Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 174/2008. Curtea de Apel Iasi

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr-

DECIZIA PENALĂ NR. 174

Ședința publică de la 03 aprilie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Anton Dan

JUDECĂTOR 2: Scriminți Elena

JUDECĂTOR 3: Ciubotariu

Grefier - - -

Ministerul Public reprezentat prin procuror

La ordine fiind judecarea recursurilor declarate de inculpatul, părțile civile, SC SA Bârlad împotriva deciziei penale nr. 310/A/ 01 noiembrie 2007 Tribunalului Vaslui.

La apelul nominal lipsă părțile.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Dezbaterile asupra recursului penal de față au avut loc în ședința publică din data de 27.03.2008, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, la cererea apărătorilor aleși ai inculpaților recurenți pentru a depune la dosar concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea pentru azi, când,

Curtea,

Asupra recursurilor penale de față;

Prin sentința penală nr. 338 din 3 mai 2007 Judecătoria Bârlada condamnat inculpatul la 3 (trei) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 184 alin. 2 si 4 Cod penal cu aplic. art. 74 lit. "a" și art. 76 lit. "e"Cod penal, împotriva părții vătămate,

În baza art. 71 alin. 1 Cod penal, au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. "a-c" Cod penal.

În temeiul art. 81 alin. 1 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii.

S-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii prevăzută de art. 64 lit. a-c Cod penal.

S-a fixat termen de încercare pentru inculpat: 2( doi) ani si 3( trei) luni, începând cu data rămânerii definitive a sentinței.

S-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83-84 Cod penal, referitoare la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

S-a admis în parte cererea in despăgubiri civile materiale si morale, formulată de partea vătămată, constituită parte civilă, împotriva SC " Românească-" SA, Sucursala

A fost obligată " Românească-"- Sucursala V să plătească părții civile sumele de 6.702,24 lei, reprezentând despăgubiri civile materiale si de 10.000 lei, reprezentând despăgubiri morale.

S-a respins cererea în despăgubiri civile materiale si morale, formulată de partea civilă, împotriva inculpatului si a părții responsabile civilmente "" A, cu sediul in Bârlad,-.

S-a admis în parte cererea in despăgubiri civile materiale si morale, formulată de partea civilă, împotriva inculpatului si a părții responsabile civilmente "" Bârlad.

A fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente "" SA Bârlad, să plătească părții civile sumele de 5.965,1 lei, reprezentând despăgubiri civile materiale si de 3.500 lei, reprezentând despăgubiri morale.

S-a respins cererea în despăgubiri civile materiale si morale, formulată de partea civilă în contradictoriu cu SC " Românească-" - Sucursala

A fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente "" Bârlad, să plătească următoarele sume de bani, reprezentând cheltuieli de spitalizare:

- părții civile Spitalul de Adulți Bârlad suma de 107,25 lei, cheltuieli de spitalizare efectuate pentru, și suma de 675 lei, cheltuieli de spitalizare efectuate pentru, precum și să plătească dobânda legală aferentă acestor sume, ce se va calcula până la plata efectivă;

- părții civile Spitalul Clinic "Dr. Parhon" I, cu sediul in I,-, suma de 13.408,83 lei, cheltuieli de spitalizare efectuate pentru, precum și să plătească dobânda legală aferentă, ce se va calcula până la plata efectivă.

S-a luat act că inculpatul a plătit suma de 547, 97 lei, reprezentând c/valoarea transportului efectuat de Serviciul de Ambulanță Județean

S-a admis cererea formulată de partea civilă pentru înființarea unui sechestru asigurător asupra bunurilor imobile si mobile proprietatea părții responsabile civilmente SC "" Bârlad.

S-a dispus înființarea unui sechestru asigurător asupra bunurilor imobile si mobile proprietatea părții responsabile civilmente "" Bârlad, până la concurența sumei totale de 23.656 lei.

A fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente, să plătească statului cheltuieli judiciare în sumă de 700 lei.

A fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente, să plătească părții civile cheltuieli judiciare in sumă de 1.050 lei, iar părții civile să-i plătească cheltuieli judiciare în sumă de 1.900 lei.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Sub nr. 6078 din 14.11.2006 (număr unic -) a fost înregistrată la instanță adresa nr. 2059/P/2005 prin care Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlada înaintat rechizitoriul privind pe inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 184 al. 2 și al. 4 Cod penal.

În rechizitoriu, s-a reținut că la data de 29.06.2005, în timp ce conducea autocamionul cu remorcă "R" -, proprietatea părții responsabile civilmente "" Bârlad, pe DJ 242, pe raza comuna, jud. V, autocamionul condus de inculpat a intrat în coliziune cu autoturismul 1310 -, condus de, în care se afla și partea vătămată, autoturism care se deplasa regulamentar din sensul opus de mers.

s-a constituit parte civilă în proces pentru 50.000 lei despăgubiri civile materiale și morale.

Partea vătămată s-a constituit parte civilă în proces pentru 3000 Euro, despăgubiri materiale și 1 miliard lei, despăgubiri morale.

Spitalul de Adulți Bârlad s-a constituit parte civilă pentru:

- 107,25 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate pentru;

- 675 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate pentru.

Spitalul Clinic "Dr. Parhon" I s-a constituit parte civilă pentru 13.408,83 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate pentru.

Din analiza probelor administrate, s-au reținut în fapt, următoarele:

Inculpatul a fost angajat în meseria de conducător auto la "" Bârlad în perioada 1980 - 2006.

La data de 29.06.2005, conform foii de parcurs -, inculpatul a efectuat transport de pe traseul "" Bârlad - Ferma, județul G și retur, conducând autocamionul - ce tracta remorca -, proprietatea "" Bârlad. În timp ce se deplasa pe DJ 242, dinspre Bârlad spre Ferma, ajuns în apropierea podului de peste râul Bârlad, cu remorca neîncărcată, la orele 1150, în fața autocamionului condus de inculpat circulau doi bicicliști, unul dintre bicicliști s-a angajat în depășirea celuilalt biciclist, pătrunzând în culoarul de deplasare a autocamionului. În această situație, inculpatul a acționat intens sistemul de frânare al autocamionului, pătrunzând pe sensul opus de mers. Din sensul opus se deplasa autoturismul 1310 -, proprietatea numitei, autoturism pe care aceasta îl conducea și în care se mai afla partea vătămată, ocupantă a locului din dreapta conducătorului auto. Observând că autocamionul a pătruns pe sensul ei de mers, a frânat autoturismul, a efectuat o manevră de evitare spre dreapta însă nu a reușit să împiedice coliziunea frontală dintre autocamion și autoturism.

