coliziune.
Din declarația dată de inculpat la cercetarea judecătorească acesta își menține declarația dată la organele de urmărire penală și arată că în timp ce traversa Dunărea pe podul rutier la intrare a observat un indicator cu limită de viteză la 80 km/. În mașină alături de acesta se mai afla martora căreia i-a arătat că pe partea dreaptă a podului se poate observa fluviul Dunărea și în acest moment a intrat în coliziune cu un autoturism ce circula din sens invers. Autoutilitara condusă de inculpat s-a răsturnat. Nu își poate explica cum a avut loc accidentul însă el nu a trecut peste mediana șoselei și consideră că atât inculpatul cât și partea vătămată au circulat aproape de mediana șoselei și a fost lovit de. În momentul producerii accidentului autoutilitara a căzut pe partea șoferului și în aceste condiții autoturismul a făcut o rotație, iar bordul mașinii a ajuns în direcția de mers spre În momentul în care a reușit să iasă din mașină a mers direct spre, a deschis portiera din partea dreaptă a șoferului și a observat că acesta era prins între scaune și acuza dureri la picior. A sunat la Poliție și Salvare. au fost efectuate de polițiști și inculpat.
Inculpatul nu își poate explica cum de ambele uși (partea dreaptă și partea șofer) ale erau lovite. Consideră că partea vătămată nu purta centură deoarece în momentul în care a încercat să îl scoată din mașină nu avea centură de siguranță.
din partea dreaptă a șoselei pe direcția Cernavodă - F nu avea urme de lovire.
În faza cercetării judecătorești a fost audiată și partea vătămată care menționează că în timp ce traversa pe podul rutier construit peste fluviul Dunăre, din direcția Cernavodă - Fao bservat că din sens invers vine o altă mașină și nici nu a putut schița vreo mișcare în momentul în care a fost lovit de autoutilitară deoarece această lovire s-a petrecut în momentul în care autoutilitara a ajuns în dreptul său.
Partea vătămată a menționat că purta centură de siguranță în momentul impactului, dar a dat-o jos încercând să coboare din autoturism. Partea vătămată nu avea cum să vireze dreapta deoarece era parapetul podului. Nu l-a văzut pe inculpat să vină la mașină și să încerce să îl scoată din autoturism. Din autoturism a fost scos de un conducător auto la scurt timp după accident.
Apărătorul inculpatului în raport de probatoriile dosarului a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 184 alin.2 și 4 Cod penal în infracțiunea prevăzută de art. 184 alin.1 Cod penal motivat de faptul că partea vătămată nu purta centură de siguranță așa cum rezultă din probatoriile dosarului.
Instanța a respins cererea inculpatului prin apărătorul său deoarece așa cum rezultă din actele dosarului partea vătămată a necesitat îngrijiri medicale de 75-80 de zile cu urmările prevăzute în dispozițiile art. 182 alin.1 Cod penal motiv pentru care fapta se încadrează în săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută de dispozițiile art. 184 alin.2 și 4 Cod penal. O astfel de schimbare ar contraveni dispozițiilor imperative ale Codului penal. Dacă cererea ar fi admisă ar urma să se rețină că partea vătămată a necesitat doar îngrijiri medicale de 10 zile sau cele prevăzute de dispozițiile art. 181 Cod penal. Din certificatele medicale și din fișele medicale depuse la dosar rezultă în mod indubitabil că partea vătămată a suferit leziuni pentru a căror vindecare a necesitat 75- 80 zile îngrijiri.
Apărătorul inculpatului a solicitat pe fondul cauzei achitarea inculpatului în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin.2 pct. a coroborat cu art. 10 lit. c deoarece fapta nu a fost săvârșită de inculpat.
Acesta a considerat că față de inculpat se pleacă de la prezumția de nevinovăție și arată că din probatoriile dosarului nu rezultă că inculpatul a fost cel care a intrat pe contrasens și a acroșat autoturismul ci partea vătămată a fost cel care l-a acroșat. Acest lucru ar rezulta din depoziția inculpatului, a părții vătămate, a martorilor ce au sosit la locul faptei după ce a avut loc accidentul. Mai menționează că a solicitat efectuarea unei alte expertize tehnice în cauză deoarece expertiza este părtinitoare, iar instanța a respins fără motivare efectuarea unei noi expertize.
