Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Încheierea /2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 10.01.2008
PREȘEDINTE: Vasile Mărăcineanu
JUDECĂTORI: Vasile Mărăcineanu, Ion Stelian Ștefan Fieraru
- -
GREFIER - - -
Ministerul publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpatul, domiciliat în B,-, județul B și asiguratorul SC ROMÂNEASCĂ SA, cu sediul în B, Bd.-, -amelia,.1, județul B, împotriva deciziei penale nr. 195 din data de 13.09.2007 pronunțată de Tribunalul Buzău și a sentinței penale nr. 513 din data de 28.05.2007, pronunțată de Judecătoria Buzău, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare, cu aplicarea art. 86/1 pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev.și ped.de art. 184 al.2,4
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul - inculpat, personal și asistat de avocat, apărător ales din Baroul Buzău, recurentul - asigurator SC Românească SA, prin consilier juridic, intimații - părți civile, personal și asistat de avocat, apărător ales din Baroul Buzău, reprezentate de același apărător ales, lipsă fiind intimatele - părți civile Spitalul Clinic de Urgență " " B, Spitalul Județean B și Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii " Curie"
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Avocat, având cuvântul pentru intimați - părți civile, depune la dosar două acte medicale pentru intimata, respectiv certificatul nr. 1568 din 18.12.2007 privind încadrarea copilului într-un grad de handicap și certificatul medical nr. 1913/14.12.2007, precizând totodată că nu mai are alte cereri de formulat.
Consilier juridic, având cuvântul pentru asigurator, depune la dosar decizia penală nr. 66 din 20.03.2007 pronunțată de Tribunalul Buzău și decizia penală nr. 126 din 6.06.2007, pronunțată de aceeași instanță, ambele în copii xerox, cu titlu de practică judiciară și arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Avocat, având cuvântul pentru inculpat, arată că nu mai are alte cereri de formulat.
-2-
Reprezentantul parchetului, având cuvântul arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea, ia act că nu mai sunt alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Avocat, având cuvântul pentru inculpat, arată că hotărârile atacate sunt nelegale și netemeinice, pentur următoarele motive:
Pedeapsa aplicată este greșit individualizată în raport cu circumstanțele în care a fost săvârșită fapta și persoana făptuitorului ce rezultă din probele administrate. Apreciază că aplicarea art. 81 corespunde întru-totul unei pedepse corect individualizate și de natură a-și atinge scopul.
Obligarea la plata sumei de 500.000 lei cu titlu de daune morale, are mai degrabă caracterul unei pedepse. Suma stabilită de către instanțe este imensă și în aceste condiții depășește granița unor daune morale rezonabile și funcția pe care aceste daune morale o au: aceea de compensare pentru părțile civile care au fost supuse unor suferințe psihice.
Practica instanțelor judecătorești ne arată că acordarea lor în cuantumul stabilit de instanță nu are precedent în materia infracțiunilor de vătămare din culpă. Ele depășesc cu mult chiar daunele morale acordate părților civile din cauzele al căror obiect este constituit din infracțiunea de omor.
Mai arată că instanțele l-au obligat pe inculpat la plata sumei de 86.840 lei, apreciind că și cheltuielile ce se vor face în viitor au un caracter cert în condițiile în care pentru starea de sănătate a minorei urmează a se efectua, în continuare, un tratament complex.
În afara motivării teoretice, nu există nicio dovadă a certitudinii acestui prejudiciu, a împrejurării că, cheltuielile se vor face în cuantumul indicat și că ele vor servi scopului în care au fost acordate.
Practica instanței supreme din care a fost preluată motivarea hotărârii arată că prejudiciul viitor este de asemenea supus reparării, dacă există siguranța producerii sale " precum și elementele îndestulătoare pentru a-i determina întinderea".
Or, din cauză nu rezultă asemenea elemente, prejudiciul fiind incert.
Caracter cert au prejudiciile cauzate prin pierderea capacității de muncă, diminuarea acesteia etc.
De la data pronunțării sentinței și până în prezent se putea face dovada, reală a efectuării unei părți din acele cheltuieli, care ar fi putut arăta caracterul cert al prejudiciului viitor.
În opinia sa, este greșită și aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al.1 lit.a,b,c Dispunând suspendarea sub supraveghere a pedepsei închisorii, instanța trebuia să dispună și suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării pedepsei principale.
Obligarea inculpatului la plata cheltuielilor de spitalizare către Spitalul Clinic de Urgență Curie și Spitalul Județean B este de asemenea nelegală.
