Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 305/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 305/R/2008
Ședința publică din 13 mai 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Delia Purice Președinte Secția Penală
JUDECĂTORI: Delia Purice, Maria Boer Iuliana Moldovan
- -
GREFIER: - -
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ reprezentat prin PROCUROR -.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de către inculpații și împotriva deciziei penale nr. 14 din 20 februarie 2008 a Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosar nr-, inculpații fiind trimiși în judecată după cum urmează:
inculpatul - pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. 2 și 4 pen. ( pentru partea vătămată )
inculpatul - pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. 2 și 4 pen. (pentru partea vătămată ) și art. 184 alin. 1 și 3 pen. (pentru partea vătămată ), totul cu aplicarea art. 33 lit. b pen.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul, inculpatul, partea civilă și partea civilă asistată de apărător ales, avocat din cadrul Baroului S, cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei, lipsă fiind părțile civile Spitalul Clinic Județean de Urgență C N, Spitalul Județean S și reprezentant legal - asigurator de răspundere civilă SC Reasigurare Astra SA
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că s-a depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură la data de 25 aprilie 2008 un memoriu de către inculpatul, în completarea motivelor de recurs, solicitând a fi avut în vedere la soluționarea cauzei. De asemenea, s-a depus la dosarul cauzei prin serviciul registratură la data de 30 aprilie 2008 o cerere de eliberare a unui certificat de grefă de către inculpatul, în vederea prelungirii dovezii de circulație. S-a depus totodată prin serviciul registratură la data de 5 mai 2008 motive de recurs de către inculpatul, solicitând a fi avute în vedere la soluționarea cauzei.
Curtea procedează, în temeiul art. 38514alin. 11pr.pen. la audierea inculpaților și, declarațiile acestora fiind consemnate conform proceselor verbale depuse la dosarul cauzei.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Inculpatul arată că se consideră nevinovat de producerea accidentului. Susține că dacă lemnele din căruță erau legate, atunci era avariată doar mașina.
Inculpatul apreciază că vina sa este în proporție de 20 %, restul de 80% fiindu-i imputabilă inculpatului și solicită să plătească doar în această proporție.
Apărătorul ales al părții vătămate arată că inculpatul a susținut că este nevinovat și a solicitat achitarea. Inculpatul recunoaște o culpă de 20 % în fața instanței de recurs, însă în recursul scris a recunoscut culpa în proporție de 25%, iar în fața instanței de fond în proporție de 50%. Apreciază că ambii inculpați trebuie să răspundă pentru că sunt vinovați de comiterea infracțiunii reținute în sarcina lor. Cu privire la latura civilă a cauzei, învederează că partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 75000 lei, cererea fiindu-i admisă doar parțial, acordându-se suma de 40000, cu titlu de despăgubiri civile. În motivarea scrisă depusă la dosar de către inculpatul se arată că această sumă este exagerată. Susține că atunci când s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 75000 lei a avut în vedere lucrarea " morale" de autorii G și, precum și practica internațională în această materie. Apreciază că suma solicitată cu titlu de despăgubire civilă nu este exagerată. Partea vătămată nu era obligată să se prezinte astăzi în fața instanței de judecată, însă a insistat să vină, pentru a se observa că a fost desfigurată în urma acestui accident.
În concluzie, solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați, cu obligarea acestora la suma de 1000 lei reprezentând onorariu avocațial.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recusurilor declarate de inculpați ca nefondate. Așa cum rezultă din cele două scripte depuse la dosarul cauzei inculpații se consideră nevinovați de producerea accidentului. Inculpatul a revenit asupra motivării scrise și a declarat că se consideră vinovat în proporție de 20%. În urma verificării probatoriului administrat în cauză apreciază că hotărârile pronunțate sunt temeinice și legale. Aspectele de nelegalitate ale hotărârii instanței de fond au fost înlăturate de Tribunalul Sălaj ca urmare a admiterii apelului. Din expertiza tehnică aflată la dosarul cauzei rezultă că inculpatul putea să evite accidentul dacă circula cu 61 km/h sau o altă modalitate de evitare ar fi fost prin ocolire pe partea. S-a reținut totodată că acea căruță nu era echipată regulamentar și din probele administrate în cauză rezultă că ambii inculpați au încălcat normele legale. Având în vedere textele de lege încălcate de inculpați, apreciază că instanța în mod corect a ajuns la concluzia că raportul de culpă este 50%, hotărârea fiind temeinică și legală din acest punct de vedere. Hotărârea este temeinică și legală și din punct de vedere al individualizării pedepsei.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, apreciază că instanța în mod corect a soluționat latura civilă, având în vedere atât suferințele morale, cât și suferințele fizice suferite de partea civilă, precum și diminuarea capacității de muncă a acesteia, acordându-i-se în acest sens o rentă lunară.
În concluzie, solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați ca nefondate.
Partea civilă solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că se consideră total nevinovat.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată se consideră vinovat în proporție de 20%.
CURTEA
Prin sentința penală nr.133/2007 a Judecătoriei Șimleu Silvaniei au fost
condamnati inculpatii:
1. născut la data de 17 decembrie 1976 în localitatea Z, jud.S, fiul lui și, domiciliat in, nr.323, judo S,.cetățean român, studii - școala profesională, muncitor la SC Z, CI seria - nr.-, căsătorit, 1 copil minor, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporala din culpă faptă prevăzută și pedepsită de art.184 alin.2 și 4 Cod penal la: 10 (zece) luni închisoare.
