Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 335/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- Art.184 alin.2,4 cod penal-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIE PENALĂ Nr. 335
Ședința publică de la 06 Mai 2008
PREȘEDINTE: Gheorghe Vintilă G - - JUDECĂTOR 2: Ștefan Făurar
- - - - JUDECĂTOR 3: Constantin Mereanu
- - - - Judecător
Grefier -
Ministerul Public reprezentat de procuror din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova
Pe rol, judecarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți, împotriva deciziei penale nr.13.A din 06.02.2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, privind pe inculpata.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit partea vătămată, inculpata și părțile civile Spitalul Județean D Tr.S și Spitalul Militar Central D Tr.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatând cauza în stare de soluționare, s-a acordat cuvântul.
Reprezentantul parchetului având cuvântul, susține motivele de recurs depuse la dosar și solicită admiterea recursului, casarea deciziei și menținerea sentinței, motivând că infracțiunea de vătămate corporală din culpă este dovedită cu materialul p5robator administrat în cauză, fiind întrunite elementele constitutive ale acesteia în sarcina inculpatei intimate.
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 210/ 13.09.2007 pronunțată de Judecătoria V M, în baza art.184 alin.2 și 4 cu aplic.art.74-76.pen. a fost condamnată inculpata - fiica lui și, născută la data de 09.08.1945 în comuna, județul D, domiciliată în comuna,județul M, de cetățenie română, căsătorită, fără antecedente penale - la 2 luni închisoare.
În baza art.81-82.Cod Penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării
pedepsei pe o durată de 2 ani și 2 luni.
În baza art.359 s C.P.P.-a atras atenția inculpatei asupra disp.art.83
Cod PenalS-a luat act că partea vătămată nu se constituie parte civilă.
În baza art.14 rap.la C.P.P. art.346 s C.P.P.-a admis acțiunea civilă
formulată de partea civilă Spitalul Județean M și Spitalul Militar
Central B și a fost obligată inculpata să plătească acestora, sumele
de 1113,32 lei și respectiv 621,45 lei,reprezentând cheltuieli de spitalizare
și îngrijiri medicale.
În baza art.191 a C.P.P. fost obligată inculpata să plătească statului
250 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că, inculpata a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.184 al. 2,4.Cod Penal, iar în primul ciclu procesual, Judecătoria Map ronunțat sentința penală nr. 587/ 6.07.2005, prin care în baza art.11 pct.2 lit. a rap.la C.P.P. art.10 lit.d a C.P.P. dispus achitarea inculpatei, cu motivarea că nu există legătură de cauzalitate între fapta acesteia și modul în care s-a produs accidentul.
Această sentință a fost apelată de Parchetul de pe lângă Judecătoria M,iar prin decizia penală nr.9/A/ 18.01.2006 Tribunalul Mehedinția admis apelul, a desființat sentința și a trimis cauza pentru rejudecare la aceeași instanță de fond, reținându-se că, prima instanță prin hotărârea pronunțată nu a analizat fapta imputată, vinovăția inculpatei și nu a examinat probele administrate, motivarea judecătoriei constând într-o singură frază.
Rejudecând dosarul, Judecătoria Maa udiat inculpata, a administrat probe testimoniale și a dispus la solicitarea inculpatei efectuarea unei expertize tehnice auto.
Prin sentința penală nr.210/ 13.09.2007, instanța de fond, analizând probele administrate a reținut că, în seara zilei de 11.10.2003, numitul a condus autoutilitara marca 320P cu nr. de înmatriculare - pe drumul județean 561, pe raza localității, în mașină fiind și martorul La un moment dat șoferul a observat pe sensul său de mers o căruță staționată și s-a angajat în depășirea acesteia, moment în care a constatat că mecanismul de direcție al autoturismului nu mai răspunde comenzilor. În același timp, din sens opus se apropia o altă căruță, calul mergând la trap și șoferul autoutilitarei a încercat să vireze pentru a reveni pe sensul său de mers și pentru a evita impactul, însă nu a reușit și a lovit căruța. Această căruță era încărcată cu coceni și era condusă de inc., alături de care se afla și partea vătămată, care în urma impactului a suferit leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 80-90 zile de îngrijiri medicale.