Această expertiză este greșită deoarece este nerelevantă pe dinamica producerii accidentului, nu menționează nimic în legătură cu viteza de deplasare a autovehiculelor și se bazează pe un proces verbal de cercetare la fața locului nul deoarece așa cum rezultă din probatoriile dosarului - fila 183 - martorul nu a semnat acest proces verbal.
Instanța a respins efectuarea unei noi expertize tehnice pe motiv că în cauză a fost efectuată o expertiză la urmărirea penală - expertiză însușită de inculpat.
În legătură cu procesul-verbal de cercetare la fața locului apărătorul inculpatului a solicitat efectuarea unei expertize grafoscopice pentru a se demonstra că semnătura martorului și a inculpatului au fost contrafăcute.
Instanța a respins cererea cu privire la efectuarea unei expertize grafoscopice pe motiv că inculpatului i s-a prezentat materialul de urmărire penală în anul 2007, iar pe o perioadă de aproximativ 2 ani cât a durat urmărirea penală acesta nu a solicitat o astfel de expertiză, nici nu a contestat vreodată procesul verbal de cercetare la fața locului nr. 20369/06.07.2005.
Inculpatul prin apărător arată că fapta nu a fost săvârșită de el deoarece din probatoriile dosarului nu rezultă că inculpatul nu a fost atent în momentul în care a văzut că din sens invers se apropie un autoturism și el a fost cel acroșat de autoturismul părții vătămate.
Acest lucru rezultă din depoziția martorei - fila 182 dosar care arată că autovehiculul condus de inculpat nu a avut o traiectorie spre stânga pentru a intra în coliziune cu cel condus de partea vătămată.
Din raportul de expertiză coroborat cu depozițiile martorilor a rezultat că autoturismul părții vătămate era lovit pe partea dreaptă și nu pe partea așa cum ar fi trebui să fie dacă inculpatul ar fi pătruns pe contrasens și ar fi acroșat autoturismul părții vătămate.
Din cuprinsul declarațiilor martorilor nu a rezultat că inculpatul se face vinovat de producerea accidentului, aceste probe fiind evazive și nu conduc la concluzia certă că inculpatul a greșit. În aceste condiții s-ar aplica principiul " in dubio pro reo" ce profită inculpatului.
Cu privire la latura civilă a cauzei solicită inculpatul a solicitat respingerea pretențiilor părții civile deoarece nu a făcut dovada vinovăției inculpatului și nici din actele depuse la dosar nu rezultă că partea vătămată ar fi cheltuit sumele pe care le solicită.
Instanța urmează a înlătura apărarea inculpatului ca nesinceră deoarece din materialul probator al cauzei rezultă că inculpatul a fost cel care a acroșat autoturismul părții vătămate fiind neatent.
În momentul în care autoturismul se apropia pe sa de mers de autoturismul inculpatului, acesta îi explica martorei ce se afla pentru prima oară pe acea șosea că podul pe care trec este cel ce traversează fluviul Dunărea și că acesta se poate observa pe partea dreaptă indicând cu degetul, însă a păstrat privire la șosea. La scurt timp a observat lumini puternice în față și autoturismul condus de el s-a răsturnat.
Coroborând declarațiile inculpatului și a martorei a rezultat că în momentul impactului martora privea pe fereastră iar inculpatul îi indicase cu degetul cum poate vedea fluviul pe partea dreaptă.
Același lucru a declarat și martorul - fila 219 dosar, care specifică faptul că în momentul în care a ajuns la fața locului pentru a transporta autoutilitara ce era accidentată, la fața locului se aflau conducătorul auto și martora ce se afla în autoturism alături de acesta. Aceștia au spus că pe fondul oboselii șoferului de pe autoutilitară și neatenției acestuia s-a produs acel accident. În momentul impactului între cele două autoturisme, conducătorul auto și martora vorbeau.
Martorul G - fila 184, arătat că a sosit la locul accidentului la circa 2 ore de la producerea lui fiind rugat de patronul societății ce avea în dotare autoutilitara. ce mărginește șoseaua pe direcția Cernavodă C avea urme de lovire pe când cel din partea direcția F C, nu. A înțeles de la un agent de poliție ce se afla la fața locului că ar fi fost un accident de circulație între un ce a intrat într-o.
Martorul - fila 307 menționat că a sosit la locul accidentului după circa 3 ore fiind prieten cu patronul autoturismului. La fața locului se mai afla doar autoturismul care după impact era orientat în direcția C - Nu se pricepe la dinamica accidentelor de circulație însă a observat că parapetul din partea a șoselei era lovit.