II. născut la data de 14 mai 1978 în localitatea Șimleu S, jud.S, fiul lui și, domiciliat în, nr.432, jud.S, cetățean român, studii 11 clase, fără ocupație, fără loc de muncă, CI seria - nr.-, căsătorit, 1 copil minor, stagiul militar satisfăcut, gradul soldat, fără antecedente penale pentru săvârșirea infracțiunilor:
1. Vătămare corporala din culpă faptă prevăzută și pedepsită de art.184 alin.2 și 4 Cod penal la (văt p. ),la:10(zece) luni închisoare;
2. Vătămare corporala din culpă faptă prevăzută și pedepsită de art.184 alin. 1 și 3 Cod penal la (văt p. ), la: 8(opt) luni .;
In baza art.33 lit.a, 34 lit.b Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de: 10 (zece) luni închisoare.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71,64 literele "a-b" Cod penal pe durata pedepselor aplicate în privința ambilor inculpați.
In temeiul art.81, 82 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate ambilor inculpați, precum și a pedepselor accesorii, stabilind un termen de încercare de 2 (doi) ani și 10 (zece) luni.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art.359 Cod procedură penală atrăgând atenția inculpaților și asupra consecințelor prevăzute de art. 83 Cod penal privind revocarea suspendării pedepsei în cazul săvârșirii unei infractiuni în cursul termenului de încercare.
S-a admis acțiunea civilă formulată de Spitalul Județean S - Z și în consecință au fost obligați cei doi inculpați - și
să plătească acestei părți civile în solidar suma de 1.415,18 lei -reprezentând cheltuieli de spitalizare ale părții vătămate -cu dobânzi legale de la rămânerea definitivă a hotărârii până la achitare; a fost obligat inculpatul să plătească părții civile Spitalul Județean S - Z suma de 730,61 lei -reprezentând cheltuieli de spitalizare ale părții vătămate - cu dobânzi legale de la rămânerea definitivă a hotărârii până la achitare.
De asemenea, s-a admis acțiunea civilă formulată de Casa de Asigurări de Sănătate C acțiune continuată de Spitalul Clinic de Urgență C și în consecință
inculpații - și - au fost obligați să plătească Spitalului Clinic de Urgență C - în solidar - suma de 2674,57 lei -reprezentând cheltuieli de spitalizare ale părții vătămate - cu dobânzi legale de la rămânerea definitivă a hotărârii până la achitare.
S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea vătămată și a fost obligat inculpatul - să plătească acestei părți civile suma de 1.523,65 lei despăgubiri din care suma de 1500 lei reprezintă daune morale și diferenta daune materiale.
S-a admis în parte acțiune a civilă formulată de partea vătămată și în consecință au fost obligați cei doi inculpați - și - să plătească acestei parți civiIe în solidar: suma de 8.428 lei daune materiale; suma de 40.000 lei daune morale; despăgubiri periodice lunare în sumă de 291,67 lei, începând cu 15.05.2006 și până la încetarea sau modificarea gradului de invaliditate al părții civile.
Asiguratorul SC Reasigurare SA Zaf ost obligată în solidar cu inculpatul - la plata sumelor reprezentând daune morale și materiale acordate părții civile precum și la plata cheltuielilor de spitalizare la care a fost obligat inculpatul pentru partea vătămată, însă doar în limita sumei de 10.000 lei RON prev.de art.10 lit.b din Normele privind aplicarea legii în domeniul asigurărilor obligatorii de răspundere civilă pentru pagubele produse terților prin accidente de autovehicule.
In temeiul art.193 Cod procedură penală inculpații și
au fost obligați să plătească părții civile în solidar suma de 1.175 lei cheltuieli judiciare.
In baza art. 191 Cod procedura penala inculpații - și
- au fost obligați să plătească statului suma de câte 150 lei cheltuieli judiciare fiecare.
Asiguratorul SC Reasigurare AZa fost obligat în solidar cu inculpatul - la plata sumelor reprezentând cheltuieli judiciare către stat si către partea vătămată însă doar în limita sumei de 10.000 lei RON prev. de art.10 lit.b din Normele privind aplicarea legii în domeniul asigurărilor obligatorii de răspundere civilă pentru pagubele produse terți lor prin accidente de autovehicule.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
În data de 16 noiembrie 2005 în jurul orelor 17-18 inculpatul conducea mașina personală cu nr. de înmatriculare - pe drumul dintre localitățile Z -. In mașină se mai aflau soția și fiica inculpatului.
La ieșirea din localitatea Z inculpatul le-a luat la ocazie pe martora și pe partea civilă. Era aproape întuneric, a început ploaia astfel încât carosabilul era umed. Intre localitățile de și, după o curbă, ajungând pe o porțiune de drum în linie dreaptă, după parcurgerea a 100-150 metri arată inculpatul că a observat în fața sa la aproximativ 10-20 moc ăruță, circulând pe același sens. Inculpatul a arătat că a frânat dar mașina nu s-a oprit și a intrat în coliziune "cu căruța, care nu era semnalizată luminos iar lemnele nu erau asigurate (legate). In urma impactului lemnele din căruță au intrat în mașină (177 dosar fond).
Căruța cu care mașina inculpatului a intrat în coliziune era condusă de inculpatul, iar în căruță se mai afla și martorul.