Pentru stabilirea dinamicii accidentului rutier s-au efectuat două expertize criminalistice, materializate prin raportul de expertiză nr. 249/28.11.2005,întocmit de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice I și prin raportul de expertiză nr. 170/15.09.2006, întocmit de Institutul Național de Expertize Criminalistice

Prin acest ultim raport de expertiză criminalistică s-au stabilit următoarele: viteza de deplasare a autocamionului -, condus de inculpat, era de cca. 69 km/, iar viteza de deplasare a autoturismului 1310 - era de 59 km/; pentru inculpat s-a declanșat o primă stare de pericol constând în posibilitatea impactului cu unul dintre bicicliști; starea de pericol s-a declanșat când autocamionul a trecut de axul drumului, pătrunzând pe contrasens, unde rula autoturismul; remorca nu a determinat deplasarea autocamionului spre contrasens, aceasta doar amplificând mișcarea de rotație în sens trigonometric a camionului, determinată de o manevră de virare către stânga, efectuată de conducătorul auto pentru evitarea lovirii bicicliștilor; sistemele de frânare ale celor două autovehicule implicate în accident nu prezentau defecțiuni anterior producerii impactului; numita, conducătoarea autoturismului 1310, nu putea evita producerea accidentului, impactul producându-se pe sensul său de mers; inculpatul putea preveni producerea accidentului dacă ar fi adaptat viteza de deplasare astfel încât să poată opri până la nivelul bicicliștilor, fără a pătrunde pe contrasens, unde rula autoturismul.

Potrivit buletinului de analiză toxicologică/alcoolemie nr. 889/890/1.07.2005, întocmit de Serviciul medico-legal jud. V, în momentul accidentului rutier inculpatul avea alcoolemia 0.

În urma coliziunii, autocamionul - a prezentat avarii în partea din față, respectiv de protecție a fost ușor îndoită.

Autoturismul - a prezentat avariile: caroseria și cupola deformate; motor, masca față, protecție față, aripa și portiera față au fost torsionate prin presare; stâlpul stg. față a fost îndoit către înapoi; parbrizul, geamul portieră stg. față și spate au fost sparte, radiatorul a fost spart, bordul a fost deformat; completul față îndoit și împins către înapoi prin presare în partea; partea laterală dreapta a fost înfundată; farul și lampa semnal stg. au fost sparte - avariile fiind consemnate în procesul-verbal întocmit la data de 30.06.2005 de Poliția Bârlad.

După impact, și au fost transportate la Spitalul de Adulți Bârlad, unde li s-au acordat îngrijiri medicale.

Din raportul de expertiză medico-legală traumatologică nr.S/5995/6.02.2006, întocmit de Institutul de Medicină Legală I, rezultă că a fost internată în Spitalul de Adulți Bârlad în perioada 29.06 - 8.07.2005, cu diagnosticul "sindrom vertiginos; contuzie coloană cervicală; contuzie umăr stâng", leziuni care au necesitat 3-4 zile de îngrijiri medicale, din momentul producerii lor.

Potrivit adresei nr. 660/24.01.2006 a Spitalului de Adulți Bârlad, cheltuielile de spitalizare efectuate pentru sunt în sumă de 675 lei și nu au fost plătite.

a fost internată la data de 29.06.2005, timp de 3 ore, în Spitalul de Adulți Bârlad.

Potrivit adresei nr. 1342/1.02.2007 a Spitalului de Adulți Bârlad, cheltuielile de spitalizare efectuate pentru sunt în sumă de 107,25 lei și nu au fost plătite.

Din certificatul medico-legal nr. 422/23.08.2005, întocmit de Cabinetul medico-legal Bârlad, rezultă că în urma accidentului rutier din 29.06.2005 partea vătămată a fost internată în perioada 29.06 - 8.08.2005 în Spitalul Clinic "Dr. Parhon" I cu diagnosticul "contuzie renală forma medie; anemie acută posttraumatică; secundară oscilantă; plagă contuză frontală suturală; plagă contuză superficială mentonieră; contuzie forte mâna (artrită posttraumatică metacarpo-falangiană", leziuni care au necesitat 40 - 45 zile de îngrijiri medicale de la data producerii accidentului, iar traumatismul abdominal cu ruptură renală stânga a pus în pericol viața bolnavei.

Partea vătămată a fost transferată la Spitalul Clinic "Dr. Parhon" I cu ambulanța Serviciului de ambulanță jud. V, iar cheltuielile de transport, în sumă de 547,97 lei, au fost plătite de către inculpat cu chitanța nr. -/02/1.11.2006 - fila 143 dosar

Potrivit adresei nr. 6989/31.10.2006 a Spitalului Clinic "Dr. Parhon" I, cheltuielile de spitalizare efectuate pentru partea vătămată sunt în sumă de 13.408,83 lei și nu au fost plătite.

Autocamionul -, proprietatea "" Bârlad avea încheiată polița de asigurare de răspundere civilă auto seria - nr. -, pentru perioada 1.01 - 31.12.2005, cu asigurătorul "" Sucursala

În temeiul art. 54 din Legea nr. 136/1995 în proces a fost citat și " Românească " - Sucursala V, în calitate de asigurator.

Pentru despăgubirea numitei privitor la avariile cauzate autoturismului 1310 -, Sucursala Vaî ntocmit dosarul de daună nr. 501/J/80/2005.

Din situația plății despăgubirilor și reținerilor din despăgubiri, întocmită la 25.07.2005, rezultă că și soțul acesteia, au fost despăgubiți de către cu suma de 4.177 lei pentru avariile cauzate autoturismului 1310, sumă cu care aceștia au fost de acord, declarând că nu mai au nici o pretenție - înscrisul de la fila 20 dosarului.

În cursul judecării cauzei, a solicitat ca inculpatul și "" să-i plătească: 6.000 lei, c/valoarea pieselor de schimb la autovehiculul -, avariat; 3.000 lei, lipsa de folosință a autovehiculului; 675 lei, cheltuieli de spitalizare; 1.615 lei, alte daune materiale, constând în cheltuieli judiciare efectuate la urmărirea penală; 25.000 lei daune morale.