În urma verificărilor și expertizei tehnice efectuată în cauză, a rezultat că șoferul autoutilitarei nu putea evita accidentul datorită defecțiunii tehnice neprevăzute apărute la mecanismul de direcție. A mai rezultat că, inculpata putea evita evenimentul rutier dacă semnaliza corespunzător căruța cu materiale reflectorizante, întrucât era timp de noapte; s-a mai constatat că, vehiculul era încărcat cu coceni, nivelul acestora depășind cu mult înălțimea de gabarit a căruței, iar inculpata și partea vătămată se aflau peste încărcătură, care datorită înălțimii prezenta o instabilitate accentuată.
Față de această stare de fapt instanța de fond a reținut că inculpata se face vinovată de săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art.184 al. 2,4.Cod Penal, iar la individualizarea pedepsei au fost avute în vedere pe lângă pericolul social al infracțiunii și persoana inculpatei care nu are antecedente penale și a manifestat o atitudine procesuală parțial sinceră, apreciindu-se că aplicarea unei pedepse cu închisoare orientată sub minimul special prevăzut de lege și suspendarea condiționată a executării acesteia va conduce la reeducarea sa.
Referitor la acțiunile civile promovate de Spitalul Județean M și de Spitalul Militar Central B, s-a apreciat că sunt întemeiate, fiind obligată inculpata la plata sumelor reprezentând cheltuieli efectuate cu spitalizarea și acordarea de îngrijiri medicale părții vătămate.
De asemenea s-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Împotriva acestei sentințe penale, în termen legal, a declarat apel inculpata, criticând-o pentru nelegalitate, arătând că nu se face vinovată de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost condamnată. În dezvoltarea motivelor de apel, inculpata a arătat că prima instanță în pronunțarea soluției a omis să analizeze declarațiile martorilor și expertiza tehnică efectuată pe parcursul cercetării judecătorești. De asemenea, nu s-a avut în vedere că șoferul autoutilitarei circula pe drumurile publice, fiind sub influența băuturilor alcoolice.
Apelanta inculpată a mai arătat că, numitul a fost scos de sub urmărire penală în temeiul art.47 lit. apm otivându-se că acesta nu se face vinovat de producerea accidentului, solicitând, ca și în cazul său, să se rețină cazul fortuit, deoarece nu are nici o culpă în producerea evenimentului rutier, precum și admiterea apelului și achitarea sa în baza art.10 lit. C.P.P. sau în baza art. 10 lit.
C.P.P.Prin decizia penală nr.13.A din 06 februarie 2008 Tribunalul Mehedinția admis apelul declarat de apelanta inculpată împotriva sentinței penale nr.210/ 13.09.2007 pronunțată de Judecătoria Vj.
A desființat sentința.
În baza art.11pct.2 lit.a p, rap.la art.10 lit. d p, a achitat inculpata pentru infracțiunea prev. de art.184 alin.2 și 4
Au fost respinse acțiunile civile formulate de părțile civile Spitalul Județean M și Spitalul Militar Central
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței precum și din analiza materialului probator administrat în cauză, tribunalul a statuat că, în cauză s-au efectuat două expertize tehnice auto ( o expertiză în cursul urmăririi penale, iar cea de a doua pe parcursul cercetării judecătorești, după rejudecarea cauzei). De asemenea, au fost audiați și martori, care au relatat faptele în raport de modul cum au perceput evenimentele și de cunoștințele lor.
Sub acest aspect, declarațiile martorilor sunt diferite în ceea ce privește condițiile meteorologice și împrejurările în care a avut loc impactul. Accidentul a fost perceput în mod direct numai de doi martori oculari - și G, cel de al doilea martor fiind socrul conducătorului auto.
Elocvente în cauză au fost cele două expertize tehnice, constatându-se însă că cea de a doua expertiză ( întocmită de expert ) efectuată în cursul cercetării judecătorești este mai bine documentată.