Declarațiile martorilor au fost coroborate cu expertiza tehnică efectuată în cauză ce demonstrează din punct de vedere tehnic că impactul a avut loc pe direcția de mers Cernavodă Autoturismul a fost lovit pe partea, iar datorită impactului a șters parapetul pe partea dreaptă. Pe partea parapetul nu prezintă lovituri. La această concluzie conduce și analiza urmelor lăsate pe autoturisme de impact, distribuția și localizarea cioburilor rezultate în urma acestuia.
post impact a autoturismului ce a fost lovit stânga față, a fost proiectat lateral - lucru ce a rezultat din fotografia nr. 11 - la fața locului, apoi a șters parapetul din partea dreaptă, fotografia nr. 16 - lucru ce are corespondent și pe ușa dreaptă spate a autoturismului.
Expertiza a remarcat faptul că ar fi putut exista ipoteza unei depresurizări bruște a pneului stânga față.
Raportul a concluzionat că cel care ar fi putut evita acest accident este inculpatul dacă era atent pe direcția sa de mers, nu ar fi generat ieșirea autoturismului pe contrasens. Accidentul s-a produs pe fondul oboselii și datorită discuțiilor din interiorul mașinii cu martora.
Inculpatul, preț de o secundă, a indicat acesteia cu degetul unde să se uite pentru a vedea fluviul Dunărea, moment în care a pierdut controlul volanului determinând ieșirea pe contrasens. Acesta nu a mai putut trage dreapta pentru că exista parapetul.
În aceste condiții conducătorul auto a nesocotit dispozițiile art. 1 din Regulamentul de Aplicare a nr.OUG 195/2002 și prevederile art. 181 alin.8 din același regulament. Raportul de expertiză efectuat în cauză a fost însușit de inculpat cu toate că inițial el a solicitat efectuarea unei noi expertize cu expert parte, apoi a renunțat.
În raport de întregul material probator al cauzei instanța a considerat că inculpatul se face vinovat de săvârșirea acestui accident și el era singurul care putea să îl prevină, urmând să aplice o pedeapsă acestuia.
În legătură cu latura civilă a cauzei instanța, în raport de probele dosarului, de actele depuse la dosar de partea civilă, a admis în parte pretențiile civile formulate de acesta.
Cu privire la suma de 35.000 Euro solicitat de acesta ca prejudiciu material instanța a avut în vedere că s-au depus acte cu privire la faptul că autoturismul a fost deteriorat în întregime, iar acesta până la data pronunțării hotărârii nu a primit nici o sumă reprezentând despăgubiri.
La dosar partea civilă nu a depus nici un act din care să rezulte că ar fi desfășurat o activitate remunerată pentru a putea constata că există o diferență între sumele obținute din activitatea desfășurată înainte de accident și cea desfășurată după accidentarea sa.
O serie de acte ce demonstrează că partea civilă a fost internată în străinătate, că a suferit diferite operații nu sunt traduse sau sunt traduse decât în parte. În aceste condiții instanța nu a putut acorda cheltuielile solicitate.
Partea civilă a efectuat o serie de operații în străinătate cu toate că exista posibilitatea ca acestea să fie făcute în țară la un preț mult mai mic fără a fi necesare cheltuielile cu transportul. Din biletele de avion depuse la dosar atât pentru acesta cât și pentru persoana care îl însoțea și din nici un alt act nu a rezultat că partea civilă se interna la spital în acea perioadă.
Întradevăr partea civilă a fost grav accidentată, a suferit vătămări ce au necesitat îngrijiri medicale de circa 80 de zile, nu se mai poate deplasa fără suferind un prejudiciu estetic cât și un prejudiciu de agrement (nu mai poate practica diferite sporturi). Pentru aceste motive instanța, ținând cont de dispozițiile legii, de probatoriile dosarului, de recomandările făcute de Consiliul Europei și de - Protocolul 11 și Rezoluția 75 - 7 CE a acordat daune morale în cuantum de 40.000 Euro (contravaloare în lei).