Privitor la partea vătămată, la data accidentului rutier aceasta avea funcția de profesor de matematică la Școala generală din comuna, județul V, locuia în Bârlad și efectua zilnic naveta Bârlad -. Partea vătămată a efectuat cheltuieli pentru consultații medicale, tratament medical, recuperare, pentru care a plătit 900 Euro, apoi 3000 lei (RON), așa cum au declarat martorii, -, propuși de partea vătămată. Din declarațiile acelorași martori rezultă că în perioada în care partea vătămată a fost internată în Spitalul din I, fiul acesteia a efectuat deplasări cu autoturismul de câte 2 ori pe săptămână la Spitalul din I unde partea vătămată era internată, deplasări care implică, de asemenea, cheltuieli bănești (60 lei RON, c/valoarea consumului de benzină, pentru o deplasare Bârlad - I), în total în perioada 29.06 - 8.08.2005 (6 săptămâni) s-a cheltuit pentru deplasări 720 lei (RON) - 6 săptămâni X 2 X 60 lei. Rezultă că părții vătămate i-a fost cauzat un prejudiciu material efectiv de 6.702,24 lei: 900 Euro (1 Euro la 3.05.2007 = 3,3136 lei) + 3.000 lei + 720 lei.

Situația de fapt în latura penală, sus prezentată, a fost stabilită pe baza probelor administrate la urmărirea penală: procesul-verbal de cercetare la fața locului din 29.06.2005, întocmit de Poliția Bârlad; declarațiile părții vătămate, declarațiile date de către și martorii, G, declarațiile inculpatului, precum și pe baza declarațiilor date în instanță de către partea vătămată, inculpat, coroborate cu înscrisurile medicale și cu rapoartele de expertiză criminalistică întocmite în cauză.

Prin declarațiile date, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei.

În modalitatea prezentată, s-a reținut că inculpatul a săvârșit infracțiunea de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 184 al 2 și al. 4 Cod penal, împotriva părții vătămate.

Față de concluziile rapoartelor de expertiză criminalistică, nu s-a putut reține culpa vreunei alte persoane în producerea accidentului rutier, ci doar numai culpa inculpatului.

În considerarea celor de mai sus, s-a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu închisoarea, pentru a cărei individualizare vor fi avute în vedere circumstanțele reale ale cauzei și circumstanțele personale ale inculpatului, care nu are antecedente penale.

Lipsa antecedentelor penale ale inculpatului a fost apreciată, în temeiul art. 74 lit. "a" Cod penal, ca circumstanță atenuantă, motiv pentru care, potrivit art. 76 lit. "e" Cod penal pedeapsa închisorii va fi coborâtă sub minimul special.

În baza art. 71 al. 1 Cod penal, au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. "a-c" Cod penal.

Ca modalitate de executare a pedepsei, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, conform art. 81 al. 1 Cod penal, apreciindu-se că scopul pedepsei poate fi astfel realizat.

În baza art. 71 al. 1 Cod penal s-a dispus suspendarea pedepselor accesorii prevăzute de art. 64 lit. "a-c" Cod penal.

Potrivit art. 82 al. 1 Cod penal, s-a fixat termen de încercare pentru inculpat, compus din durata pedepsei închisorii plus un interval de timp de 2 ani, începând cu data rămânerii definitive a sentinței.

S-au pus în vedere inculpatului prevederile art. 83-84 Cod penal, referitoare la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

Privitor la latura civilă a cauzei, potrivit art. 54 al. 1, art. 57 al. 1 din Legea nr. 136/1995, coroborat cu Decizia nr. 1/2005 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și cu practica judiciară în materie, daunele cauzate prin accidente rutiere s-a dispus a fi plătite, până la plafonul stabilit prin reglementările legale, numai de către asiguratorul de răspundere civilă. În anul 2005 era în vigoare Ordinul nr. 3108/2004 al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor pentru punerea în aplicare a legii în domeniul asigurărilor obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse terților prin accidente auto.

Potrivit art. 7 lit. "b"din anexa nr. 3 Ordinului nr. 3108/2004, asigurătorul acordă despăgubiri în cuantum de până la 1 miliard lei vechi pentru fiecare persoană în caz de vătămare corporală sau deces, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial.

În temeiul prevederilor legale sus invocate, asiguratorul de răspundere civilă "" - Sucursala Vaf ost obligat să plătească părții vătămate, constituită parte civilă, suma de 6702,24 lei, reprezentând despăgubiri civile materiale.

Privitor la cererea în despăgubiri morale, formulată de partea civilă, s-a reținut că prin leziunile traumatice produse, părții civile i-au fost cauzate suferințe fizice și psihice, un prejudiciu de agrement, care o îndreptățesc să fie despăgubită moral cu suma de 10.000 lei - sumă apreciată ca fiind de natură să asigure satisfacție morală părții civile.

Ca urmare, asiguratorul ""- Sucursala Vaf ost obligat să plătească părții civile și suma de 10.000 lei, reprezentând despăgubiri morale, în total asiguratorul va plăti acestei părți civile suma de 16.702,24 lei, despăgubiri civile materiale și morale.

Privitor la cererea în despăgubiri civile materiale, formulată de partea civilă, s-a reținut că aceasta este profesor la Școala cu clasele I-VIII din comuna, la data accidentului rutier din 29.06.2006 partea civilă era și director al acestei școli și zilnic partea civilă efectuează naveta Bârlad -. Până la data accidentului rutier, partea civilă se deplasa cu autoturismul -, iar după avarierea autoturismului, acesta nu a mai putut fi folosit, despăgubirile în sumă de 4.177 lei, plătite de "" Sucursala V, nefiind suficiente pentru repararea avariilor produse autoturismului. Pentru a se deplasa zilnic la școala din, partea civilă a folosit mijloace de transport în comun.

În perioada celor 3-4 zile de îngrijiri medicale care i-au fost necesare, partea civilă a efectuat cheltuieli pentru expertize medicale în sumă totală de 113,35 lei, conform chitanțelor depuse la fila 120 dosarului instanței. În cursul urmăririi penale, a plătit suma de 275 lei, reprezentând 1/2 din onorariul de expertiză criminalistică, așa cum s-a consemnat în chitanța de la fila 131 dosarului.

