Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 208/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 184 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIE PENALĂ Nr. 208
Ședința publică de la 03 Martie 2009
PREȘEDINTE: Valentina Trifănescu JUDECĂTOR 2: Doru Filimon
- - - JUDECĂTOR 3: George Ciobanu
- - - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA.
.
Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpata împotriva deciziei penale nr. 93 de la 05 noiembrie 2008, pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Mehedinți - Secția Penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns avocat ales reprezentând pe recurenta - inculpată, precum și intimatul - parte vătămată, totodată, lipsind și intimata - asigurator ASIGURĂRI-REASIGURĂRI DTS și intimatul - parte civilă Spitalul Județean DTS.
Procedura completă.
S-a efectuat referatul oral al cauzei, după care, nefiind ridicate excepții sau formulate cereri noi, instanța de control judiciar a constatat dosarul în stare de judecată și a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat, având cuvântul pentru recurenta - inculpată, a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor și reducerea pedepsei având în vedere dispozițiile art. 74, 76 Cod penal, lipsa antecedentelor penale și faptul că prejudiciul a fost recuperat.
Intimatul - parte vătămată, având cuvântul, a solicitat respingerea recursului și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Reprezentantul Parchetului a solicitat respingerea recursului ca nefondat întrucât pedeapsa a fost just individualizată, în raport cu criteriile de individualizare reținute.
Dezbaterile fiind închise;
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 752/ 5.06.2008 pronunțată de Judecătoria Tr. S în dosarul penal nr-, în baza art. 184 alin. 2 și 4 cod penal, a fost condamnată inculpata - fiica lui G și, născută la 26.06.1979 în Dr. Tr. S, județul M, domiciliată în comuna, sat i de, județul M, CNP- - la pedeapsa de 6 luni închisoare, în condițiile art. 64 lit. a teza a II-a și b 71 cod penal.
În baza art. 81-82 cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 2,6 ani.
I s-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art.83 și art.84 cod penal.
A fost obligată inculpata, în solidar cu asigurătorul SC Asigurări Reasigurări SA, la 3.944 lei, cu dobânzi și penalități, despăgubiri civile către partea civilă Spitalul Județean de Urgență Dr.Tr.S, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu victima în intervalul 29.11.2006-12.01.2007.
S-a admis în parte acțiunea civilă și a fost obligată inculpata, în solidar cu asigurătorul SC Asigurări Reasigurări SA, la 15.000 lei daune morale către partea vătămată.
Inculpata a fost obligată și la 300 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că, la data de 29 noiembrie 2006, inculpata conducea autoutilitara cu nr.de înmatriculare - pe str.- din Dr.Tr.S, și, dorind să parcheze, a lovit cu roțile din față bordura, a pierdut controlul volanului și a pătruns cu autoturismul pe trotuar, lovind un grup de persoane ce se afla în dreptul porții de acces în cimitirul ortodox, fiind prins între autoturism și un stâlp de beton situat pe trotuar.
În urma impactului a rezultat vătămarea corporală a victimei, acesta suferind leziuni ce au necesitat pentru vindecare 80-90 zile îngrijiri medicale, așa cum rezultă din raportul de constatare medico legală nr.89/29.01.2007 eliberat de Serviciul de Medicină Legală M și raportul de nouă expertiză medico legală efectuat de Institutul de Medicină Legală
Fapta a fost dovedită și cu declarația inculpatei și cu martorii, și
Cu privire la latura civilă, instanța de fond a reținut că partea vătămată a fost internată la Spitalul Județean de Urgență Dr.Tr.S în intervalul 29.11.2006-12.01.2007, secțiile și Ortopedie, cheltuielile de spitalizare în cuantum de 3.944 lei nefiind achitate, instituția medicală constituindu-se parte civilă în cauză cu suma menționată, cu dobânzi și penalități.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă în faza de urmărire penală cu suma de 30.000 lei, menținându-și cuantumul pretențiilor și în faza de cercetare judecătorească, cu precizarea că 20.000 lei reprezintă daune morale și 10.000 lei daune materiale.