Situația de fapt anterior descrisă s-a dovedit cu următoarele mijloace de probă: proces-verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare, proces verbal de cercetare la fața locului cu schiță și planșă foto, procese-verbale lucrători poliție, declarații părți vătămate/parte civilă, adresă prejudiciu, adrese Poliția F, copii acte parte responsabilă civilmente, fișa postului, avize poliță de asigurare, certificat de înmatriculare, raport de expertiză medico-legală victimă, dovada testării cu alcotestul, buletin de analiză toxică - alcoolemie, buletin de examinare clinică, proces verbal de recoltare probe biologice și cerere de analiză, adresă L I, proces-verbal Spitalul C, procese verbale de recoltare probe biologice și cerere de analiză, declarații inculpat, expertiză tehnică auto judiciară și ordonanță, declarații martor, rezoluție constituire comisie rogatorie, copia fișei de cazier, copii xerox acte victimă și inculpat, procese verbale de prezentare a materialului de urmărire penală.
Împotriva acestor hotărâri au declarat recurs inculpații, partea civilă, partea responsabilă civilmente - SRL A și asiguratorul SC Reasigurare Astra - A criticându-le ca fiind nelegale și netemeinice.
Inculpatul a solicitat să se dispună achitarea sa motivând că vinovat de comiterea accidentului rutier este partea civilă care a pierdut controlul volanului, nu purta centura de siguranță și nu i s-au luat probe biologice de organul de poliție ce a întocmit în cauză un proces-verbal nelegal și pentru care a formulat o plângere penală.
Inculpatul a mai solicitat respingerea pretențiilor civile acordate părții civile susținând că acestea nu au fost dovedite în cauză.
Partea civilă a solicitat obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente și nu asiguratorul la plata integrală a daunelor materiale și morale solicitate susținând că acestea au fost dovedite integral, iar vinovat de comiterea accidentului se face inculpatul.
Partea responsabilă civilmente prin același apărător ales al inculpatului a susținut motivele de recurs invocate de acesta.
Curtea examinând hotărârile atacate pe baza materialului probator din dosar în raport de criticile formulate și întemeiate doar pe cazul de casare prevăzut de art. 3859pct. 10 Cod procedură penală cât și din oficiu conform dispozițiilor art. 3859alin. 3 Cod procedură penală constată fondate recursurile.
Împotriva hotărârii instanței de fond, care, reținând doar vinovăția inculpatului în producerea evenimentului rutier din data de 4.07.2005, a dispus condamnarea acestuia, inculpatul care a negat în fața primei instanțe ( 85) comiterea faptei reținută în sarcina sa, a declarat apel și a susținut oral și în scris ( 44-63) în fața instanței de apel că nu are nici o culpă în producerea accidentului care s-a produs doar din vina părții vătămate.
În susținerea apelului declarat în cauză inculpatul a invocat că procesul-verbal de cercetare la fața locului este lovit de nulitate, nefiind semnat de el și nici de martorul existent, motiv pentru care a formulat o plângere penală la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, plângere depusă la dosarul instanței de fond ( 239) și care este cercetată de organul de urmărire penală competent, stabilit prin ordonanța procurorului de caz din data de 19.01.2009 ( 275).
În aceste condiții inculpatul a solicitat în apel efectuarea unui nou raport de expertiză tehnică auto, motivând că, singurul raport de expertiză tehnică efectuat în cauză în cursul urmăririi penale ( 68) a avut în vedere și procesul-verbal încheiat la locul accidentului, probă asupra căruia instanța de apel nu s-a pronunțat.
Curtea constată astfel că hotărârea instanței de apel, care a omis să se pronunțe asupra unei cereri esențiale pentru inculpat, de natură să garanteze drepturile acestuia și să influențeze soluția procesului este suspusă casării în baza art. 3859pct. 10.p Cod Penal, considerente față de care se vor admite recursurile declarate în baza art. 38515pct. 2 lit. c Cod procedură penală, se va casa decizia penală recurată și se va trimite cauza la aceiași instanță Tribunalul Ialomița, pentru rejudecarea apelurilor declarate în cauză, avându-se în vedere și celelalte critici formulate de recurenți.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 3 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de inculpatul, partea responsabilă civilmente SC SRL, partea civilă și asiguratorul SC Reasigurare Astra Sa împotriva deciziei penale nr. 107/26.06.2009 a Tribunalului Ialomița.
Casează în tot decizia atacată și trimite cauza la aceeași instanță, Tribunalul Ialomița, pentru rejudecarea apelurilor.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact.
2 ex.-2.12.2009
Președinte:Leontina CișmașiuJudecători:Leontina Cișmașiu, Petre Popescu, Florică Duță