Prin raportul de expertiză tehnică judiciară auto, întocmit și depus la dosarul instanței la data de 5.04.2007 (expert ), filele 171-173, s-au stabilit următoarele: la data accidentului rutier din 29.06.2005 autoturismul 1310 -, proprietatea părții civile, avea o durată de exploatare de 5 ani, ceea ce implică un grad de uzură a autoturismului de 15%; înainte de producerea accidentului rutier, autoturismul 1310 - avea o valoare de circulație de 11.475 lei; valoarea lucrărilor de reparații necesare autoturismului, având în vedere gradul de uzură de 15% al autoturismului, anterior accidentului, este de 8.606,25 lei, deoarece autoturismul a suferit, prin accidentul rutier, avarii în proporție de 75%; acest procent de 75% poate fi majorat cu 8-10%, pentru motivul că tipul autoturismului 1310 este scos din fabricație, iar piesele și subansamblele necesare a fi înlocuite sunt greu de procurat.

"" a formulat obiecțiuni împotriva raportului de expertiză.

Privitor la aceste obiecțiuni, s-a apreciat că ele nu sunt întemeiate, deoarece pentru efectuarea expertizei au fost avute în vedere procesul-verbal de constatare din 29.06.2005 întocmit de Poliția Bârlad, nota de constatare a variilor cauzate autoturismului, întocmită de "", devizul întocmit de "" Bârlad, înscrisuri atașate raportului de expertiză.

Față de înscrisurile pe baza cărora s-a întocmit raportul de expertiză, coroborate cu declarațiile martorilor și, obiecțiunile formulate au fost înlăturate.

Potrivit concluziilor raportului de expertiză, s-a reținut că autoturismul 1310 - necesită reparații în valoare de 85% din valoarea sa de circulație, rezultând că valoarea reparațiilor necesare este de 9.753,75 lei.

Așa cum s-a arătat mai sus, partea civilă a fost despăgubită de "" cu suma de 4.177 lei. Scăzând din suma de 9753,75 lei, suma de 4.177 lei, rezultă o diferență de 5.576,75 lei, sumă cu care partea civilă urmează a fi despăgubită.

În total, s-a reținut că părții civile i-a fost cauzat un prejudiciu material efectiv în sumă de 5.965,1 lei (113,35 lei, expertize medicale; 275 lei expertiză criminalistică; 5.576,75 lei avarii auto nerecuperate).

De asemenea, prin leziunile traumatice produse prin accidentul rutier, părții civile i-au fost cauzate suferințe fizice și psihice, care necesită ca acesteia să-i fie plătite despăgubiri morale, apreciate de instanță la suma de 3.500 lei.

Pentru aceste considerente, potrivit art. 14 Cod procedură penală, art. 998-999, art. 1000 al. 3 Cod civil, inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente "" Bârlad, să plătească părții civile sumele de 5.965,1 lei, despăgubiri civile materiale și de 3.500 lei, despăgubiri morale.

Consecință a celor de mai sus, s-a respins cererea în despăgubiri civile formulată de partea civilă în contradictoriu cu inculpatul și cu "" Bârlad.

De asemenea, s-a respins cererea în despăgubiri formulată de partea civilă, în contradictoriu cu "" - Sucursala

Potrivit art. 1000 al. 3 cod civil și art. 313 din legea nr. 95/2006, inculpatul a fost obligat, în solidar cu partea responsabilă civilmente "" Bârlad, să plătească părții civile Spitalul de Adulți Bârlad sumele de 107,25 lei și de 675 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate pentru, respectiv pentru, precum și dobânzile legale ce se vor calcula până la plata efectivă, iar Spitalului Clinic "Dr. Parhon" I să plătească suma de 13.408,83 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru, precum și dobânzile legale ce se vor calcula până la plata efectivă.

Privitor la cheltuielile de transport efectuate de Serviciul de Ambulanță Județean V, s-a luat act că aceste cheltuieli au fost plătite deja de către inculpat.

Privitor la cererea prin care a solicitat înființarea unui sechestru asigurator asupra bunurilor părții responsabile civilmente "" - încheierea de ședință din 14.12.2006, fila 39 dosar - această cerere a fost întemeiată. S-a apreciat că, pentru garantarea recuperării daunelor cauzate părților civile, Spitalul de Adulți Bârlad și Spitalul Clinic "Dr.Parhon" I se impune înființarea unui sechestru asigurator asupra bunurilor imobile și mobile urmăribile, proprietatea "".

Ca urmare, în temeiul art. 163 alin. 2 Cod procedură penală, s-a dispus înființarea unui sechestru asigurator asupra bunurilor mobile și imobile, proprietatea "" Bârlad până la concurența sumei totale de 23.656,18 lei.

Conform art. 191 alin. 3 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat, în solidar cu partea responsabilă civilmente, să plătească statului cheltuielile judiciare avansate în cauză. Inculpatul a avut în instanță asistența juridică a unui avocat ales.

În temeiul art. 193 alin. 4 Cod procedură penală, inculpatul și partea responsabilă civilmente au fost obligați în solidar să plătească părții civile cheltuieli judiciare în sumă de 1.050 lei reprezentând onorariu avocat (chitanțele de la fila 89 ale dosarului), iar părții civile cheltuieli judiciare în sumă de 1.900 lei (400 lei indemnizație expert auto și 1.500 lei onorariu avocat).

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpatul, părțile civile și, asigurătorul de răspundere civilă " Românească " V și partea responsabilă civilmente "" Bârlad criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Ambele părți civile apelante susțin că pedeapsa aplicată inculpatului e prea blândă. Partea civilă apelantă arată că greșit s-a dispus suspendarea pedepselor accesorii care au fost confundate cu pedepsele complementare, iar cuantumul daunelor materiale și morale este prea mic.

Inculpatul susține că în mod greșit a fost obligat la despăgubiri către partea civilă, iar cuantumul daunelor materiale și morale la care a fost obligat către partea civilă este exagerat.

Nu a mai susținut motivele privind cuantumul pedepsei și cel privind obligarea la cheltuieli judiciare către partea civilă.