De asemenea, partea vătămată a confirmat că a fost despăgubit de inculpată în timpul urmăririi penale cu suma de 3.500 lei, plata fiind făcută voluntar de aceasta, considerându-se responsabilă de producerea accidentului.
Instanța de fond a mai reținut că, într-una din declarațiile părții vătămate-fila 6 verso/dosar urmărire penală, s-a consemnat poziția victimei de la acea dată, potrivit căreia, fiind despăgubit de inculpată, nu mai are pretenții de la aceasta, dorind să participe în proces ca parte vătămată. Instanța a constatat că aprecierea acestei poziții ca o convenție civilă cu putere de lege între părțile contractante, în sensul art.969 cod civil, asupra căreia nu se mai poate reveni, este eronată, deoarece potrivit art.15 cod procedură penală, constituirea de parte civilă se poate face oricând în cursul procesului penal, până la citirea actului de sesizare.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel d e către inculpata, susținând că hotărârea este nelegală și netemeinică, deoarece s-a luat în considerare un număr de zile de îngrijiri medicale, mai mare decât cel real, respectiv 80-90 zile îngrijiri medicale în loc de 58 de zile îngrijiri medicale câte au fost necesare în realitate.
De asemenea, ca motiv de apel s-a invocat că prin declarația de la 06.03.2007, partea vătămată a renunțat la însuși dreptul de a solicita despăgubiri civile, astfel că se cere în principal admiterea apelului și respingerea cererii de despăgubiri civile, iar în subsidiar se solicită redozarea despăgubirilor la o sumă rezonabilă, deoarece cuantumul despăgubirilor civile la care a fost obligat inculpatul estre prea mare.
Prin decizia penală nr. 93 de la 05 noiembrie 2008 pronunțată în dosarul cu nr-, Tribunalului Mehedinți - Secția Penală a admis apelul declarat de inculpata; a desființat parțial sentința - în ce privește latura penală, în sensul că s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71 alin. 5 Cod penal, respectiv suspendarea executării pedepsei accesorii prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de prim control judiciar a reținut că, potrivit prevederilor art.71 alin 5 Cod penal pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii sau a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, se suspendă și executarea pedepselor accesorii.
În cauză, instanța de fond a aplicat, în baza art.184 alin 2 și 4.Cod Penal, o pedeapsă de 6 luni închisoare, iar în baza art. 81-82.Cod Penal a suspendat condiționat executarea pedepsei, atrăgând atenția inculpatei asupra disp. art.83 și 84.Cod Penal, fără a face însă aplicația dispozițiilor art. 71 alin 5.Cod Penal referitoare la suspendarea executării pedepselor accesorii.
Critica privind existența unor dubii cu privire la numărul de zile de îngrijiri medicale reținute ca fiind necesare pentru vindecarea părții vătămate, s-a apreciat de instanța de apel a fi neîntemeiată deoarece, chiar dacă în declarația dată de partea vătămată la fila 6 din dosarul de urmărire penală s-a reținut că numărul de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare este de 58 de zile, în realitate, acest număr de zile de îngrijiri medicale este de 80-90 și nu 58, așa cum în mod eronat a declarat olograf partea vătămată, această eroare nefiind de natură a pune la îndoială numărul de zile de îngrijiri medicale necesare părții vătămate pentru vindecare.
Privind susținerea în teză principală că partea vătămată a renunțat la dreptul de a cere despăgubiri civile, iar în teză subsidiară că acestea sunt prea mari s-a reținut de instanța de apel că, potrivit art.15 alin. 2.C.P.P. "constituirea ca parte civilă se poate face în cursul urmăririi penale, precum și în fața instanței de judecată până la citirea actului de sesizare".
În speță, actul de sesizare a instanței a fost citit la 24.01.2008, iar constituirea de parte civilă s-a făcut anterior, respectiv la 6.12.2007, așadar, în termenul legal.
Așa fiind, s-a constatat de instanța de apel că declarația prin care partea vătămată a arătat la urmărirea penală că s-a împăcat cu inculpatul și că a primit suma de 3500 lei, nu este o declarație de renunțare la dreptul de a cere despăgubiri civile, ci o simplă declarație de recunoaștere a primirii unei sume de bani. Aceasta este interpretarea ce se poate da acestei declarații față de împrejurarea că în termenul legal, partea vătămată s-a constituit parte civilă.