În mod greșit procurorul a introdus cele două unități spitalicești din oficiu, în cauză ca părți civile, iar acestea au solicitat introducerea în această calitate la datele de 3 aprilie și 19 martie 2007, după citirea actului de sesizare.
Mai arată că, decizia Tribunalui B nu este motivată în raport de criticile aduse sentinței instanței de fond, în apel.
-3-
Instanța de apel, reia practic pasaje întregi din sentință, fără a analiza unele dintre ele ( obligarea la cheltuieli de spitalizare etc.).
În rest motivarea se rezumă la a arăta că " instanța de fond a analizat și stabilit corect ceea ce nu corespunde cerințelor legi".
Față de toate acestea solicită, admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și pe fond a se dispune condamnarea inculpatului la o pedeapsă sub maximul aplicat de instanța de fond, cu suspendarea condiționată a executării acesteia.
O asemenea, pedeapsă i-ar permite inculpatului în primul rând, să-și continue studiile normal, fără perturbări generate de consecințele aplicării art. 86/1
Totodată solicită înlăturarea obligării la plata sumei de 86.840 lei cu titlu de daune materiale, având în vedere caracterul incertitudinii și neactualității.
De asemenea, solicită înlăturarea obligării la plata cheltuielilor de spitalizare, întrucât unitățile spitalicești nu s-au constituit parte civilă în termenul prevăzut de lege.
Referitor la daunele morale, solicită reducerea cuantumului acestora pentru ca acestea să corespundă scopului în care s-au acordat, ele având în prezent un caracter de sancțiune și nu de despăgubire.
Solicită instanței a se avea în vedere și faptul că inculpatul este tânăr, este student, a comis o faptă din culpă, nu a fost o infracțiune intenționată, urmărită, pregătită, a regretat cele întâmplate, este un eveniment nefericit.
Depune la dosar motivele de recurs.
Consilier juridic, având cuvântul pentru recurentul- asigurator, arată că hotărârile atacate sunt nelegale și netemeinice, în latură civilă.
Astfe, prin decizia tribunalului s-a menținut neschimbată soluția pronunțată de instanța de fond, prin care a fost admisă cererea părților civile privind plata sumei de 86.840 lei cu titlu de "cheltuieli ce urmează a fi făcute".
În opinia sa, caracterul incert al acestor cheltuieli viitoare nu permite ca ele să fie compensate anticipat, nefiind sigură nici existența, nici întinderea lor.
Pe de altă parte, părțile civile au la îndemână calea unei acțiuni civile viitoare pentru recuperarea cheltuielilor, în măsura în care acestea se vor efectua.
Pentru aceste motive apreciază că dispoziția obligării la plata sumei de 86.840 lei, cheltuieli ce urmează a fi făcute este nelegală și solicită înlăturarea ei.
Referitor la recursul declarat de asigurator, arată că acesta a vizat și cuantumul despăgubirilor acordate pentru daune morale.
Apreciază că acest cuantum a fost stabilit la sume exagerat de mari în raport cu jurisprudența în materie și cu împrejurările concrete ale producerii accidentului.
Astfel, prin decizia Curții de APEL PLOIEȘTI nr.504/2007 - pe care a depus-o în copie la dosar, se arată că " practica instanțelor e constantă în a aprecia că acordarea daunelor morale nu poate duce la îmbogățirea fără justă cauză a părților civile".
De asemenea, în susținerea celor de mai sus, a depus la dosar și alte hotărâri judecătorești, prin care, pentru consecințe mult mai grave intervenite în urma accidentelor rutiere ( cazuri de deces ) s-au acordat daune morale în cuantumuri mult mai mici față de cele acordate în cauza de față.
-4-
Instanța investită să soluționeze o asemenea cerere de despăgubiri trebuie să țină seama și de faptul că vătămarea corporală a fost produsă din culpă și nu cu intenție.
Consideră că la stabilirea cuantumului despăgubirilor pentru daune morale, acest aspect are o mare relevanță și nu poate fi ignorat.
Mai arată că niciunul din motivele de apel susținute de inculpat și asigurator nu au fost admise de către instanța de apel, astfel că ambele apeluri au fost respinse nejustificat ca fiind neîntemeiate.
Față de toate acestea solicită admiterea recursului declarat de asigurator, casarea deciziei atacate, modificarea sentinței în latură civilă, în sensul înlăturării obligării inculpatului în solidar cu asiguratorul de la plata sumei de 86.840 lei și reducerea cuantumului daunelor morale în limite rezonabile, realiste în raport cu practica judecătorească.