Audiat fiind în cauză inculpatul, acesta a arătat că vehiculul (căruța) sa nu era semnalizată în nici un fel doar martorul avea asupra sa o brichetă ce emana o lumină albăstruie (176 dosar fond).
În ceea ce privește intervalul orar 17-18, reținut de instanță ca fiind cel la care s-a produs coliziunea, acesta rezultă din declarațiile coroborate ale celor doi inculpați: cu ocazia audierii inculpatului de către instanță (176 dosar fond) acesta a arătat că la data respectivă între orele 17-18 se deplasa cu căruța între localitățile de și; la rândul său inculpatul, cu ocazia primei declarații date în cursul urmăririi penale a arătat că în data de 16.11.2005 în jurul orelor 18 se deplasa cu mașina prin localitatea Z îndreptându-se spre.
Faptul că segmentul de drum pe care s-a produs accidentul era umed în momentul respectiva rezultat din declarațiile date în cauză de inculpatul cu ocazia audierii sale de către instanță (177 dosar fond) declarație care se coroborează cu declarațiile date de partea vătămată - soția inculpatului (201 dosar fond) și martora - persoană neinteresată în cauză care se afla în mașina inculpatului În momentul respectiv (179 dosar fond).
Aceeași martoră - a relatat instanței că la o distanță de 100 m de o curbă, fără să vadă nimic, au simțit o izbitură.
In urma impactului, așa cum a rezultat din actele medicale existente la dosarul cauzei, a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 60 zile de îngrijiri medicale care au pus în primejdie viața acesteia (32-33 dosar fond); partea vătămată a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 17-18 zile de îngrijiri medicale(35 dosar fond); martora a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 26-28 zile de îngrijiri medicale(36dosar fond).
În cursul judecății s-a dispus efectuarea unui raport de constatare medico legală având ca obiectiv stabilirea gradului de invaliditate a părții vătămate. Prin concluziile raportului de constatare medicală întocmit(188-190)precum și a completării la acest raport(223)a rezultat că partea vătămată prezintă o pierdere a capacității de muncă corespunzătoare gradului III de invaliditate iar procentual capacitatea de muncă este pierdută în proporție de 500/0, invaliditatea având legătură directă de cauzalitate cu accidentul rutier produs la data de 16.11.2005.
În cauză s-a dispus - în cursul urmăririi penale - efectuarea unui raport de expertiză medico-legală de către expertul (43-64 dosar fond) care a arătat în concluziile formulate faptul că:
- accidentul nu putea fi evitat de către conducătorul auto prin frânare, dacă acesta era obligat sa circule cu faza de întâlnire, iar în condițiile în care acesta circula cu faza de drum, rezultă că accidentul putea fi evitat dacă circula cu o viteză mai mică de 61,5 km/h;
- accidentul putea fi evitat de către conducătorul auto dacă acesta efectua manevra de ocolire prin stânga, manevră ce rezultă că a fost posibilă întrucât celălalt sens de circulație era liber și din sens contrar în acel moment nu circulau alte vehicule;
- accidentul putea fi evitat și de către conducătorul de vehicul cu tracțiune animală, dacă acesta nu circula noaptea pe un drum public, cu căruța neechipata regulamentar, cu mijloace de iluminare-semnalizare.
In cursul judecății, la solicitarea inculpatului, s-a dispus de către instanță completarea raportului de expertiză, expertul urmând să răspundă la următoarele întrebări:
II 1.De la ce distanță putea fi observată căruța implicată în accident, dacă era echipată corespunzător cu elemente reflectorizante?
2.In condițiile în care căruța era echipată -corespunzător, putea să fie observată de la o distanță care să permită evitarea accidentului, în condițiile în care viteza de deplasare a autoturismului era sub 75 km/h?
Expertul a arătat în concluziile completării solicitate faptul că în condițiile în care căruța era echipată corespunzător putea fi observată de către conducătorul auto de la o distanță de circa 136 m iar în aceste condiții accidentul putea fi evitat de către conducătorul auto prin frânare, la viteza de 75 km/h(21 9-222 dosar fond).
Față de probatoriul administrat instanța a reținut că accidentul de circulație s-a produs din culpa egală și comună a celor doi inculpați întrucât pe de o parte inculpatul putea evita accidentul dacă acesta efectua manevra de ocolire prin stânga, manevră ce rezultă că a fost posibilă întrucât celălalt sens de circulație era liber și din sens contrar în acel moment nu circulau alte vehicule-fapt confirmat de martor(179dosar fond)- încă1când astfel dispozițiile art.48 din OUG 195/2002 conform căruia conducătorul de autovehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze în funcție de condițiile de drum astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță; iar pe de altă parte conducătorul de vehicul cu tracțiune animală, inculpatul, putea evita accidentul dacă nu circula noaptea pe un drum public, cu căruța neechipata regulamentar, cu mijloace de iluminare-semnalizare - încălcând astfel dispozițiile art.19 din OUG 195/2002 în vigoare la data producerii evenimentului rutier, prevăzute în prezent de art.17 din HG 1391/2006.
Inculpatul a încercat să se prevaleze de împrejurări de natură să-i înlăture răspunderea penală sau cel puțin să-i diminueze gradul de culpă dar aceste împrejurări nu s-au confirmat ca urmare a probatoriului administrat.