Mai mult, s-a apreciat că și în situația în care partea vătămată ar fi renunțat în mod univoc în faza de urmărire penală la însuși dreptul de a cere despăgubiri civile, atâta timp cât inculpatul nu a luat la cunoștință și nu și-a însușit actul de voință cu privire la renunțarea la drept a părții vătămate, aceasta poate să revină asupra renunțării, lucru care de altfel s-a și întâmplat prin constituirea de parte civilă făcută de partea vătămată în termenul legal, respectiv la 06.12.2007, înaintea citirii actului de sesizare la 24.01.2008.
Privind cuantumul despăgubirilor civile, s-a constatat că instanța de fond a apreciat în mod corect la 15.000 lei daunele morale, având în vedere că acestea nu se dovedesc cu probe, ci sunt fixate de instanță, luându-se în considerare suferințele fizice îndurate de partea vătămată timp de 90 de zile, faptul că nu mai poate munci cu același randament care l-a avut anterior accidentului, că i-au fost implantate două tije metalice centromedulare, că i s-a mai bătut o tijă în coapsa și una în fragmentul distal, împrejurări ce au avut drept consecință scurtarea piciorului părții vătămate cu circa 3- 4 cm.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs, în termen legal, inculpata, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, întrucât, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor și trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Dr. Tr.
Într-o teză subsidiară a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor și rejudecarea cauzei de către instanța de recurs, în sensul aplicării unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege.
Instanța de fond a judecat cauza deși procedura de citare la 15 noiembrie 2007, nu a fost legal îndeplinită.
A mai arătat că cererea de constituire ca parte civilă a Spitalului Județean TSa fost admisă deși nu a fost pusă în discuția părților.
Pedeapsa a fost greșit individualizată întrucât, deși au fost reținute circumstanțe atenuante nu s-a făcut aplic. dispozițiile art. 74, 76 Cod penal.
Recursul este nefondat.
Sunt neîntemeiate criticile formulate de recurent privind lipsa apărătorului, caz de casare prev. de art. 3859pct. 6 și art. 3859pct. 21 Cod procedură penală și judecarea cauzei fără citarea părților.
În faza de urmărire penală asistența juridică nu era obligatorie întrucât inculpata nu se afla în nici una din situațiile prev. de art. 171 alin.2 Cod procedură penală iar în faza de judecată a fost asistată, respectiv reprezentată de apărători aleși.
La termenele de judecată la care au avut loc dezbaterile, atât la instanța de fond, cât și la instanța de apel, procedura a fost legal îndeplinită. Deși a invocat cazul de casare prev. de art. 3859pct. 2 Cod procedură penală, în privința părții civile Spitalul Județean Tr. S, recurenta inculpată nu a dovedit un interes procesual iar o eventuală lipsă de procedură cu partea civilă nici nu ar fi putut influența soluția privind latura civilă a cauzei.
În privința cererii privind despăgubirile civile, instanța a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor asupra cererilor formulate de Spitalul Județean Tr.
Nu sunt fondate nici criticile formulate cu privire la individualizarea judiciară a pedepsei.
Instanța de fond, a făcut o justă aplicare a dispozițiile art. 72 Cod penal având în vedere gradul de pericol social al faptei inculpatei, urmările produse astfel că, pedeapsa de 6 luni aplicată este de natură să contribuie la realizarea scopului educativ și preventiv al pedepsei, iar scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea pedepsei, dispunând în mod corect suspendarea condiționată a executării pedepsei potrivit art. 81 Cod penal.
Având în vedere considerentele de mai sus, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge recursul formulat ca nefondat.
În baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală, va obliga recurenta la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 60 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata împotriva deciziei penale nr. 93 de la 05 noiembrie 2008, pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Mehedinți - Secția Penală.
Obligă recurenta la plata sumei de 60 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Martie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red. jud.: -
Jud. apel:
-04.03.2009 -
- DTS, va urmări și încasa de la recurenta - inculpată suma de 360 lei, cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Valentina TrifănescuJudecători:Valentina Trifănescu, Doru Filimon, George Ciobanu