Partea responsabilă civilmente a arătat că, în mod greșit asigurătorul a fost obligat la plata despăgubirilor materiale și morale -în cuantum exagerat, de altfel -numai către partea civilă. Totodată sechestrul asigurător înființat asupra bunurilor sale este nelegal instituit din moment ce plata despăgubirilor trebuie făcută de asigurător, iar inculpatul răspunde în principal.

Totodată, se arată că numita nu are calitate de parte vătămată în cauză, din moment ce instanța nu a fost sesizată și cu vătămarea corporală din culpă a acesteia, nefiind întrunite condițiile de existență a infracțiunii prevăzută de art. 184 alin. 1-3 Cod penal.

Asigurătorul de răspundere civilă susține că, în mod greșit a fost obligat la plata despăgubirilor către partea civilă -despăgubiri în cuantum prea mari și nedovedite, iar cheltuielile cu spitalizarea au fost incluse atât în conținutul daunelor materiale, cât și în cel al cheltuielilor de spitalizare, la care a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente.

Se mai susține că la producerea accidentului a concurat atât culpa inculpatului cât și cea a victimelor, aspect ce influențează corespunzător cuantumul daunelor materiale și morale datorate.

Prin decizia penală nr. 310/A/01.11.2007, a Tribunalului Vaslui, s-a decis:

Respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de partea civilă, ca nefondate apelurile declarate de partea civilă și asigurătorul de răspundere civilă SC Românească SA V și admite apelurile declarate de inculpatul și partea responsabilă civilmente "" Bârlad împotriva Sentinței Penale nr. 338 din 3 mai 2007 Judecătoriei Bârlad, pe care o desființează în parte, în latura civilă și penală.

Rejudecând, lasă nesoluționată acțiunea civilă formulată de partea civilă și înlătură dispozițiile contrare din sentință, respectiv cea privind obligarea inc. și a părții responsabile civilmente la plata despăgubirilor și a cheltuielilor judiciare către această parte, cea referitoare la plata cheltuielilor de spitalizare în sumă de 675 lei, precum și cea referitoare la respingerea cererii în despăgubiri, în contradictoriu cu SC Românească SA

Respinge cererea formulată de partea civilă privind înființarea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile și mobile proprietatea părții responsabile civilmente "" Bârlad.

Înlătură dispozițiile contrare din sentință si menține celelalte dispoziții.

Obligă părțile civile apelante și, precum și asigurătorul de răspundere civilă SC Românească SA V să plătească, fiecare, câte 75 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, în apel.

Cheltuielile judiciare avansate de stat în apelul inculpatului și al părții responsabile civilmente rămân în sarcina acestuia.

Această decizie a fost luată de instanța de apel cu următoarea argumentație:

Tribunalul constată că, instanța de fond a realizat o justă individualizare a pedepsei aplicate -în cadrul criteriilor penale prevăzute de art. 72, 52 Cod penal -cu luarea în considerare a împrejurărilor comiterii faptei, a gradului concret de pericol social, precum și a împrejurărilor ce caracterizează pozitiv persoana inculpatului, care este în vârstă de 52 de ani, nu are antecedente penale este cunoscut cu o bună conduită printre colegii săi de serviciu și pe tot parcursul procesului penal a adoptat o conduită corectă, recunoscând faptele comise și manifestând regret.

În mod corect prima instanță a reținut în favoarea sa circumstanțe atenuante facultative, conform dispozițiilor art. 74 lit. "a" Cod penal -cu consecința coborârii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege -și, apreciind că scopul acesteia poate fi atins chiar fără executare, a dispus suspendarea condiționată a executării potrivit art. 81 Cod penal.

Motivul de apel ce vizează greșita aplicare a dispozițiilor art. 71 alin. 5 Cod penal și chiar o eventuală confuzie între pedepsele accesorii și cele complementare, este greșit invocat.

Potrivit dispozițiilor art. 65 alin. 1 Cod penal "Pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi poate fi aplicată, dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea de cel puțin 2 ani și instanța constată că, față de natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana infractorului, această pedeapsă este necesară".

Pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi este reglementată de dispozițiile art. 64 Cod penal.

Conform dispozițiilor art. 71 alin. 1 și 2 Cod penal "Pedeapsa accesorie constă în interzicerea drepturile prevăzute de art. 64 Cod penal.

Condamnarea la pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a-c din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei".

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 71 alin. 5 Cod penal, așa cum acesta a fost modificat prin art. I pct. 22 din Legea nr. 278/2006, "Pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii sau a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, se suspendă și executarea pedepselor accesorii".

Din perspectiva textelor de lege invocate tribunalul constată că, prima instanță a făcut în mod corect aplicarea dispozițiilor art. 71 alin. 5 Cod penal, eventuala confuzie între pedepsele accesorii și cele complementare neaparținându-

Susținerea asigurătorului de răspundere civilă în sensul că la producerea accidentului de circulație a concurat, pe lângă culpa inculpatului și culpa celor două părți vătămate și în special a părții vătămate, care n-ar fi fost atentă la trafic, este complet lipsită de suport probatoriu și în evidentă contradicție cu actele și lucrările existente la dosarul cauzei.

Din raportul de expertiză criminalistică întocmit de Institutul Național de Expertize Criminalistice B -care a avut în vedere constatările efectuate de organele de poliție și consemnate în procesul verbal de cercetare la fața locului, a urmelor identificate la locul accidentului etc. -rezultă că "în condițiile determinate, numita, conducătoarea autoturismului, nu putea evita producerea accidentului, impactul producându-se pe sensul său de mers.

Numitul, conducătorul autocamionului putea preveni producerea accidentului dacă ar fi adaptat viteza de deplasare astfel încât să poată opri până la nivelul bicicliștilor, fără a pătrunde pe contrasens, unde rula autoturismul ".

Tribunalul reține așadar că accidentul de circulație soldat cu vătămarea corporală gravă din culpă a părții vătămate s-a produs din vina exclusivă a inculpatului, cum, de altfel în mod just a reținut și instanța de fond.

Motivul referitor la sechestrul asigurător nelegal instituit este corect invocat.

La termenul de judecată din 14 dec. 2006, partea civilă -prin apărătorul său -a solicitat instanței, printre altele, înființarea unui sechestru asigurător asupra bunurilor părții responsabile civilmente SC SA Bârlad "pentru ca partea vătămată să aibă garanții în recuperarea despăgubirilor".

