Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 354/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR.354
Ședința publică din data de 18 mai 2009
PREȘEDINTE: Elena Negulescu
JUDECĂTOR 2: Ioana Nonea
JUDECĂTOR 3: Elena Zăinescu
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de partea civilă, domiciliat în,-, bloc 5,.11, județul P împotriva deciziei penale nr. 61 din 25.02.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de asiguratorul SC Vienna Insurance SA - Filiala, cu privire la sentința penală nr. 2241/2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești.
Prin aceeași decizie, a fost admis apelul inculpatului, fiul lui și, născut la 15.11.1979, în, jud. P, domiciliat în,-, -.11, jud. P și a fost desființată în parte, în latură civilă, sentința atacată, în sensul că s-a redus cuantumul despăgubirilor civile: 265 lei către Spitalul Județean de Urgență P; 3402 lei către Spitalul Clinic; 2500 lei cu titlu de daune materiale către partea civilă.
Celelalte dispoziții ale sentinței atacate au fost menținute, iar apelantul asigurător a fost obligat la plata sumei de 120 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat și la 1000 lei cheltuieli de judecată către partea civilă, reprezentând onorariu apărător ales.
Prin sentința penală nr. 2241 din 25.11.2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în baza disp. art.184 alin.2, 4.pen. a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la 15.11.1979 în, domiciliat în,-, -C7,. 11, jud. P, cetățean român, fără antecedente penale, -, la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, faptă din 3.05.2007, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe o durată de 2 ani și 6 luni, conform disp. art.81 și art.82.pen.
S-a făcut aplicarea disp. art.71, 64 lit. a,b pen. cu excepția dreptului de a alege, iar în baza disp. art.71 alin.4.pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării și a pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.
Conform disp. art. 359.C.P.P. s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art.83 și 84.pen. privind revocarea suspendării condiționate în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni sau a neexecutării obligațiilor civile în cursul termenului de încercare.
În latură civilă, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă și în baza disp. art. 14 rap. la art. 346 alin. 1 C.P.P. art. 998 și urm. Civ. a fost obligat inculpatul alături de asigurătorul Vienna Insurance Filiala P la plata sumei de 3.950 lei daune materiale și 5.000 lei daune morale către aceasta, fiind respinsă cererea părții civile de obligare a inculpatului la plata unei prestații periodice, ca neîntemeiată.
Totodată, s-au admis acțiunile civile formulate de părțile civile Spitalul Județean de Urgență P și Spitalul Clinic și în baza aceluiași text de lege sus-menționat, plus art. 313 din Legea nr. 95/2006, a fost obligat inculpatul alături de asigurătorul Vienna Insurance Filiala P la plata sumei de 530,40 lei la care s-a adăugat dobânda legală calculată de la data de 05.05.2007 la data plății efective, către Spitalul Județean de Urgență, reprezentând daune materiale și la plata sumei de 6.805,53 lei către Spitalul Clinic, daune materiale.
Inculpatul a fost obligat și la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 200 lei, conform disp. art. 191.C.P.P. precum și la plata cheltuielilor de judecată către partea civilă, în cuantum de 500 lei, potrivit disp. art. 193 alin. 2.
C.P.P.La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul parte civilă personal și asistat de apărător ales avocat -, din Baroul Prahova, cu împuternicire avocațială nr.40/2009, depusă la fila 24 dosar și intimatul inculpat personal și asistat de apărător ales, din Baroul Prahova, conform împuternicirii avocațiale emisă la data de 12.05.2009, depusă la fila 25 dosar, lipsă fiind intimatul asigurător Vienna Insurance SA - Filiala P, intimații parte civilă Spitalul Județean de Urgență P și Spitalul Clinic.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorii aleși ai recurentului parte civilă și intimatului inculpat, precum și reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul pe rând, arată că nu au cereri de formulat în cauză.
Curtea, luând act de declarațiile părților, în sensul că nu sunt cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.
Avocat, apărător ales al recurentului parte civilă, solicită instanței admiterea recursului și desființarea în parte a deciziei penale nr.61 din 25 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, pentru motivele următoare:
Prin decizia recurată, instanța de apel a respins apelul formulat de asiguratorul SC Vienna Insurance SA - Filiala, însă în mod nelegal a admis în parte calea de atac exercitată de inculpat, reducând cuantumul despăgubirilor civile.