Astfel în primele declarații date în cursul urmăririi penale inculpatul a arătat că în secundele premergătoare impactului circula având luminile de întâlnire fără însă să precizeze că din sens opus circula un alt autovehicul (13, 15-17 dosar fond), cu ocazia audierii sale de către procuror a declarat că nu a putut evita impactul cu căruța deoarece distanța la care a văzut-o a fost prea mică iar ocolirea căruței nu o putea efectua prin ocolire pe partea întrucât din sensul celălalt de mers, respectiv din față venea un alt autovehicul. Și cu ocazia audierii sale de către instanță inculpatul a arătat că din sens opus venea un alt autovehicul în momentele premergătoare impactului.
Instanța a luat act de faptul că această împrejurare invocată de inculpat nu se coroborează cu declarația dată în cauză de martora care audiată fiind în cauză a declarat textual: " dacă ar fi venit o mașină din sens opus eu aș fi văzut-o".
Totodată instanța a dispus înlăturarea declarației dată în cauză de martorul, declarație care prezintă numeroase inadvertențe și nici nu se coroborează cu ansamblul probator administrat. Astfel acest martor a declarat că lemnele încărcate în căruță erau de lungime a acesteia, fără să depășească această lungime-parte de declarație care intră în contradicție cu declarația dată de inculpatul (conducătorul căruței) care a arătat că lemnele pe care le transportau depășeau cu 20 cm lungimea căruței, aspect care a rezultat cu claritate și din planșele foto atașate la dosarul cauzei (89-91 dosar fond).
Același martor a relatat că în momentul impactului era încă lumină și erau condiții de vizibilitate de până la aproximativ 100 m - aspecte ce nu au putut îi însă reținute întrucât la data de 16 noiembrie soarele apune înainte de orele 17,00, fiind astfel imposibil ca vizibilitatea în momentul producerii accidentului-stabilit de instanță ca fiind 17,00-18,00 - să fie cea declarată de acest martor.
In drept, fapta inculpaților și de a cauza părții vătămate leziuni care au necesitat pentru vindecare 60 zile de îngrijiri medicale și care au pus în pericol viața victimei au întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, faptă prevăzută și pedepsită de art.184 alin.2 și 4 Cod penal.
Apreciind în concret gradul de pericol social al faptelor comise de cei doi inculpați, pe baza criteriilor generale prevăzute de art.72 Cod penal, ținând cont de faptul că inculpații nu au antecedente penale, instanța a aplicat fiecăruia dintre cei doi inculpați pedeapsa de câte 10 luni închisoare.
Fapta inculpatului de a cauza părtii vătămate leziuni care au necesitat pentru vindecare 17-18 zile de îngrijiri medicale a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, faptă prevăzută și pedepsită de art.184 alin. 1 și 3 Cod penal.
Apreciind în concret gradul de pericol social al faptelor comise de cei doi inculpați, ținând cont de faptul că inculpatul a fost sincer, nu are antecedente penale, pe baza criteriilor generale prevăzute de art.72 Cod penal, instanța a aplicat inculpatului pedeapsa de 8 luni .
In baza art.33 lit.a,34 lit.b Cod penal inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 10 (luni) luni închisoare.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71,64 lit. "a-b" Cod penal pe durata pedepselor aplicate în privința ambilor inculpați.
Considerând că scopul pedepselor poate fi atins și fără executarea efectivă a acestora, fiind întrunite cerințele cumulativ impuse de art.81 Cod penal instanța a făcut aplicarea acestui text și a dispus suspendarea condiționata a executării pedepsei aplicate ambilor inculpați, precum și a pedepselor accesorii, stabilind în baza art.82 Cod penal un termen de încercare de 2 (doi) ani si 10 (zece) luni.
Instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art.359 Cod procedura penala atrăgând atenția inculpaților și asupra consecințelor prevăzute de art. 83 Cod penal privind revocarea suspendării pedepsei în cazul săvârșirii unei infractiuni în cursul termenului de încercare.
Cu privire la latura civilă:
La data de 21 mai 2007 Spitalul Județean SZs -a constituit parte civilă cu suma de 2294,36 lei reprezentând cheltuielile de spitalizare ale părților vătămate, și solicitând totodată obligarea inculpaților și la plata dobânzilor legale de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la achitare (146 dosar fond).
In baza art.14 Cod procedură penală, art.313 din OUG 72/2006 pentru modificarea și completarea Legii 95/2006 instanța a admis acțiune a civilă formulată de Spitalul Județean S - Z și în consecință a obligat pe cei doi inculpați și - să plătească acestei părți civile în solidar suma de 1.415,18 lei -reprezentând cheltuieli de spitalizare ale părții vătămate -cu dobânzi legale de la rămânerea definitivă a hotarârii până la achitare.
Totodată inculpatul a fost obligat să plătească părții civile Spitalul Județean S-Z suma de 730,61 lei -reprezentând cheltuielile de spitalizare ale părții vătămate - cu dobânzi legale de la rămânerea definitivă a hotărârii până la achitare.
Având în vedere că partea vătămată nu a făcut plângere prealabilă împotriva celor doi inculpați, aceștia nu au putut fi obligați la plata cheltuielilor sale de spitalizare.
In cursul urmăririi penale Casa de Asigurări de Sănătate C s-a constituit parte civilă (66 dosar fond) cu suma de 2674,57 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare ale părții vătămate - cu dobânzi legale de la extemare și până la achitarea integrală.
Potrivit art.313 alin.1 din OUG 72/2006 pentru modificarea și completarea Legii 95/2006 pentru litigiile având ca obiect recuperarea prejudiciilor cauzate furnizori lor de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată, furnizorii de servicii medicale se în toate drepturile și obligațiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate și dobândesc calitatea procesuală a acestora în toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată.