Avocat, având cuvântul pentru părțile civile, arată că soluțiile pronunțate de instanțe sunt diferite, nicio sumă de bani nu compensează situația familiei, într-adevăr este o infracțiune din culpă, dar nu a fost o întâmplare, copilul traversa pe culoarea, împreună cu bunica sa, iar inculpatul a avut chiar o tentativă de a pleca de la locul accidentului.
Mai arată că acesta a refuzat să dea declarație la instanța de fond, starea minorei va rămâne așa pentru o foarte mare perioadă de timp, dacă nu chiar pentru totdeauna.
Referitor la recursul declarat de inculpat, precizează că instanța poate pune în discuție doar motivul privind individualizarea pedepsei, întrucât recursul nu a fost motivat în termenul legal prevăzut de lege.
Precizează că art. 14 al art.385/9 este C.P.P. singurul motiv care poate fi luat în discuție din oficiu.
Cât privește recursul declarat de asigurator, arată că nu s-a indicat temeiul legal al recursului, acesta nu poate fi încadrat în nici un motiv de recurs.
Mai arată că despăgubirile nu pot fi acordate în cuantum mai mare decât cel solicitat, inculpatul nici măcar o dată nu a discutat cu familia părții vătămate sau să dea o mână de ajutor acesteia, nu a oferit nicio sumă de bani.
Totodată arată că, partea vătămată merge săptămânal la B pentru recuperare, are nevoie de însoțitor permanent și consideră că cererile inculpatului sunt chiar imorale.
Apreciază că la dosar sunt suficiente probe care să dovedească cheltuielile care urmează să fie făcute și care chiar au fost făcute.
Solicită instanței respingerea ambelor recursuri declarate de inculpat și asigurator ca fiind neîntemeiate.
Avocat, având cuvântul pentru inculpat, solicită instanței admiterea recursului declarat de asigurator, cu precizarea că inculpatul a recunoscut fapta comisă, a oferit o sumă de bani consistentă familiei părții vătămate, la urmărirea penală, însă a fost refuzat.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul pune concluzii în sensul respingerii recursurilor declarate de inculpat și asigurator ca fiind nefondate și menținerea hotărârilor atacate întrucât sunt legale și temeinice, în mod corect fiind individualizată pedeapsa aplicată inculpatului.
-5-
Consideră că și latura civilă a cauzei a fost soluționată corect.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta comisă, a fost o întâmplare nefericită, este student și consideră că daunele morale acordate de instanță de fond sunt exagerate.
CURTEA,
Având nevoie de timp pentru a studia actele și lucrările dosarului,consideră necesar amânarea pronunțării, sens în care,
DISPUNE,
Amână pronunțarea la data de 17.01.2008.
Pronunțată în ședință publică azi, 10.01.2008.
Președinte, Grefier,
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.58
Ședința publică din data de 17 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Vasile Mărăcineanu
JUDECĂTORI: Vasile Mărăcineanu, Ion Stelian Ștefan Fieraru
- - -
GREFIER - - -
Ministerul publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpatul, domiciliat în B,-, județul B și asiguratorul SC ROMÂNEASCĂ SA, cu sediul în B, Bd.-, -amelia,.1, județul B, împotriva deciziei penale nr. 195 din data de 13.09.2007 pronunțată de Tribunalul Buzău și a sentinței penale nr. 513 din data de 28.05.2007 pronunțată de Judecătoria Buzău.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 10 ianuarie 2008 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta, când, instanța având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, a amânat pronunțarea la data de astăzi, 17 ianuarie 2008 când a dat următoarea decizie:
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 513 din data de 28.05.2007, pronunțată de Judecătoria Buzău, inculpatul, fiul lui și, ns.la 31.08.1987, în mun.B, cu același domiciliu,-, județul B, studii 12 clase, student, necăsătorit, fără antecedente penale, a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev.de art. 184 al.2 și 4, faptă din 4.09.2006.
În baza art. 86/1, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe perioada unui termen de încercare de 4 ani potrivit art. 86/2
Au fost stabilite măsurile de supraveghere și obligațiile condamnatului conform art. 86/3, față de care trebuie să se supună pe durata termenului de încercare și anume: să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Buzău; să anunțe, în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență;
-2-
Conform art. 359 pr.penală, i s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor prev. de art. 86/4, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, urmând executarea acesteia într-un loc de deținere.
În baza art. 71, i s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev.de art. 64 lit.a,b și c, de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la terminarea executării pedepsei.