Instanța de fond a reținut că "potrivit dispozițiilor art. 54 alin. 2 din Legea nr. 36/1995 drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse de autovehicule se exercită împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia. În aceste condiții, în această fază de judecată nu se cunoaște dacă cuantumul despăgubirilor ce vor fi acordate părții vătămate vor depăși sau nu cuantumul despăgubirilor stabilite prin lege, în limita cărora este ținut la plată asigurătorul. Pentru aceste considerente, cererea de înființare a sechestrului asigurător este prematur formulată, urmând să fie soluționată prin sentința ce se va pronunța".

Prin sentința pronunțată la 3 mai 2007, prima instanță a admis cererea părții civile și a dispus înființarea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile proprietatea părții responsabile civilmente "" Bârlad, cu motivarea că această măsură este necesară pentru garantarea recuperării daunelor cauzate părților civile, Spitalul de Adulți Bârlad și Spitalul Clinic "Dr. Parhon" I -deși acestea nu solicitaseră luarea măsurii sechestrului.

Tribunalul reține că, instanța de fond a admis în mod greșit cererea privind instituirea măsurii sechestrului asigurător formulată de partea civilă, în condițiile în care a obligat asigurătorul la plata daunelor materiale și morale către această parte și nu partea responsabilă civilmente în solidar cu inculpatul. Acțiunea civilă promovată de partea civilă împotriva inculpatului și a părții responsabile civilmente "" Bârlad a fost respinsă prin hotărârea apelată, așa încât admiterea cererii acestei părți civile și instituirea sechestrului este greșită.

O eventuală instituire din oficiu a acestei măsuri asiguratorii -în condițiile dispozițiilor art. 163 alin. 5 Cod procedură penală -trebuia pusă în discuția părților, ceea ce în cauză nu s-a întâmplat.

Cuantumul daunelor materiale și morale acordate părții civile a fost judicios stabilit de instanța de fond.

Astfel sub aspectul daunelor materiale, s-a constituit parte civilă cu suma de 3.000 euro.

Rezultă din declarațiile martorilor propuși de partea civilă în dovedirea laturii civile a cauzei, precum și din înscrisurile existente la fila 89 din dosarul de fond că prejudiciul suferit de aceasta ca urmare a activității infracționale a inculpatului este în sumă de 6.702,24 lei.

. prejudiciului moral suferit de partea civilă a fost, de asemenea, corect apreciată de instanța de fond.

Partea vătămată a prezentat leziuni de tipul traumatismului abdominal cu contuzie renală stânga forma medie (ruptură renală cu hematom subcapsular și hematurie macroscopică), traumatism toracic cu pleurezie bilaterală, traumatism cranio-facial cu plăgi contuze superficiale și contuzie forte mâna meta carpo-falangiană, leziuni ce au necesitat pentru vindecare 40-45 zile îngrijiri medicale și care i-au pus în pericol viața.

Aceste leziuni conturează cu prisosință atât suferințele fizice, cât și suferințele psihice suportate de partea vătămată ca urmare a infracțiunii de vătămare corporală gravă din culpă comisă de inculpat.

Din perspectiva acestor considerente tribunalul apreciază suma reprezentând daune morale a fost judicios stabilită, cuantumul acesteia fiind rațional și echitabil, astfel încât să asigure, în concret, o compensare suficientă, iar nu exagerată a prejudiciului moral suferit.

Cu privire la obligarea " Românească " la plata despăgubirilor către partea civilă tribunalul o reține ca fiind corectă, iar motivul de apel al asigurătorului greșit invocat.

Potrivit dispozițiilor art. 54 alin. 2 din Legea nr. 136/1995 "În cazul stabilirii despăgubirilor prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse de autovehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercită împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia ".

Totodată, conform dispozițiilor art. 55 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 "Despăgubirile se plătesc de către asigurător persoanelor fizice sau juridice păgubite".

Din examinarea dispozițiilor legale invocate rezultă cu claritate că, pentru prejudiciile suferite de persoana vătămată prin producerea unui accident de autovehicule, se angajează răspunderea asigurătorului (societatea de asigurare), iar nu a persoanei vinovate de producerea prejudiciului (asigurat). Numai în mod excepțional, în cazul în care întinderea răspunderii asigurătorului, determinată prin contractul de asigurare, nu ar fi de natură să acopere în întregime prejudiciul, ar fi posibil ca, pentru pagubele neacoperite să fie angajată și răspunderea asiguratului, în condițiile răspunderii civile delictuale.

Este evident că, prin instituirea caracterului obligatoriu pentru asigurarea de răspundere civilă auto, pe lângă evitarea insolvabilității persoanei asigurate vinovate de producerea pagubei, se dă eficiență chiar esenței contractului de asigurare, respectiv asiguratul, în schimbul sumelor plătite, asigură un eveniment viitor, incert, urmând ca în caz de producere a acestuia să nu își vadă diminuat brusc patrimoniul cu valoarea corespunzătoare. Dacă s-ar admite posibilitatea obligării asiguratului la plata despăgubirilor în principal, în subsidiar cu asigurătorul sau chiar în solidar, acesta ar fi pus în situația de a-și vedea diminuat patrimoniul, suportând exact efectele riscului cu privire la care s-a asigurat.

Prin urmare, tribunalul reține că, în actuala reglementare a Legii nr. 136/1995 este clar stabilit că persoana vătămată își poate formula pretențiile numai împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia.

Potrivit dispozițiilor art. 7 din Ordinul nr. 3108/2004 al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor "În unul și același accident produs pe teritoriul României, indiferent de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea pagubelor, asigurătorul acordă despăgubiri, inclusiv pentru cheltuielile făcute de asigurați în procesul civil, în limitele de despăgubire valabile la data accidentului.

Limitele de despăgubire se stabilesc anual prin norme adoptate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor".

Prin Anexa 3 la normele respective s-a stabilit că "Limitele maxime ale despăgubirilor ce pot fi acordate de asigurătorii RCA pentru prejudiciile cauzate în unul și același accident de autovehicul, indiferent de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului, aplicabile asigurărilor obligatorii RCA a căror valabilitate începe în anul 2005 și în cazul accidentelor produse în anul calendaristic 2005 sunt următoarele:

a) de la 1.000.000 lei până la maximum 3.000.000.000 lei, indiferent de numărul persoanelor păgubite, în caz de avariere ori de distrugere a bunurilor, pentru pagube materiale directe și indirecte de peste 1.000.000 lei;

b) până la 1.000.000.000 lei (ROL) pentru fiecare persoană, dar nu mai mult de 5.000.000.000 lei, indiferent de numărul persoanelor accidentate, în caz de vătămări corporale sau deces, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial".

