Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 221/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ Nr. 221/2008
Ședința publică din 22 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Stanca Ioana Marcu
JUDECĂTOR 2: Tiberiu Peter
JUDECĂTOR 3: Oana Maria Călian
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin:
- procuror
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de inculpatul și partea civilă împotriva deciziei penale numărul 16/32.01.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat -apărător ales pentru inculpatul recurent, lipsind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care nefiind cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat - pentru inculpatul recurent, solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate și în temeiul art. 385/9 pct.18 Cod pr.penală, admiterea recursului și pronunțarea unei soluții de achitare a acestuia în temeiul art. 11 pct.2 lit.a raportat la art. 10 lit.e Cod pr.penală.
Apreciază că în cauză s-a comis o gravă eroare de fapt care a dus la stabilirea unei pedepse pe care inculpatul nu era îndreptățit să o primească, atât instanța de fond cât și cea de apel pronunțând hotărâri nelegale și netemeinice deoarece nu s-a ținut cont de toate dovezile administrate în cauză.
Cu privire la recursul părții civile, prin care solicită majorarea despăgubirilor civile, solicită a fi respins ca nefondat.
Reprezentanta parchetului apreciază admisibile recursurile doar în sensul obligării inculpatului la plata daunelor morale în lei în cuantumul stabilit de instanța de apel.
Cu privire la motivele invocate de inculpat, apreciază că recursul este nefondat. Cuantumul despăgubirilor civile a fost corect stabilit în baza probelor administrate, impunându-se doar obligarea inculpatului la plata în lei a daunelor morale.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor penale de față:
În deliberare, constată:
Prin sentința penală nr. 574/3.10.2007 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosarul nr-, a fost condamnat inculpatul la pedepsele de:
Prin sentința penală nr. 574 din 3.10.2007 a Judecătoriei Sibiu, s-a dispus în baza art. 184 alin. 2 și 4.pen. condamnarea inculpatului loan, fiul lui loan și, născut la data de 18.08.1979 în Sibiu, CNP -, domiciliat în Sibiu,-,. 40, jud. Sibiu, lucrător comercial la CASH & ROMÂNIA S, la o pedeapsă de 1 an închisoare.
În baza art. 71 alin. 2.pen. s-au interzis inculpatului drepturile civile prev. de art. 64 lit. a) - c) pen.
în baza art. 81 alin. 1.pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durtă de 3 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 alin. 2.pen.
În baza art. 359.pr.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 și 84.pen.
în baza art. 14 și 346 alin. 1.pr.pen. cu aplicarea art. 998 - 999.civ. și a art. 1003.civ. a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente CASH & ROMÂNIA la plata sumelor de:
-7.033,68 lei către Spitalul Clinic Județean Sibiu, cu titlu de despăgubiri
materiale, și
-4.300 lei, cu titlu de daune materiale și 20.000 Euro, cu titlu de daune
morale către partea civilă.
S-a constatat că ROMÂNEASCĂ B are calitate de asigurător în cauză.
S-a dispus respingerea acțiunii civile a părții civile Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Sibiu.
În baza art. 193 alin. 1 și 2.pr.pen. a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente CASH & ROMÂNIA la plata către partea vătămată a sumei de 215,40 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
În baza art. 191 alin. 1 și 3.pr.pen.a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente CASH & ROMÂNIA la plata sumei de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
în data de 11.06.2005 inculpatul loan își desfășura activitatea la Raionul "" din cadrul SC CASH &C SRL Fiind în timpul serviciului, acesta a mutat diverși paleți pe rafturi cu ajutorul motostivuitorului. în jurul orei 19,30, utilajul era oprit pe culoarul acestui sector, iar partea vătămată era însoțită de soțul ei și efectua cumpărături în cadrul acestui raion. în scopul de a-și alege niște produse, partea vătămată s-a așezat în dreptul motostivuitorului, în poziția ghemuită, căutând marfa pe rafturile de jos.
, inculpatul s-a urcat în utilaj pornind motorul. Fără a se asigura suficient, acesta a pus în mișcare motostivuitorul efectuând o manevră de mers înapoi și apoi de rotație. In aceste condiții, partea vătămată a fost prinsă între raft și partea din spate a utilajului.
În urma accidentului victima a fost transportată la spital. S-a stabilit, inițial, că leziunile corporale suferite de aceasta au necesitat 50-55 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare. Ulterior, potrivit raportului de expertiză medico-legală s-a prelungit durata îngrijirilor medicale la 90-100 zile.