In consecință, în baza art.998 Cod civil, art.14 Cod procedură penală instanța a admis acțiune a civila formulata de Casa de Asigurări de Sănătate C acțiune continuată de Spitalul Clinic de Urgență C și în consecință a obligat pe inculpații și - să plătească Spitalului Clinic de Urgență C -în solidar suma de 2674,57 lei -reprezentând cheltuieli de spitalizare ale părții vătămate - cu dobânzi legale de la rămânerea definitivă a hotărârii până la achitare.
In ceea ce privește constituirile de parte civilă formulate de și
instanța a reținut următoarele:
Partea vătămată a suferit leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 17-18 zile de îngrijiri medicale (73-75 dosar fond) și s-a constituit parte civilă cu suma de 250 RON despăgubiri materiale din care 100 RON taxă expertiză și 150 RON cheltuieli de deplasare și suma de 7.500 RON daune materiale (153 dosar fond).
In privința sumelor solicitate cu titlu de daune de această parte civilă instanța a reținut că prin probatoriul administrat pretențiile solicitate cu titlu de daune materiale au fost dovedite doar în parte, fiind îndreptățită doar la suma de 47,30 lei reprezentând costul taxei de expertiză medico-legală (34 dosar fond) iar celelalte pretenții nu și le-a dovedit.
In privința sumelor solicitate cu titlu de daune morale instanța a apreciat că pentru prejudiciul moral încercat în urma leziunilor suferite după producerea accidentului de circulație a cărei victimă a fost, părții civile i se cuvine suma de 3000 lei-pentru acoperirea prejudiciului moral.
Cum accidentul de circulație s-a produs din culpa comună și egală a celor doi inculpați a rezultat că inculpatul va fi obligat să achite acestei părți civile doar din suma de 3047,30 lei ( daune morale și materiale) și anume suma de 1.523,65 lei, cealaltă J din sumă ar fi trebuit să fie acoperită de inculpatul cu care însă partea civilă s-a împăcat în cursul urmăririi penale.
In consecință, instanța în baza art.998 Cod civil, art.14 Cod procedură penală a admis în parte acțiune a civilă formulată de partea vătămată și a obligat pe inculpatul - să plătească acestei părți civile suma de 1.523,65 lei despăgubiri din care suma de 1500 lei reprezintă daune morale și diferența daune materiale.
La rândul său partea vătămată s-a constituit parte civilă în cursul judecății cu suma de 3848 lei daune materiale, la care se adaugă despăgubiri periodice lunare de la data producerii accidentului și până la zi în sumă de 200 RON precum și daune morale în sumă de 75.000 RON (128-129 dosar fond, majorându-și ulterior pretențiile și solicitând cu titlu de despăgubiri periodice lunare suma de 304 lei, începând cu data 16.11.2005, la care se adaugă venitul lunar nerealizat în gospodăria personală în sumă de 200 lei și despăgubiri materiale de 7000 lei (236 dosar fond).
Din probatoriul administrat instanța a reținut că această parte civilă este îndreptățită să fie despăgubită cu suma de 8.428 lei reprezentând daune materiale sumă dovedită cu următoarele mijloace de probă:
-conform adeverinței de la locul de muncă (235 dosar fond) această parte civilă a realizat în perioada 16.11.2005-15.05.2006 un venit total de 2317 lei, deci 386 lei lunar, în condițiile în care în perioada ulterioară venitul brut lunar a fost de 560 lei lunar,
-În perioada în care partea civilă a fost în concediu medical:16.11.-.05.2006 aceasta a fost lipsită de un venit lunar de la locul de muncă de 174 lei, pe o perioadă de 6 luni-rezultă că diferența dintre venitul pe care-l putea realiza în aceste 6 luni și cel realizat efectiv este de 1044 lei;
-conform aceleiași adeverințe (235 dosar fond) a rezultat că în perioada 16.11.2005-15.05.2006 valoarea tichetelor de masă de care ar fi beneficiat partea civilă este de 836 lei;
-instanța a luat act totodată că partea civilă a dovedit efectuarea unor cheltuieli în sumă de 2700 lei pentru deplasările la doctori conform declarației date în cauză de martorul (225 dosar fond);
-conform actelor depuse de partea civilă (130,131,135 dosar fond) a rezultat că partea civilă a cheltuit pentru medicamente și proteze suma de 848 lei constând în achiziționarea unei meșe cu șuruburi în sumă de 630 lei, taxă de consultație în sumă de 37 lei și taxe expertiză de 47 lei, lentile terapeutice 134.
Cu privire la despăgubirile periodice lunare solicitate de partea civilă instanța a acordat aceste despăgubiri începând cu data de 15.05.2006 și stabilindu-le la suma de 291,67 lei lunar.
Pentru stabilirea cuantumului despăgubirilor civile, constând în despăgubiri periodice lunare instanța a ținut cont de următoarele mijloace de probă și a făcut următoarele calcule:
In urma audierii martorului Torma a rezultat că partea civilă realiza înainte de accidentul a cărei victimă a fost un venit lunar net din vânzarea produselor agricole suma de 500 lei. Același martor a relatat instanței faptul că din creșterea și vânzarea porcilor partea civilă câștiga un venit net de 1000 lei anual (226 dosar fond).