În acest sens s-a reținut că, în data de 11.10.2003, când a avut loc accidentul, nu s-au efectuat fotografii ale căruței pentru a se aprecia asupra încărcăturii și gabaritului acesteia, precum și asupra dotării cu mijloace reflectorizante.
Referitor la acest ultim aspect, la momentul producerii accidentului 11.10.2003 - ora 20,00 vizibilitatea era bună, fiind semiîntuneric - conform declaraților martorilor -, coroborate cu adresa nr.1419/14.06.2007 a Centrului Regional C fila 154 dosar judecătorie.
S-a mai reținut că, în data de 11.10.2003, conducătorul auto consumase băuturi alcoolice, având o concentrație de o,36 ml/l alcool pur în aerul expirat la ora 21,17, ceea ce îi întârzia capacitatea de reacție și reflexele.
Cât privește împrejurările în care s-a produs accidentul, s-a constatat că șoferul autoutilitarei, în timp ce rula pe drum, a observat că numita făcea manevre pentru a intra în curte cu căruța, a depășit atelajul trecând peste axul drumului și intrând pe sensul opus de mers, moment în care a constatat că a pierdut controlul autovehiculului, urmare a unei defecțiuni intervenită la sistemul de direcție.
În acel moment, conducătorul autoutilitarei a observat că din sens opus venea o altă căruță tractată de un, în care se aflau inculpata și partea vătămată. Această căruță circula regulamentar pe partea și a apărut dintr-o curbă, deplasându-se în mersul rapid al animalului, deoarece drumul era în. Impactul s-a produs pe partea drumului pe care circula căruța, urmare a depășirii axului drumului de către autoutilitară.
Expertiza tehnică efectuată în cauză a reținut că, în condiții normale, conducătorul autoutilitarei ar fi putut evita căruța, deoarece lățimea drumului permitea acest lucru, dar datorită defecțiunilor de la sistemul de direcție, autovehiculul nu a mai putut fi controlat.
Deși prima expertiză a reținut culpa inculpatei în producerea accidentului, urmare a nesemnalizării corespunzătoare a căruței cu mijloace reflectorizante, așa cum s-a arătat la data și ora impactului era vizibilitate bună, iar căruța a fost observată de către conducătorul auto.
Împrejurarea că atelajul era încărcat cu coceni și se deplasa mai rapid, drumul fiind în, nu a condus la crearea stării de pericol, deoarece se deplasa regulamentar pe sensul său de mers, iar impactul s-a datorat depășirii axului drumului de către autoutilitara prin depășirea primei căruțe, moment în care, șoferul a constatat că nu mai poate redresa autoutilitara din cauza unor defecțiuni majore la sistemul de direcție.
Față de această stare de fapt reținută pe baza probelor administrate, s-a apreciat că în sarcina inculpatei nu s-a putut reține nici o culpă în producerea accidentului, neconstatându-se nerespectarea unor dispoziții legale în conducerea căruței pe drumurile publice, astfel cum prevăd disp. art.184 al. 2,4.Cod Penal care sancționează vătămarea corporală din culpă.
Pentru considerentele expuse, s-a apreciat că nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, respectiv, nu este realizată latura obiectivă a infracțiunii, urmând să se dispună achitarea inculpatei în baza art.10 lit. d
C.P.P.Față de soluția dată în acțiunea penală, s-a apreciat că nu se poate reține în sarcina inculpatei apelante nici o culpă, nici pe latură civilă, urmând să fie respinse acțiunile civile formulate de cele două unități spitalicești.
Cât privește criticile formulate oral de procuror în apelul inculpatei, s-a constatat că sunt nefondate, deoarece mențiunea din finalul încheierii din data de 07.03.2007, în sensul că a fost pronunțată în ședință nepublică, este o eroare materială, cât timp în partea introductivă s-a arătat că ședința a fost publică.
De asemenea, neaducerea la cunoștința inculpatei, cu ocazia audierii sale, a dreptului la tăcere, nu atrage sancțiunea nulității absolute în sensul art. 197 al. 2.C.P.P. ci are caracterul unei nulități relative care poate fi invocată numai de partea ale cărei interese au fost vătămate.