În temeiul disp.art.71 al.ultim, s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii prev.de art. 64 lit.a,b și c, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
Rezolvând și latura civilă a cauzei, inculpatul a fost obligat alături de asiguratorul SC ROMÂNEASCĂ - SA - Sucursala B, să plătească părților civile și - părinții victimei, domiciliați în mun.B, str. -, -.7A,.12, suma de 47.530 lei cu titlu de despăgubiri materiale, suma de 86.840 lei cu același titlu - cheltuieli ce urmează a fi făcute numai în decursul unui an pentru tratamentul și recuperarea victimei, precum și sumele de câte 100.000 lei fiecare reprezentând daune morale.
Inculpatul a mai fost obligat alături de asigurator la plata sumei de 300.000 lei - daune morale către victima ; 180,51 lei către partea civilă Spitalul Județean B; 3979,90 lei către partea civilă Spitalul Clinic de Urgență B și 13.534 lei către partea civilă Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii " Curie" - despăgubiri civile reprezentând cheltuielile efectuate de aceste unități medicale cu internarea minorei, cu dobânda legală de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la achitarea integrală a debitelor.
S-a stabilit ca asiguratorul SC ROMÂNEASCĂ - SA - SUCURSALA B, să răspundă alături de inculpat în limita plafonului stabilit pentru anul 2006, de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.
În fine, inculpatul a fost obligat la 400 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța o atare sentință, instanța de fond a reținut pe baza probelor administrate în cauză, următoarea situație de fapt:
Inculpatul, în vârstă de 19 ani, cu domiciliul în mun.B,- și student la Facultatea Auto din cadrul Universității "Transilvania" B, în ziua de 4.09.2006, în jurul orelor 15,00 circula la volanul autoutilitarei marca Peugeot Expert cu nr. -, proprietatea SC COM SRL B, administrată de tatăl său, pe drumurile publice din Mun.B, pe Bd.-, din direcția Parcului Crâng către Centru.
De menționat că, între societatea tatălui său și inculpat nu exista nici un raport de prepușenie.
La intersecția Bd.- cu Bd.-, la trecerea de pietoni din fața prefecturii, inculpatul, a accidentat-o grav pe minora, în vârstă de 9 ani, care se angajase în traversarea străzii pe marcajul pietonal și la culoarea a semaforului electric, aflat în funcțiune pentru pietoni.
-3-
Inculpatul nu a respectat semnificația culorii roșii a semaforului de pe sensul său de mers, a pătruns pe trecerea de pietoni, încălcând regulile privind prioritatea de trecere a acestora, fapt ce a dus la producerea accidentului.
S-a stabilit că impactul dintre autoutilitara condusă de inculpat și minoră s-a produs pe trecerea de pietoni, chiar în apropierea axului drumului, intersecție dirijată prin semafoare electrice și care se aflau în funcțiune la data producerii evenimentului rutier.
Pe Bd.-, se aflau amplasate două indicatoare, respectiv "limitarea vitezei la 40 km/" și "oprirea interzisă", circulația desfășurându-se în zona respectivă pe două sensuri de mers, cu câte o bandă de circulație pe sens, despărțite de marcaj longitudinal discontinuu.
La producerea accidentului carosabilul era uscat, iar vizibilitatea era bună.
În urma impactului dintre autovehiculul condus de inculpat și minora, a rezultat vătămarea gravă a acesteia, care a suferit leziuni traumatice care au necesitat 120 - 140 zile îngrijiri medicale, dacă nu survin complicații, așa cum rezultă din expertiza medico legală nr.922/0/11.12.2006, întocmită de B, care a mai concluzionat că leziunile suferite i-au pus viața în primejdie.
În faza de urmărire penală s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice auto, iar din concluziile raportului de expertiză întocmit rezultă că viteza cu care rula autoturismul condus de inculpat în momentul sesizării pericolului era de 66 km/ și se afla la cca. 25.de trecerea de pietoni, în condițiile în care limita maximă de viteză admisă pe acel sector de drum era de 40 km/.
Se arată în expertiză că pentru a putea opri în spațiul disponibil și pentru a putea evita accidentul, conducătorul auto ar fi trebuit să circule cu o viteză maximă de 46,5 km/.
Se concluzionează că dacă ar fi circulat cu viteza admisă de indicatorul de restricție inculpatul ar fi putut evita producerea accidentului.
Instanța de fond, având în vedere întregul material probator administrat în cauză a constatat culpa exclusivă a inculpatului, în producerea accidentului de circulație descris mai înainte, care nu a respectat prevederile art. 154 alin.1; art. 155 al.3 și art. 231 alin.1 lit. din Regulamentul de Aplicare a nr.OUG 195/2002, în sensul că nu a adaptat viteza la restricția impusă de indicatorul de limitarea vitezei la 40 Km/ și nu a respectat semnificația culorii roșii a semaforului și a regulilor privind prioritatea de trecere, fapt ce a dus la producerea accidentului.