S-a reținut că prin raportul de nouă expertiză medico-legală întocmit în faza de judecată s-a concluzionat că durata zilelor de îngrijiri medicale necesare pentru vindecarea leziunilor este de 160-180, că în urma accidentului partea vătămată a rămas cu o infirmitate fizică permanentă și că în prezent capacitatea de muncă a acesteia este scăzută cu 50% (filele 160-166).
Martorii oculari și au arătat că, în momentul când partea vătămată s-a poziționat lângă motostivuitor pentru a alege marfa, în utilaj nu era nici o persoană și acesta era oprit. De asemenea, au arătat că inculpatul a pus în funcțiune motostivuitorul asigurându-se insuficient în stânga și dreapta, "doar la nivelul capului " și fără a folosi sistemul de avertizare sonoră".
Pe parcursul cercetărilor inculpatul a recunoscut că s-a asigurat insuficient în momentul când a pus în funcțiune motostivuitorul și, cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, a menționat că nu pusese în funcțiune nici sistemul de avertizare sonoră. Conform fișei postului, acesta ar fi avut obligația de a se asigura corespunzător înainte de a pune în mișcare utilajul și de a-l manevra la o distanță de minim 2,5 față de orice persoană.
Apărarea inculpatului a fost grefată în principal pe ideea că și victima ar
avea o culpă în producerea accidentului, că aceasta stătea ghemuită și indiferent dacă el s-ar fi asigurat sau nu, nu ar fi putut să o vadă și că la momentul producerii accidentului sistemul de avertizare al motostivuitorului era oprit. S-a apreciat de instanța de fond că apărarea inculpatului nu a fost de natură nici a diminua și nici a înlătura răspunderea acestuia.
În primul rând, după cum chiar inculpatul a recunoscut, acesta mai înainte de a pune utilajul în funcțiune s-a deplasat la capătul coridoarelor și a deblocat accesul pe acestea prin îndepărtarea lanțurilor care blocau accesul.
În aceste condiții inculpatul trebuia să prevadă că pe coridor poate intra persoană și trebuia să se asigure la efectuarea manevrei de întoarcere.
În al doilea rând, instanța de fond a reținut că poziția părții vătămate (ghemuit sau în picioare) nu a avut nici o relevanță. Inculpatul era dator să se asigure înainte de a se pune în mișcare că nici o persoană nu este lângă utilaj indiferent de poziționarea acelei persoane. De vreme ce obiectul pe care partea vătămată dorea să-l achiziționeze se afla la un nivel care o obliga pe aceasta să se aplece și de vreme ce nu toate bunurile din magazin pot fi accesate stând în picioare, din nou inculpatul trebuia să prevadă că este posibil ca o persoană să fie lângă raft.
În fine faptul că inculpatul (după cum chiar el a recunoscut) s-a uitat în stânga și în dreapta și nu și în spate unde se afla partea vătămată, a arătat faptul că acesta nici măcar nu s-a asigurat suficient la punerea în funcțiune a utilajului. Argumentul acestuia în sensul că și dacă s-ar fi uitat și tot nu ar fi văzut-o nu a putut fi primit. existente în magazinul Metro sunt de notorietate pentru orice client al acestuia. Modul în care este conceput acel utilaj nu face nicidecum imposibilă vizibilitatea în spatele acestuia, în măsura în care persoana care îl conduce se uită.
Prin urmare, instanța de fond considerat că accidentul a avut ca și cauză exclusivă neatenția inculpatului care a pus respectivul utilaj în mișcare fără a se asigura suficient.
S-a reținut de către prima instanță că fapta inculpatului care, nerespectând măsurile de prevedere pentru exercitarea activității de motostivuitorist, din culpa sa a produs părții vătămate leziuni corporale ce au necesitat 90-100 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, constituie infracțiunea prev. de art. 184 al.2 și 4 Cp.
Modul și mijloacele concrete de comitere a faptei, împrejurările de loc și timp ale comiterii ei, lipsa vreunui scop în comiterea acesteia, urmările foarte grave produse și persoana inculpatului (tânăr, fără antecedente penale, sincer, studii medii, cu loc de muncă) au justificat aprecierea că aplicarea unei pedepse de 1 an închisoare a cărei executare o va suspenda instanța condiționat în baza art. 81 alin. 1.pen. pe o durată de 3 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 alin. 1. este de natură a asigura scopul ei preventiv.
Lipsa oricăror antecedente penale, atitudinea sinceră a inculpatului, prezența acestuia în sala de judecată - arătând astfel că a înțeles gravitatea faptei sale - au fost argumente în sprijinul ideii că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea ei.