A rezultat așadar că partea civilă realiza lunar suma de 583,34 lei din munca în gospodăria personală ( 500 lei din vânzarea produselor agricole și 83,34 lei din creșterea porcilor: 1000 lei anual: la 12 luni = 83,34 lei ).
Având în vedere faptul că pierderea capacității de muncă a părții civile este de 50%, suma de 583,34 lei se împarte la 2, rezultând astfel suma de 291,67 lei.
Cu privire la daunele morale solicitate instanța le-a admis de asemenea doar în parte, apreciind că suma de 40.000 lei este în măsură să compenseze prejudiciul moral suferit de partea civilă, care în urma accidentului de circulație a cărei victimă a fost, a suferit leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 60 de zile de îngrijiri medicale, și s-a soldat cu paralizia parțială a ochiului stâng, atrofia nervului optic și strabism divergent secundar, care au determinat o invaliditate de 50% a părții civile.
Faptul că partea civilă a fost puternic afectată de leziunile suferite care au avut legătură directă de cauzalitate cu evenimentul rutier a cărei victimă i-a căzut a rezultat din raportul de expertiză medico legală întocmit în cursul judecății care relevă faptul că aceasta la data examinării prezenta un scor mediu la scala de depresie Brek (15 p) afectare cognitivă, elemente de stres posttraumatic și tulburare depresivă pe fond organic (190 dosar fond).
In consecință, instanța a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea vătămată și în consecință i-a obligat pe cei doi inculpați - și - să plătească acestei părți civile în solidar: suma de 8.428 lei daune materiale; suma de 40.000 lei daune morale; despăgubiri periodice lunare în sumă de 291,67 lei începând cu 15.05.2006 și până la încetarea sau modificarea gradului de invaliditate al părții civile.
Asiguratorul SC Reasigurare SA Zaf ost obligat în solidar cu inculpatul - la plata sumelor reprezentând daune morale și materiale acordate părții civile precum și la plata cheltuielilor de spitalizare la care a fost obligat inculpatul pentru partea vătămată, însă doar în limita sumei de 10.000 lei RON prev.de art.10 lit.b din Normele privind aplicarea legii în domeniul asigurărilor obligatorii de răspundere civilă pentru pagubele produse terților prin accidente de autovehicule.
In temeiul art.193 Cod procedură penală inculpații și au fost obligați să plătească părții civile în solidar suma de 1.175 lei cheltuieli judiciare constând în onorariu avocațial în sumă de 1.000 lei (136 dosar fond) și cheltuieli de deplasare la instanță în sumă de 175 lei.
In baza art. 191 Cod procedură penală inculpații - și - au fost obligați să plătească statului suma de câte 150 lei cheltuieli judiciare fiecare.
Asiguratorul SC Reasigurare AZa fost obligat în solidar cu inculpatul - la plata sumelor reprezentând cheltuieli judiciare către stat si către partea vătămată însă doar în limita sumei de 10.000 lei RON prev.de art.10 lit.b din Normele privind aplicarea legii în domeniul asigurărilor obligatorii de răspundere civilă pentru pagubele produse terților prin accidente de autovehicule.
Împotriva acestei hotărâri au formulat apel inculpații și.
În motivarea apelului inculpatul solicită admiterea apelului, achitarea sa de sub orice învinuire și respingerea pretențiilor formulate împotriva sa având în vedere că sentința apelată este nelegală și netemeinică.
Din toate probele dosarului rezultă că atelajul condus de nu era semnalizat și această încălcare a regulilor de circulație a determinat producerea accidentului.
Culpa reținută în sarcina sa este una de ordin general invocându-se art.48 din nr.OUG195/2002.
Hotărârea judecătoriei nu face analiza corectă a cauzelor care au determinat producerea accidentului și nu se referă la expertiza efectuată în cauză din care rezultă că inculpatul a cauzat starea de pericol care a determinat producerea accidentului.
În motivarea apelului său inculpatul solicită ca în urma reanalizării probatoriului administrat în cauză să dispună admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și să se pronunțe o nouă hotărâre în sensul proporționalizării culpei celor doi inculpați și pe cale de consecință proportionalizarea despăgubirilor civile.
In mare parte vinovat de producerea accidentului este inculpatul care nu a respectat dispozițiile art.48 din nr.OUG195/2002 conform cărora conducătorul auto este obligat să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze în funcție de condițiile de drum și trafic astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță.
La producerea accidentului a contribuit și faptul că conducătorul auto a utilizat faza de drum care s -i asigure o vizibilitate optimă.
Instanța de fond în mod greșit a apreciat în concret gradul de pericol social al faptelor comise de cei doi inculpați neținând cont de faptul că inculpatul a depus stăruință pentru a înlătura rezultatul infracțiunii și a repara paguba pricinuită și de comportamentul sincer din cursul urmăririi penale și a procesului.
În mod eronat instanța de fond a obligat asiguratorul SC Reasigurare SA Z doar la plata sumelor reprezentând daune materiale și morale în limita sumei de 10.000 lei.
Apelul declarat de inculpatul contra sentinței penale nr.133/2007 a Judecătoriei Șimleu Silvaniei este fondat
Inculpatul a încheiat cu SC Reasigurare SA contractul de asigurare RCA cu nr.- la data de 21.09.2005. În contract sunt prevăzute limitele de despăgubiri ce pot fi acordate de Asiguratorul RCA pentru prejudiciile cauzate în același accident de autovehicul, indiferent de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului, limite ce se stabilesc anual prin norme adoptate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. În acest sens, se reține că instanța de fond în mod greșit a obligat asiguratorul SC Reasigurare SA Z doar la plata sumelor daune materiale și daune morale în limita sumei de 10.000 lei.