De menționat că minora, a fost internată așa cum rezultă din actele medicale aflate la dosar la Spitalul Clinic de Urgență e B - Secția Neurologie, în perioada 4.09.4.10.2006 și de la 8.11.la 13.11.2006; la Spitalul Clinic de Copii Curie B, în perioada 4.10.-8.11.2006 și de la 13.11.2006 la 15.12.2006 - Secția Recuperare.
Instanța a reținut că pe parcursul cercetării judecătorești inculpatul, a avut o atitudine sinceră, recunoscând și regretând comiterea faptei.
-4-
În rezolvarea acțiunii civile a cauzei, instanța a administrat probe cu acte și martori, ajungând la concluzia că, cuantumul pretențiilor formulate de părinții victimei, și, sunt justificate acordând în totalitate sumele reprezentând despăgubiri materiale cât și daune morale.
Împotriva sentinței au declarat apel inculpatul, părțile civile, și, precum și asiguratorul SC ROMÂNEASCĂ - SA B, care au invocat motive de nelegalitate și netemeinicie.
Inculpatul a susținut că pedeapsa aplicată este prea aspră atât ca, cuantum cât și ca modalitate de executare, iar în latură civilă este nemulțumit de daunele morale la care a fost obligat către victimă și părinții acesteia, sume pe care le consideră exagerat de mari.
A solicitat admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței și pe cale de consecință suspendarea condiționată a executării pedepsei și reducerea sumelor la care a fost obligat cu titlu de daune morale către părțile civile.
Asiguratorul la rândul său, a criticat sentința ca fiind netemeinică, sub aspectul laturii civile a cauzei, arătând că suma de 86.840 lei, la care a fost obligat alături de inculpat către părțile civile, reprezintă cheltuieli ce urmează a fi efectuate pentru tratamentul și recuperarea victimei, dar acestea nu au un caracter cert și ca atare, nu se justifică plata acestora.
Părțile civile, au criticat soluția sub aspectul laturii penale a cauzei, solicitând ca inculpatul să executa pedeapsa în regim privativ de libertate, iar pe de altă parte a solicitat introducerea în cauză în calitate de parte responsabilă civilmente a SC COM SRL B, - proprietara autoutilitarei condusă de inculpat în momentul producerii accidentului de circulație.
Prin decizia penală nr. 195 din 13.09.2007, a Tribunalului Buzău, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate în cauză.
Din considerentele deciziei instanței de control judiciar rezultă că prima instanță a reținut o corectă situație de fapt, iar pedeapsa aplicată inculpatului, a fost just individualizată atât ca, cuantum cât și ca modalitate de executare, fiind respectate toate criteriile prev.de art. 782 și ca atare nu se justifică ca pedeapsa să fie executată în regim de detenție așa cum au solicitat părțile civile.
În ceea ce privește cererea de introducere în cauză ca parte responsabilă civilmente a societății administrate de tatăl inculpatului, proprietara autoutilitarei condusă de inculpat în momentul producerii accidentului rutier, arată Tribunalul Buzău, că respectiva cerere, formulată de părțile civile este neîntemeiată deoarece între această societate și inculpat nu exista nici un raport de prepușenie.
Cu privire la despăgubirile civile și daunele morale critica invocată de inculpat și de asigurator se motivează că aceste cheltuieli au fost dovedite, iar suma de 86840 lei solicitată în viitor de către părțile civile urmează a fi folosită pentru acoperirea cheltuielilor ce se vor efectua în decursul unui an, pentru tratamentul și recuperarea minorei și deși acest prejudiciu este viitor, acesta poate fi apreciat ca cert, având în vedere starea fizică și psihică a minorei, în momentul de față, prejudicul fiind susceptibil de evaluare.
-5-
Prejudiciul este cert, în condițiile în care pentru amelioarea stării de sănătate a minorei urmează a se efectua în continuare un tratament complex, plecând de la investigații medicale și până la ședințe de recuperare.
În fine a apreciat instanța de apel că și sumele acordate cu titlu de daune morale, au fost bine cuantificate, acestea putând să acopere într-un fel prejudiciul fizic și psihic cauzat minorei prin fapta inculpatului.