În baza art. 359 Cpp. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 și 84.
S-a constatat că partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu sumele de 3423,54 lei și 102,24 USD cu titlu de daune materiale(majorate ulterior cu încă 2507,62 lei), 5.000 EUR câștig nerealizat de soțul ei pe perioada în care s-a ocupat de îngrijirea părții vătămate, 10.000 EUR diferența de vânzare apartament actual și achiziționarea unui apartament la un etaj inferior și 130.000 EUR daune morale.
În dovedirea pretențiilor sale partea civilă a depus la dosar o serie de chitanțe care au atestat atât efectuarea consultațiilor medicale, achiziționarea de medicamente cât și a tratamentului de specialitate cât și efectuarea deplasărilor cu ajutorul unor firme de taximetrie, toate acestea în sumă de 4.300 lei (sumă rezultată din însumarea chitanțelor depuse la dosar). La dosar nu s-a depus nici un fel de dovadă privind achiziționarea saltelei speciale și privind veniturile nerealizate de către soț. De asemenea chiar dacă se pare că ar fi fost necesară achiziționare sau mai exact schimbare apartamentului cu un altul situat la un etaj inferior atâta timp cât nu există nici o dovadă că acesta a și fost achiziționat și atâta timp cât nu se cunoaște cu exactitate care este diferența de preț (și mai ales dacă există cu adevărat o asemenea diferență) s-a considerat că aceste pretenții nu pot fi acceptate.
S-a apreciat că acordarea de daune morale se impune. S-a avut în vedere atât faptul că partea civilă o lungă perioadă de timp a stat imobilizată cât și faptul că aceasta a suferit numeroase tratamente, internări medicale, intervenții chirurgicale. în fine, faptul că aceasta a rămas cu o infirmitate fizică permanentă și că are diminuată capacitatea de muncă au justificat o dată în plus acordarea daunelor orale într-un cuantum care să asigure o reparare pe cât posibil echitabilă a prejudiciului nepatrimonial suferit dar care totuși să nu reprezinte o spoliere a inculpatului sau a părții responsabile civilmente indiferent de notorietatea acesteia din urmă.
În baza art. 14 și 346 alin. 1 Cpp. cu aplicarea art. 998-999. și a art. 1003. a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC. SRL ROMÂNIA la plata sumelor de:
-7.033,68 lei către Spitalul Clinic Județean Sibiu cu titlu de despăgubiri materiale și
-4.300 lei cu titlu de daune materiale și 20.000 EUR cu titlu de daune morale către partea civilă.
S-a constatat că SC ROMÂNEASCĂ SA B are calitatea de asigurător în cauză.
S-a respins acțiunea civilă a părții civile Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Sibiu, de vreme ce calitate procesuală în prezenta cauză nu mai are.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpatul și partea vătămată fără a le motiva, inculpatul motivându-l ulterior.
Prin decizia penală nr. 16/A/23.01.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-, s-au respins ca nefondate apelurile declarate de partea civilă și inculpatul împotriva sentinței penale nr. 574/2007 pronunțate de Judecătoria Sibiu.
A fost obligat fiecare apelant la plata a câte 50 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.
Instanța de apel a apreciat că prima instanță a reținut corect starea de fapt și vinovăția inculpatului, dând o încadrare juridică legală faptei.
Susținerea inculpatului în sensul că în cauză ar fi operante prevederile art. 47.pen. cu privire la cazul fortuit, nu este întemeiată. Cazul fortuit se bazează pe o imposibilitate generală și obiectivă de prevedere a împrejurării cauzatoare a urmării periculoase. Or, așa cum reiese și din considerentele sentinței atacate, neprevederea în cazul speței de față, este rezultatul conduitei culpabile a inculpatului, care nu s-a asigurat că nu este în jur nici o persoană care ar putea fi afectată de manevrarea motostivuitorului.
Și apelul părții vătămate este nefondat. Prima instanță a apreciat bine cuantumul daunelor morale, pe care Ie-a acordat într-un cuantum de natură a compensa trauma psihică a victimei.
În acest context, este de observat că acesteia i s-au respins o serie de cereri de despăgubiri, ca nedovedite și pe care nu Ie-a mai reiterat în apel. Acordarea daunelor morale nu poate fi făcută ca o compensare pentru despăgubirile materiale ce nu s-au dat de către instanță, pentru diverse cauze. Așa fiind, cererea de majorare apare ca neîntemeiată.