Potrivit art.50 din Legea nr.136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare și cheltuieli de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces precum și prin avarierea ori distrugerea de bunuri.
Așadar societatea de asigurare trebuia obligată alături de asigurator la despăgubirile stabilite de instanța de fond către Spitalul Clinic de Urgență C și Spitalul Județean S - Z precum și la plata cheltuielilor judiciare către partea civilă.
Drept urmare a celor arătate mai sus, în conformitate cu dispozițiile art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, apelul declarat de inculpatul urmează să fie admis iar hotărârea instanței să fie desființată în privința limitei stabilite prin sentință a răspunderii asiguratorului SC Reasigurare SA Z privind despăgubiri le civile și cheltuielile judiciare la care a fost obligat inculpatul și a neobligării alături de asigurator la plata despăgubirilor civile către Spitalul Clinic de Urgență C și Spitalul Județean S Zalău și cheltuielilor judiciare către partea civilă.
Judecând cauza în fond sub aceste aspecte, inculpatul urmează să plătească alături de SC Reasigurare SA Z, în limita contractului de asigurare, despăgubiri civile și cheltuieli de spitalizare către Spitalul Clinic de Urgență C și Spitalul Județean S - Z și în solidar cu inculpatul la sumele stabilite prin sentința atacată.
Totodată inculpatul urmează să plătească statului alături de SC Reasigurare SA Z cheltuielile judiciare către stat în suma stabilită de instanța de fond în limita contractului de asigurare.
Cererile apărătorului inculpatului de achitare a sa de sub învinuirile reținute prin rechizitoriu precum și de respingere a pretențiilor civile formulate împotriva sa nu sunt fondate.
În baza probelor administrate în cauză s-a reținut o corectă stare de fapt, vinovăția inculpaților fiind stabilită în afara oricărui dubiu: "conducătorul de vehicul trebuia să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță".
În conformitate cu dispozițiile art.14 Cod procedură penală și art.998 Cod civil, autorul infracțiunii trebuie obligat la repararea prejudiciului cauzat prin fapta sa.
Făcându-se vinovat de săvârșirea infracțiunii, inculpatul urmează să fie obligat și la plata despăgubirilor civile formulate de părțile vătămate implicate în proces.
În ceea ce privește proporția de 50% reținută în sarcina fiecăruia din cei doi inculpați, instanța consideră că instanța de fond a apreciat corect proporționalitatea culpei având în vedere că accidentul s-a produs atât din culpa inculpatului cât și din culpa inculpatului. Primul se face vinovat de conducerea pe drum public a unui vehicul cu tracțiune animală fără a fi echipat cu elemente fluorescent-reflectorizante, cel de-al doilea nu a adaptat viteza la condițiile de drum.
Nu se poate afirma faptul că inculpatul are o culpă procentuală de 25% în producerea accidentului pentru că așa cum am arătat mai sus, vehiculul nu era echipat corespunzător pentru a putea circula pe drumuri publice. În această situație, apreciind că instanța de fond a stabilit o corectă proporționalitate a culpei în ceea ce îi privește pe cei doi inculpați și despăgubirile civile vor fi acordate proporțional cu culpa stabilită.
Și în ceea ce privește pedepsele aplicate instanța a făcut o corectă aplicare a prevederilor art.72 Cod penal privind criteriile generale de individualizare.
Cuantumul despăgubirilor materiale solicitate de părțile civile au fost dovedite cu martori și acte iar despăgubirile morale așa cum au fost acordate de instanță reflectă durerea fizică și psihică provocată de vătămările suferite în urma accidentului.
Pentru motivele arătate mai sus, apelul inculpatului urmează să fie respins ca nefondat în conformtiate cu dispoz.art.379 pct.1 lit.b proc.pen.
Împotriva acestei decizii și implicit împotriva sentinței penale pronunțate în cauză, au declarat recurs în termen legal inculpații și criticând soluția pronunțată pentru nelegalitate și netemeinicie.
În susținerea motivelor de recurs, inculpatul a precizat că în mod greșit s-a reținut în sarcina sa culpa în producerea accidentului de circulație, ca urmare a încălcării dispoz.art.48 din OUG 195/2002 întrucât din raportul de expertiză întocmit în cauză rezultă că a circulat cu o viteză de 70 km/h în timp ce inculpatul circula cu căruța nesemnalizată, iar prin conduita sa, acesta a determinat producerea evenimentului rutier. Cum accidentul produs este urmarea unei conduite culpabile a inculpatului, s-a apreciat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.47 pen.potrivit cărora nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală al cărui rezultat este consecința unei împrejurări care nu putea fi prevăzută.
În susținerea motivelor sale de recurs, inculpatul prin apărătorul său a solicitat casarea deciziei penale precum și a sentinței penale pronunțate în cauză și trimiterea cauzei spre rejudecare, la instanța de fond.
Sub aspectul soluționării laturii penale a cauzei, inculpatul a precizat că din probatoriul administrat în cauză rezultă cu certitudine că vinovat în mare parte de producerea accidentului este coinculpatul. Astfel, sub aspectul laturii obiective a infracțiunii, inculpatul nu a respectat dispoz.art.48 din OUG 195/2002, iar sub aspectul laturii subiective, a apreciat inculpatul că i se poate reține o culpă în producerea accidentului de circulație de 25%. De asemenea, în ceea ce privește latura civilă a cauzei, inculpatul a solicitat reducerea proporțională a despăgubirilor civile acordate, raportat la gradul de culpă de 25%.