Decizia a fost atacată cu recurs de către inculpatul și asiguratorul SC ROMÂNEASCĂ - SA - SUCURSALA
Inculpatul, susține nelegalitatea și netemeinicia hotărârilor pronunțate în cauză, arătând că pedeapsa de 2 ani închisoare, a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere potrivit art. 86/1, nu corespunde unei juste individualizări, din acest punct de vedere instanțele anterioare făcând o interpretare necorespunzătoare a disp.art.72
De asemenea, suma totală de 500.000 lei la care a fost obligat cu titlu de daune morale către minoră și părinții acesteia, reprezintă mai degrabă caracterul unei pedepse, suma este imensă și în aceste condiții depășește granița unor daune morale rezonabile și funcția pe care aceste daune o au, aceea de compensare pentru părțile civile care au fost supuse unor suferințe psihice.
Cuantumul acestor daune morale depășește cu mult suma acordată victimelor de instanțe în cazul unor infracțiuni de vătămare corporală și chiar de omor.
Pe de altă parte, suma de 86.840 lei la care a fost obligat se referă la cheltuieli ce se vor face în viitor de familia victimei și în afara unei motivări teoretice nu există nicio dovadă a certitudinii privind întinderea acestui prejudiciu și a împrejurărilor că aceste cheltuieli se vor efectua în cuantumul indicat pentru tratamentul complex la care urmează să fie supusă victima.
Cum, în cauză nu rezultă asemenea elemente, prejudiciul fiind incert, instanțele nu puteau să-l oblige la plata sumei respective, mai ales că până în prezent familia victimei nu a făcut dovezi cu privire la cheltuielile efectuate cu tratamentul acesteia.
În fine, se mai susține că în mod greșit procurorul în faza de urmărire penală a introdus din oficiu unitățile spitalicești ca părți civile, acestea constituindu-se părți civile după citirea actului de sesizare.
Se solicită admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri, reducerea pedepsei la un cuantum minim, a cărei executare să fie suspendată condiționat și reducerea despăgubirilor materiale și a daunelor morale la care a fost obligat alături de asigurator în limite accesibile.
Se arată că inculpatul a comis o infracțiune din culpă, este tânăr, student la o facultate din B, a regretat cele întâmplate fiind un eveniment nefericit în viața sa.
De asemenea se solicită și înlăturarea obligării de la plata cheltuielilor de spitalizare, întrucât unitățile spitalicești nu s-au constituit părți civile în termenul prevăzut de lege.
-6-
Asiguratorul SC Românească - SA - Sucursala B, critică hotărârile anterioare ca fiind nelegale și netemeinice în ceea ce privește modul de soluționare a laturii civile.
Susține că în mod greșit a fost obligat la plata unor despăgubiri pentru cheltuieli ce urmează a fi făcute, caracterul acestora, nu permite ca ele să fie compensate anticipat nefiind sigură nici existența și nici întinderea lor.
Pe de altă parte, părțile civile au la îndemână calea unei acțiuni civile viitoare pentru recuperarea cheltuielilor în măsura în care acestea se vor efectua și vor putea fi dovedite.
La stabilirea cuantumului despăgubirilor și al daunelor morale instanțele nu au avut în vedere faptul că infracțiunea a fost săvârșită din culpă și nu cu intenție.
Față de toate acestea se solicită admiterea recursului, casarea în parte a hotărârilor în sensul înlăturării obligării alături de inculpat de la plata sumei de 86.840 lei cu titlu de despăgubiri civile, precum și reducerea cuantumului daunelor morale în limite rezonabile, realiste și în raport cu practica judecătorească.
Curtea, verificând hotărârea atacată, conform art. 385/14 pr.penală, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, în raport de criticile invocate și în limita cazurilor de casare prev.de art. 385/9 pr.penală, constată că recursurile declarate de inculpatul și asiguratorul SC ROMÂNEASCĂ - SA - SUCURSALA B, sunt fondate, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Instanțele anterioare au reținut corect situația de fapt așa cum a fost expusă pe larg mai înainte și corespunde probelor administrate în cauză, iar încadrarea juridică a faptei este legală, aspecte față de care nu s-au formulat critici.
În mod temeinic instanțele au reținut culpa exclusivă a inculpatului, în producerea accidentului de circulație, din 4.09.2006, când acesta aflându-se la volanul autoutilitarei marca Peugeot Expert- proprietatea firmei tatălui său, a pătruns pe o trecere de pietoni din centrul mun.B și a accidentat-o grav pe victima, în vârstă de 9 ani, cauzându-i leziuni traumatice pentru vindecarea cărora au fost necesare 120-140 zile îngrijiri medicale, aceasta fiind internată pe o perioadă lungă de timp, în mai multe unități spitalicești, leziunile suferite punându-i viața în primejdie.
Cu privire la recursul declarat de inculpatul:
Critica ce vizează greșita individualizare a pedepsei este întemeiată.
Potrivit art. 72 al.1 "la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestuia cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agraveaza răspunderea penală."