Din conținutul actelor și lucrărilor dosarului cauzei rezultă că, accidentul produs de inculpat a avut drept urmare vătămarea unei persoane și deci limita maximă a despăgubirii ce poate fi acordată de asigurătorul de răspundere civilă "" - conform lit. "b" a textului invocat anterior -este de 100.000 lei RON, hotărârea instanței de fond fiind legală sub acest aspect.

Cât privește partea vătămată, constituită parte civilă în cauză, tribunalul reține următoarele:

Potrivit art. 15 Cod procedură penală "Persoana vătămată se poate constitui parte civilă în contra învinuitului sau contra inculpatului și persoanei responsabile civilmente".

Prin rechizitoriul parchetului din 4 noiembrie 2006 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal împotriva părții vătămate și neînceperea urmăririi penale față de același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 184 alin. 1-3 Cod penal împotriva părții vătămate.

Prin rezoluția nr. 670/II/2 din 13 dec. 2006 prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlads -a respins plângerea formulată de împotriva dispoziției de neîncepere a urmăririi penale față de inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 184 alin. 1-3 Cod penal, partea vătămată fiind.

Prin aceeași plângere petenta susținea că, în cauză ar fi incidente dispozițiile art. 180 alin. 2 Cod penal și art. 219 alin. 3 Cod penal privind infracțiuni comise în dauna sa de inculpatul.

S-a reținut, în motivarea rezoluției că rechizitoriul procurorului este corect întocmit.

nu a mai atacat această rezoluție și respectiv dispoziția din rechizitoriu, potrivit dispozițiilor art. 278 ind. 1 Cod procedură penală.

Pentru existența infracțiunii prevăzută de art. 184 alin. 1-3 Cod penal este necesar ca, vătămarea produsă din culpă -ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale sau a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii, ori pentru îndeplinirea unei anume activități -să necesite pentru vindecare îngrijiri medicale mai mari de 10 zile.

Partea vătămată a suferit, ca urmare a accidentului de circulație produs de inculpat, leziuni ce au necesitat pentru vindecare doar 3-4 zile îngrijiri medicale -așa cum s-a stabilit prin concluziile raportului de expertiză medico-legală traumatologică întocmit de Institutul de Medicină Legală I și deci corect s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de inculpat sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 184 alin. 1-3 Cod penal împotriva părții vătămate.

Potrivit dispozițiilor art. 14 alin. 1 și 2 Cod procedură penală "Acțiunea civilă are ca obiectiv tragerea la răspundere civilă a inculpatului, precum și a părții responsabile civilmente.

Acțiunea civilă poate fi alăturată acțiunii penale în cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă".

În cauză acțiunea penală nu a putut fi exercitată în privința părții vătămate întrucât punerea în mișcare a acesteia a fost împiedicată de cazul reglementat de dispozițiile art. 10 lit. d Cod procedură penală: faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii.

În consecință, tribunalul reține că partea vătămată nu putea exercita acțiunea sa civilă în cadrul prezentului proces penal, în care acțiunea penală a fost pusă în mișcare doar în privința infracțiunii comise cu privire la partea vătămată.

Urmează ca apelul să fie respins ca inadmisibil, iar acțiunea civilă a părții vătămate să fie lăsată nesoluționată, ea putând fi promovată doar în fața instanței civile.

Susținerea asigurătorului de răspundere civilă privind includerea cheltuielilor de spitalizare atât în cuantumul daunelor materiale acordate părții civile cât și în cuantumul despăgubirilor pe care inculpatul a fost obligat, în solidar cu partea responsabilă civilmente, să le plătească celor două spitale constituite părți civile în cauză este eronată, fiind în mod evident rezultatul unei confuzii în privința celor două categorii de daune.

Din adresele existente la filele 115 și 142 din dosarul de urmărire penală rezultă cu claritate componentele cheltuielilor ocazionate de internarea părții vătămate în Spitalul Clinic "Dr. Parhon" I de 13.408,83 lei și anume: medicamente, materiale sanitare, servicii cazare, analize laborator și alte investigații clinice și paraclinice.

Așa cum instanța de fond a explicat în considerentele hotărârii, în cuantumul daunelor materiale acordate părții civile au fost incluse și o serie de cheltuieli ocazionate de internarea acesteia în spital și care nu pot fi identificate cu cheltuielile de spitalizare ci ele sunt cheltuieli suplimentare efectuate de partea civilă și familia acesteia cum ar fi: cele pentru o alimentație specială, diferite consultații ulterioare, tratament medical de recuperare, deplasări cu autoturismul etc.

În termen legal, decizia Tribunalului, a fost atacată cu recurs de către: inculpatul, partea responsabilă civilmente "" Bârlad, părțile civile și Lipsa, criticând ambele hotărâri.

Inculpatul, arată în motivele de recurs că la cheltuielile cu care Spitalul "Dr. Parhon" s-a constituit parte civilă (cheltuieli de spitalizare cu partea vătămată ), trebuia să fie obligată în solidar și Societatea de Asigurări, conform Legii asigurărilor și a Ordinului nr. 3108/2004 lit. "a, b" din anexa 3 acestui ordin.

Partea responsabilă civilmente "" Bârlad, critică decizia sub același motiv conform căruia trebuia obligat și asiguratorul la plata cheltuielilor de spitalizare cu partea vătămată în sumă de 13.408,83 lei, așa cum a solicitat și în apel și instanța de apel nu s-a pronunțat.

Partea civilă critică decizia instanței de apel pe considerentul că în mod greșit i s-a respins ca inadmisibil apelul și i-a fost lăsată nesoluționată acțiunea civilă. Susține recurenta că dacă instanța de apel a constatat că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 14 și 15 Cod procedură penală, trebuia atunci să constate chiar din oficiu, că sunt aplicabile prevederile art. 998, 999 și 1003 din Codul civil privind răspunderea civilă delictuală.