Referitor la caracterul contradictoriu al celor două expertize tehnice, s-a constatat că prima a fost efectuată în cursul urmăririi penale, iar cea de-a doua s-a efectuat de către instanță la solicitarea inculpatei, iar din considerentele sentinței apelate, rezultă că Judecătoria V M și-a întemeiat soluția pe prima expertiză; din practicaua hotărârii apelate nu a rezultat că s-au efectuat obiecțiuni la conținutul raportului de expertiză.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți, criticând-o pentru nelegalitate, n sensul că,m în mod greșit instanța de apel a dispus achitarea intimatei inculpatei baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. laart. 10 lit.cod pr.penală pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă, în varianta prev. de art. 184 alin.2 și 4 cod penal.
În acest sens, se susține că în conformitate cu dispoz. art. 63 alin.2 cod pr.penală, probele nu o valoare dinainte stabilită, aprecierea fiecărei probe făcându-se în urma examinării pentru stabilirea adevărului.
Cu privire la acest aspect, se critică decizia instanței de apel rapotat la reținerea concluziilor expertizei tehnice efectuate pe parcursul cercetării judecătorești, după rejudecare, în care se concluzionează că nu a existat nici o legătură de cauzalitate între producerea impactului și împrejurarea că pe căruță nu erau montați catadioptrii.
Aceasta în condițiile în care, în expertiza efectuată inițial pe parcursul urmăririi penale, s-a concluzionat că intimata inculpată putea evita producerea accidentului dacă ar fi semnalizat corespunzător atelajul, și încărcătura ce depășea înălțimea de gabarit a acesteia pe tip de noapte.
Recurenta invocă practica judiciară în materie, în sensul că, în ipoteza existenței unei concluzii contradictorii, între două expertize, instanța este obligată să dispună o altă expert8iză tehnică la organul competent, în scopul stabilirii adevărului.
Recursul este nefondat.
Curtea constată că temeiul legal invocat de instanța de apel pentru achitarea intimatei, estre cel prev. de art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d cod pr.penală și nu art. 10 lit. b cod pr.penală, cum se susține în recursul scris depus la dosar.
Pe de altă parte, motivele de recurs vin în contradicție chiar cu susținerile acesteia în sensul că, în conformitate cu art. 63 alin.2 cod pr.penală, probele nu au o valoare dinainte stabilită, recurenta încercând să acrediteze ideea că situația de fapt și implicit culpa intimatei, au fost stabilite prin expertiza dispusă pe parcursul urmăririi penale.
Ori, instanța de control judiciar a evaluat întregul material probator administrat în cauză, respectiv concluziile din raportul de expertiză tehnică efectuată pe parcursul cercetării judecătorești, coroborat cu proba testimonială, stabilind în mod legal și temeinic că nu există o legătură de cauzalitate între fapta inculpatei și modul în care s-a produs evenimentul rutier.
Aceasta, ca urmare a condițiilor concrete constând în aceea că autoturismul se deplasa cu o viteză mai M de 20 km/, a efectuat depășirea atelajului înainte de intrarea în curbă, moment în care sistemul de direcție al autoturismului s-a defectat, conducătorul auto a încercat să oprească automobilul și -a deplasat spre axul drumului, pe care l-a depășit și s-a produs impactul cu atelajul condus de inculpată.
Prin urmare, s-a dovedit în mod indubitabil că impactul s-a produs datorită defecțiunilor intervenite la autoturism, precum și a vitezei cu care se deplasa acesta,așa cum s-a reținut de instanța de apel.
În consecință, se constată legalitatea și temeinicia deciziei, urmând ca în baza art. 38515pct. 1 lit. b cod pr.penală, să se dispună respingerea recursului ca nefondat.
Cheltuielile judiciare urmează să rămână în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți, împotriva deciziei penale nr.13.A din 06.02.2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, privind pe inculpata.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 06 mai 2008.
G - - - - -
Grefier
Red.jud/
A/
IS/ 23.06.2008.
Președinte:Gheorghe VintilăJudecători:Gheorghe Vintilă, Ștefan Făurar, Constantin Mereanu