Atunci când a procedat la aplicarea pedepsei inculpatului, pentru infracțiunea din culpă trimis în judecată, instanța de fond nu a dat o justă interpretare și aplicare a criteriilor generale de individualizare așa cum sunt prevăzute de textul de lege indicat mai sus.
Astfel, în opinia curții, chiar în condițiile aplicării unei pedepse neprivative de libertate, nu se justifica să se dispună suspendarea executării acesteia sub supraveghere în condițiile art. 86/1, deoarece măsurile de supraveghere și obligațiile condamnatului pe durata termenului de încercare constituie un impediment
-7-
major în desăvârșirea pregătirii sale, având în vedere că este student la cursuri de zi, la Facultatea Auto din cadrul Universității "Transilvania"
Pe de altă parte, inculpatul este un element tânăr, în vârstă de 20 de ani, a manifestat sinceritate pe tot parcursul procesului penal, a recunoscut și regretat profund fapta săvârșită, nu are antecedente penale și este cunoscut cu conduită corespunzătoare în familie și societate.
Ca atare, Curtea, constată că reeducarea acestuia poate fi atinsă chiar și fără executarea pedepsei, motiv pentru care conform art. 385/15 pct.2 lit.d pr.penală, se va admite recursul, se vor casa în parte ambele hotărâri în latură penală și civilă și se vor înlătura disp.art.86/1 - 86/3 privind suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani închisoare la care a fost condamnat și în baza art. 81, se va dispune suspendarea condiționată a acestei pedepse, pe durata termenului de încercare de 4 ani, prev.de art. 82 și conform art. 359 pr.penală, i se va atrage atenția inculpatului asupra consecințelor prev.de art. 83
Și cea de a doua critică ce privește daunele morale la care inculpatul a fost obligat în solidar cu asiguratorul este întemeiată.
Practica judiciară penală după anul 1989 s-a stabilit că un element al răspunderii civile delictuale este prejudiciul care constă în consecințele negative - patrimoniale șimorale,suferite de o persoană.
Astfel, s-a subliniat în mod constant că legiuitorul voind să apere toate drepturile și bunurile unei persoane, a prevăzut în termeni generali și fără a face nicio distincție după natura prejudiciului, că orice daună trebuie să fie reparată, deci atât dauna materială cât și cea morală. Împrejurarea că evaluarea în bani a daunei morale este uneori aproape imposibilă, nu poate justifica neacordarea niciunei despăgubiri. Ca orice pretenție dedusă în justiție, prejudicul moral trebuie să fie dovedit, dar judecătorii au obligația să-l aprecieze în raport de gravitatea și importanța lui.
În speța dedusă judecății, în mod corect instanța de fond l-a obligat pe inculpat alături de asigurator la plata de daune morale către minora, care a suferit un prejudiciu major prin vătămarea corporală și a sănătății în urma accidentului de circulație comis de inculpat și care constau în dureri fizice și dureri psihice provocate de fapta inculpatului.
La rândul lor părinții victimei, și, au suferit un prejudiciu nepatrimonial, un prejudiciu afectiv constând din suferințe psihice cauzate prin lezarea sentimentelor de afecțiune și provocate de vătămarea corporală gravă a fiicei lor.
Este adevărat că, suferințele omenești nu pot fi evaluate în bani, dar în realitate se impune o soluție de reparare a prejudicului de ordin afectiv suferit.
Sumele acordate cu titlu de daune morale părinților victimei, în cuantum de câte 100.000 lei pentru fiecare și minorei în sumă de 300.000 lei, sunt excesive, sume care alături de cele stabilite cu titlu de daune materiale pot ajunge la realizarea unui dezechilibru de interese.
De aceea, Curtea, constată că se impune reducerea acestor daune morale, la care inculpatul a fost obligat alături de asiguratorul SC ROMÂNEASCĂ - SA - SUCURSALA B și anume la câte 25.000 lei pentru părinții minorei și și la 150.000 lei pentru aceasta.
-8-
Așadar, sub acest aspect este fondat și recursul declarat de asigurator, care a criticat soluțiile adoptate în ceea ce privește latura civilă a cauzei.
Critica invocată de ambii recurenți privind despăgubirile materiale la care au fost obligați este neîntemeiată.
Din probele administrate în cauză ( depoziții de martori, chitanțe, facturi etc.) rezultă că părinții victimei au efectuat cheltuieli cu spitalizarea minorei, constând în taxe spital, hrană suplimentară, medicamente, etc. cu transportul la spitalele din mun. B și alte cheltuieli.