Recursurile declarate în cauză de cei doi inculpați sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Astfel, pe baza probelor administrate în cauză, s-a reținut că în data de 16.11.2005 în jurul orelor 18,00 inculpatul a condus autoturismul cu nr.de înmatriculare - pe drumul județean 191 C, împrejurări în care nu a adaptat viteza la condițiile de drum și a lovit o căruță cu lemne, care circula pe drumul public și era nesamnalizată, în urma accidentului rezultând rănirea părții vătămate. S-a reținut de asemenea că, inculpatul conducea căruța cu tracțiune animală neechipată regulamentar cu mijloace de iluminare-semnalizare, iar în urma impactului cu autoturismul condus de coinculpatul, a rezultat accidentarea părții vătămate și a părții vătămate care a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 17-18 zile de îngrijiri medicale.
În sarcina inculpatului, conducătorul autoturismului s-a reținut că a încălcat prevederile art.48 din OUG 195/2002 prevederi în sensul cărora conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze în funcțiile de condiții de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță.
Astfel, inculpatul a condus pe drumul public fără a adapta viteza la condițiile de drum în condițiile în care vizibilitatea era redusă, carosabilul era umed, și afară era întuneric. De asemenea inculpatul astfel cum rezultă din probațiunea administrată în cauză, a folosit luminile de întâlnire în condițiile în care putea să folosească luminile de drum, care i-ar fi asigurat o distanță utilă de vizualizare de aproximativ 100
În sarcina inculpatului s-a reținut încălcarea dispoz.art.17 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 dispoziții care prevăd că vehiculul cu tracțiune animală trebuie să fie dotat în față cu două dispozitive fluorescent reflectorizante de culoare albă, iar în spate cu două dispozitive fluorescent reflectorizante de culoare roșie omologate, montate cât mai aproape de marginile exterioare ale vehiculului.
De asemenea, atunci când plouă torențial, ninge abundent sau este ceață densă, ori în alte condiții meteorologice care reduc vizibilitatea precum și pe timpul nopții, vehiculul cu tracțiune animală trebuie să fie dotat în plus cu cel puțin o lumină de culoare albă sau galbenă situată mai sus de nivelul roților.
Ori, inculpatul, a condus vehiculul cu tracțiune animală fără a fi echipat corespunzător așa cum prevedeau dispozițiile legale menționate, condiții în care nu a fost observat la timp de către conducătorul auto.
Raportat la această stare de fapt corect reținută pe baza probelor administrate în cauză, s-a reținut în mod corect gradul de culpă de 50% în sarcina fiecăruia din cei doi inculpați, astfel că nu pot fi primite susținerile celor doi inculpați că gradul de culpă ce ar trebui reținut în sarcina fiecăruia este mai mic.
În cauză nu poate fi primită nici susținerea inculpatului că în speță sunt incidente dispozițiile art. 47.Cod Penal Astfel, condiția esențială pentru existența cazului fortuit este imposibilitatea de prevedere a intervenției unei împrejurări care a determinat consecința socialmente negativă.
Legiuitorul are în vedere, în reglementarea cazului fortuit, o imposibilitate obiectivă de prevedere condiție care în speță nu este îndeplinită.
Ori, nu se poate susține existența cazului fortuit câtă vreme rezultatul faptei prevăzute de legea penală este consecința nerespectării unor dispoziții legale, în speță a dispozițțiilor art. 48 OUg 195/2002.
De asemenea, în mod corect s-a procedat la individualizarea judiciară a pedepselor stabilite în sarcina inculpatului pentru cele două infracțiuni de vătămare corporală din culpă prev.de art.184 alin.2 și 4.pen.(partea vătămată ) respectiv 184 alin.1 și 3.pen. (partea vătămată ) și de asemenea a fost individualizată în mod corect și pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev.de art.184 alin.2 și 4.pen.(partea vătămată ).
În mod temeinic s-a procedat și la soluționarea laturii civile a cauzei, inculpații fiind obligați la plata despăgubirilor civile proporțional cu gradul de culpă reținut în sarcina fiecăruia dintre ei.
Pentru toate aceste considerente, având în vedere și dispozițiile art.385/15 pct.1 lit.b proc.pen.recursurile declarate în cauză de inculpați vor fi respinse ca nefondate.
În temeiul art.193 proc.pen. inculpații vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare în favoarea părții civile justificate cu onorarul avocațial (48).
În temeiul art.192 alin.2 proc.pen. vor fi obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații domiciliat în nr.323 jud.S și domiciliat în nr.432 jud.S, împotriva deciziei penale nr.14 din 20.02.2008 a Tribunalului Sălaj.
Obligă pe inculpați să plătească fiecare suma de câte 500 lei cheltuieli judiciare reprezentând onorar avocațial în favoarea părții civile.
Obligă pe fiecare inculpat să plătească în favoarea statului suma de câte 100 lei cheltuieli judiciare.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 13 mai 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
Red./MB/CA
21.05.2008 - 2 ex.
Jud.fond.
Jud.apel:;
Președinte:Delia PuriceJudecători:Delia Purice, Maria Boer Iuliana Moldovan