Partea civilă, critică decizia atât sub aspectul laturii penale cât și civile.

În latura penală susține că inculpatului trebuia să i se interzică și dreptul de a conduce și că pedeapsa este prea blândă în raport cu fapta sa.

Sub aspect civil susține că ea a făcut mult mai multe cheltuieli materiale și se cuvine să fie despăgubită cu o sumă mai mare de bani, iar ca și daune morale de asemenea se cuvine să i se plătească o sumă mai mare deoarece a suferit mult în urma accidentului și suferă și acum chiar și psihic. Ea a cheltuit mai mult de 6.702 lei, ca și daune materiale și i se cuvin mai mult de 100 milioane lei vechi daune morale.

Examinând decizia atacată și sentința instanței de fond, prin prisma motivelor invocate de recurenți raportate la actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursurile inculpatului și al părții responsabile civilmente sunt întemeiate și urmează să fie admise iar ale părților civile și sunt nefondate și urmează să fie respinse din următoarele considerente:

În privința recursurilor inculpatului și ale părții responsabile civilmente "" Bârlad este de observat că potrivit art. 7 alin. 1 din Ordinul nr. 3108/2004 pentru punerea în aplicare a Normelor privind aplicarea legii în domeniul asigurărilor obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse terților prin accidente de autovehicule și autorizarea asigurătorilor pentru practicarea asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse terților prin accidente de autovehicule, "În unul și același accident produs pe teritoriul României, indiferent de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea pagubelor, asiguratorul acordă despăgubiri, inclusiv pentru cheltuielile făcute de asigurați în procesul civil, în limitele de despăgubire valabile la data accidentului".

Rezultă din actele dosarului că suma totală pentru este de 167.022,400 lei, iar cheltuielile de spitalizare sunt de 13.408,83 lei către Spitalul "Dr. Parhon" și 107,25 lei către Spitalul de Adulți Bârlad.

Prin obligarea asiguratorului de plat acestei sume către Spitalul " Parhon" nu se depășește plafonul stabilit prin ordinul amintit mai sus.

Pentru aceste considerente recursurile inculpatului și ale părții responsabile civilmente vor fi admise.

În privința recursului părții civile este de observat că din moment ce ea nu a avut calitatea de parte vătămată în raport cu fapta comisă de inculpat nu putea exercita acțiunea civilă alăturată acestei acțiuni penale.

Nici critica conform căreia instanța ar fi trebuit să constate incidența art. 998, 999 și 1003 din Codul civil nu este întemeiată deoarece numai ea se plutea adresa instanței civile așa cum a motivat și instanța de apel și în cadrul unei astfel de acțiuni putea invoca aceste articole.

Lăsând nesoluționată acțiunea civilă, partea are oricând calea deschisă la instanța civilă pentru a cere să fie despăgubită.

Rezultă că în mod legal și temeinic instanța de apel a respins ca inadmisibil apelul acestei părți și a lăsat nesoluționată acțiunea civilă.

Nici criticile formulate de partea civilă nu sunt întemeiate.

Nu i se poate interzice inculpatului dreptul de a conduce, din moment ce inculpatul nu s-a folosit de această profesie, funcție sau activitate pentru a săvârși infracțiunea.

Nu este incident cazul prevăzut de art. 64 lit. "c" Cod penal.

Cât privește critica conform căreia pedeapsa este prea blândă, instanța de fond, în cadrul complex de individualizare a pedepselor, a ținut cont de criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal, precum și de scopul pedepselor prevăzut de art. 52 Cod penal și a aplicat inculpatului o pedeapsă modică sub limita minimă specială prevăzută de lege, cu reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74, raportat la art. 76 Cod penal.

Această pedeapsă, corespunde gradului de pericol social al faptei comise de inculpat și a datelor care caracterizează persoana acestuia. Și instanța de recurs are convingerea că pedeapsa aplicată de instanța de fond și menținută de cea de apel, este necesară pentru prevenția generală și educarea inculpatului, pentru a-l determina ca pe viitor să nu mai comită și alte fapte penale. Nu se impune majorarea ei.

În ceea ce privește criticile referitore la daunele materiale și morale și instanța de recurs constată că acestea au fost judicios stabilite pe bază de probe și convingerea instanței că reprezintă o reală despăgubire fără a depăși echilibrul între prejudiciul real suferit și solicitările părții civile.

Conform martorilor și înscrisurilor aflate la dosar daunele morale sunt dovedite la suma de 6.702,24 lei, așa cum a stabilit prima instanță și menținute de cea de apel. nu se impune o majorare a acestora deoarece ar fi fără suport real o asemenea majorare.

Și daunele morale au fost rațional și judicios stabilite, funcție de suferința psihică produsă părții civile și este de natură să îi asigure o atenuare reală a acestei suferințe.

În baza acestor considerente recursurile inculpatului și ale părții responsabile civilmente vor fi admise și ale părților civile și vor fi respinse ca nefondate.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 și 3 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite recursurile declarate de inculpatul și partea responsabilă civilmente C "" SA Bârlad împotriva deciziei penale nr. 310/A/ 01.XI.2007 Tribunalului Vaslui și a sentinței penale nr. 338/ 03 mai 2007 Judecătoriei Bârlad pe care le casează în parte în latură civilă și rejudecând:

Obligă "ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ - " Sucursala V și la plata sumei de 13.408,83 lei și dobânda legală aferentă, la efectuarea plății către partea civilă Spitalul Clinic " Dr. I Parhon" I reprezentând cheltuieli spitalizare efectuate pentru partea vătămată.

Înlătură din sentință dispozițiile privind obligarea inculpatului și a părții responsabile civilmente la plata acestei sume.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței conform cu modificările dispuse în apel.

II. Respinge ca nefondate recursurile declarate de partea civilă și.

Cheltuielile judiciare în sumă de câte 40 lei în recursurile inculpatului și ale părții responsabile civilmente rămân în sarcina statului.

Obligă părțile civile și la câte 40 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 03 aprilie 2008.-

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

Grefier,

Red.

Tehnored.

Tribunalul Vaslui: -,

-

Judecătoria Bârlad:

17.04.2008

2 ex.-

Președinte:Anton Dan
Judecători:Anton Dan, Scriminți Elena, Ciubotariu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 174/2008. Curtea de Apel Iasi