De asemenea, pe o perioadă destul de lungă părinții victimei au fost nevoiți să-și i-a concedii fără plată așa cum rezultă din actele aflate la dosar pentru a putea fi lângă minoră, fiind astfel lipsiți de salariile pe care în mod normal le încasau de la societățile comerciale unde își desfășurau activitatea.
Aflându-se în concedii de odihnă fără plată aceștia nu au mai beneficiat nici de prime de sărbători și pentru acoperirea acestor cheltuieli au fost nevoiți să se împrumute.
Ca atare, suma acordată de instanța de fond cu titlu de despăgubiri materiale de 47.530 lei, este o sumă rezonabilă pentru acoperirea cheltuielilor care au fost dovedite cu depoziții de martori și acte.
În ceea ce privește suma de 86.840 lei, acordată părților civile și, reprezintă cheltuieli ce urmează a fi făcute numai în decursul unui an pentru tratamentul și recuperarea minorei.
Instanța a reținut că deși o parte din această sumă se referă la un prejudiciu viitor, acesta este sigur că se va produce având în vedere starea fizică și psihică în care se află minora, astfel că este susceptibil de evaluare, ceea ce au și făcut părțile civile.
Acest prejudiciu viitor este cert în condițiile în care pentru ameliorarea stării de sănătate a minorei, urmează a se efectua în continuare un tratament complex, plecând de la investigații materiale și până la ședințe de recuperare.
În prezent minora urmează un tratament complex, fapt ce rezultă din actele depuse la dosar dar și din depozițiile martorilor și .
În această situație nu se justifică reducerea despăgubirilor materiale la care inculpatul și asiguratorul au fost obligați către părțile civile.
Și critica invocată de recurenți ce vizează greșita obligare la plata de despăgubiri civile către unitățile spitalicești, respectiv Spitalul Județean B, Spitalul Clinic de Urgență e B și Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Curie, reprezentând cheltuieli de spitalizare, este neîntemeiată.
În mod corect, organul de urmărire penală a dispus introducerea în cauză a acestor unități spitalicești ca părți civile și pentru recuperarea cheltuielilor efectuate acestea s-au constituit părți civile la instanța de fond, în condiții legale.
În raport de cele arătate mai înainte, Curtea constată așadar că recursurile declarate de inculpatul și asiguratorul SC Românească - SA - Sucursala B, sunt fondate, asiguratorul numai în ceea ce privește latura civilă a cauzei.
Pe cale de consecință, conform art. 385/15 pct.2 lit.d pr.penală, cele două recursuri vor fi admise, se vor casa hotărârile în parte în latură penală și civilă,
-9-
se va proceda la reindividualizarea pedepsei aplicate inculpatului și la reducerea daunelor morale la care inculpatul și asiguratorul au fost obligați în sensul celor arătate mai înainte.
Urmează ca celelalte dispozițiuni ale hotărârilor atacate să fie menținute.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de inculpatul, domiciliat în mun.B,-, județul B și asiguratorul SC ROMÂNEASCĂ - SA - Sucursala B, cu sediul în mun.B, Bd.-, -ameliei,.1, județul B, împotriva deciziei penale nr. 195 din data de 13.09.2007, pronunțată de Tribunalul Buzău și a sentinței penale nr. 513 din data de 28.05.2007, pronunțată de Judecătoria Buzău, pe care le casează în parte, în latură penală și civilă și în consecință:
Înlătură disp.art.86/1 - 86/3 privind suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani închisoare la care a fost condamnat inculpatul, pentru infracțiunea prev. de art. 184 al.2 și 4;
În baza art. 81 dispune suspendarea condiționată a acestei pedepse pe durata termenului de încercare de 4 ani prev.de art. 82 și conform art. 359 pr.penală, atrage atenția inculpatului asupra consecințelor prev.de art. 83
Reduce daunele morale la care inculpatul a fost obligat alături de asiguratorul SC Românească - SA- Sucursala B, către părțile civile și de la câte 100.000 lei pentru fiecare la câte 25.000 lei fiecare și pentru partea vătămată - minora de la suma de 300.000 lei la 150.000 lei.
Menține restul dispozițiilor hotărârilor atacate.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 17 ianuarie 2008.
Președinte JUDECĂTORI: Vasile Mărăcineanu, Ion Stelian Ștefan Fieraru
Grefier
Red.VM
Tehnored.
4 ex./ 11.02.2008
dos.f- Judecătoria Buzău
dos.a- Tribunalul Buzău
,
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3113/2006
Președinte:Vasile MărăcineanuJudecători:Vasile Mărăcineanu, Ion Stelian Ștefan Fieraru