Împotriva acestor hotărâri, a declarat recurs în termen inculpatul și partea civilă.
Inculpatul a solicitat în principal prin apărător ales achitarea sa, întemeiată pe dispozițiile art. 10 lit. e CPP, motivând existența cazului fortuit prin aceea că nu a observat nici o persoană în preajma utilajului pe care îl manevra, astfel că nu a sesizat și nici nu a fost sesizat de altcineva cu privire la vreo stare de pericol.
Partea civilă a solicitat în scris majorarea daunelor morale la suma de 130.000 Euro, așa cum a solicitat inițial.
Verificând legalitatea și temeinicia hotărârilor atacate, prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și din oficiu, Curtea constată că recursurile părților sunt fondate, însă pentru următoarele considerente:
Toate probele administrate în cauză atestă în afara oricărui dubiu că inculpatul este cel care, datorită neatenție în manevrarea utilajului - motostivuitor, a cauzat vătămarea corporală a victimei.
În mod evident, s-a reținut că fapta s-a comis cu vinovăție în forma culpei fără prevedere, însă normele de manevrare a respectivului utilaj îi impuneau inculpatului să se asigure în prealabil, fapt care ar fi dus la observarea victimei și la evitarea accidentării acesteia.
Curtea apreciază însă că instanța de fond nu a făcut o justă aplicare a dispozițiilor art. 52 și 72 CP, cu privire la individualizarea pedepsei aplicate, ținând seama de împrejurările comiterii faptelor, de forma de vinovăție, de urmarea gravă produsă și de circumstanțele de ordin personal ale inculpatului.
Se apreciază astfel că o pedeapsă de 6 luni închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, este aptă să asigure împlinirea dublului scop, educativ și represiv al sancțiunii și să ducă la reeducarea inculpatului.
În al doilea rând, în mod nelegal a procedat instanța de fond și a menținut instanța de apel, atunci când a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.c CP, în condițiile art.71 CP. Aceasta, întrucât infracțiunea care a determinat condamnarea este absolut independentă de aspectele legate de exercitarea unei profesii sau desfășurarea unei activități de care să se fi folosit inculpatul la comiterea faptei.
Nu s-a demonstrat că retragerea absolută și prin efectul legii a acestor drepturi ale inculpatului ar corespunde unei necesități primordiale privind interesele vreunei persoane și că, în consecință, ar urmări un scop legitim.
În ce privește latura civilă a cauzei, ținând seama și de practica instanței, Curtea apreciază față de aceleași împrejurări anterior reținute și față de urmările produse constând în vătămarea victimei, că daunele morale acordate de instanța de fond sunt nejustificat de mari și totodată împovărătoare pentru inculpat, sens în care Curtea va reduce cuantumul acestora la suma de 10.000 Euro.
În favoarea ambelor părți, se va dispune obligarea inculpatului la plata despăgubirilor, alternativ în euro sau în echivalent în lei, la data efectuării plății.
În consecință, în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. d CPP, Curtea va admite recursurile inculpatului și părții civile.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul și recursul declarat de partea civilă împotriva deciziei penale nr. 16/23.01.2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu - Secția Penală în dosarul nr-.
Casează decizia penală atacată, precum și sentința penală nr. 574/3.10.2007 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosarul nr- sub aspectul individualizării pedepsei aplicate, aplicarea pedepsei accesorii prev. de art. 64 lit. c CP, cuantumului daunelor morale și stabilite și obligării alternative la plata daunelor morale și rejudecând în aceste limite:
Reduce cuantumul pedepsei aplicate inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 184 alin. 2,4 CP, de la 1 an închisoare, la 6 luni închisoare.
În baza art. 81, 82 CP, suspendă condiționat executarea pedepsei pe o durată de 2 ani și 6 luni, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 al.1 Cod penal cu aplicarea art. 71 al.5 Cod penal.
Înlătură dispoziția privind aplicarea pedepsei accesorii prevăzută de art. 64 lit.c Cod penal.
Reduce cuantumul daunelor morale de la suma de 20.000 euro la suma de 10.000 euro.
Obligă pe inculpat în solidar cu partea responsabilă civilmente SC CASH & ROMÂNIA să plătească această sumă părții civile sau echivalentul acesteia în lei calculat la cursul euro de la data plății.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor penale atacate.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 22 aprilie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - - - -
GREFIER,
- -
Red.
Dact. /2 ex. /8.05.2008
,
Președinte:Stanca Ioana MarcuJudecători:Stanca Ioana Marcu, Tiberiu Peter, Oana Maria Călian