Cu privire la acesta din urmă, se arată că în mod greșit tribunalul a apreciat că instanța de fond nu ar fi redus cuantumul despăgubirilor proporțional cu partea de culpă reținută în sarcina inculpatului și a părții civile, aceea de 50% fiecare.
Se mai arată că partea civilă a solicitat în fața instanței de fond obligarea inculpatului la plata sumei de 10.000 lei daune morale și 5.000 lei daune materiale, iar după administrarea probelor în fața acesteia, judecătoria a stabilit în mod corect cuantumul despăgubilor datorate - direct proproțional cu partea de culpă ce le revine inculpatului și părții civile.
Astfel, constatarea primei instanțe de control judiciar că judecătoria nu a redus despăgubirile în funcție de gradul de vinovăție reținut pentru aceștia este nelegală, sumele acordate în apel reducându-se în acest mod la un sfert din cele datorate.
Se susține că o dovadă în plus a legalității sentinței de fond este și suma de 500 lei acordată cu titlu de onorariu de avocat, în condițiile în care acesta fusese stabilit și solicitat, conform chitanței depusă la dosar, la valoarea de 1.000 lei.
Pentru aceste motive, se solicită admiterea recursului, casarea în parte a deciziei și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțată de Judecătoria Ploiești, sub aspectul acordării daunelor morale și materiale către partea civilă, în cuantumul stabilit.
La solicitarea instanței, arată că nu înțelege să solicite plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea recursului.
Avocat, apărător ales al intimatului inculpat, precizează că în condițiile în care prima instanță a stabilit corect că atât partea civilă cât și inculpatul se fac vinovați de producerea incidentului, culpa fiind în cotă de 50% fiecare, aceasta era obligată că reducă cuantumul despăgubirilor solicitate de partea civilă în conformitate cu gradul de vinovăție reținut.
Prin urmare, tribunalul a stabilit în mod legal că acestea nu au fost reduse în mod corespunzător, inculpatul fiind obligat de instanța de fond la plata sumei totale reprezentând cheltuielile materiale, un argument în sensul arătat fiind și acela că instanța de fond nu a reținut acest grad de vinovăție la stabilirea cuantumului cheltuielilor ocazionate de spitalizarea părții civile.
Față de cele arătate, solicită a se constata că tribunalul în mod just a procedat la reducerea sumelor în raport cu gradul de vinovăție al părților, prin urmare se formulează concluzii de respingere a recursului declarat de partea civilă ca nefondat și menținerea soluției pronunțată de instanța de apel ca fiind legală și temeinică.
Nu se solicită plata cheltuielilor de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită admiterea recursului declarat de partea civilă și casarea în parte a deciziei pronunțată de Tribunalul Prahova, sub aspectul menținerii daunelor materiale acordate de instanța de fond.
Intimatul inculpat, având cuvântul personal, arată că lasă la aprecierea instanței măsura ce urmează a fi dispusă în cauză.
CURTEA,
Asupra recursului de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 2241 din 25.11.2008, Judecătoria Ploieștia condamnat pe inculpatul, fiul lui și, născut la 15.11.1979 în, domiciliat în,-, -. 11, jud. P, cetățean român, fără antecedente penale, -, în baza art. 184 alin. 2, 4.pen. la pedeapsa de6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă.
S-a făcut aplicarea disp. art. 71, 64 lit. a,b pen. cu excepția dreptului de a alege.
În baza art. 81.pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe o durată de 2 ani și 6 luni, termen de încercare stabilit potrivit art. 82.pen.
Conform art. 71 alin. 4.pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării și a pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare și s-a atras atenția în temeiul art. 359.C.P.P. inculpatului asupra disp. art. 83 și 84.pen. privind revocarea suspendării condiționate.
În latură civilă, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă și în baza art. 14 rap. la art. 346 alin. 1 C.P.P. art. 998 și urm. Civ. inculpatul a fost obligat alături de asigurătorul INSURANCE. Filiala P la plata sumei de 3.950 lei daune materiale și 5.000 lei daune morale către partea civilă, respingându-se cererea acesteia privind plata prestațiilor periodice, ca neîntemeiată.
Totodată, s-au admis acțiunile civile formulate de părțile civile Spitalul Județean de Urgență P și Spitalul Clinic și în baza art. 14 rap. la art. 346 alin. 1.C.P.P. art. 313 din Legea nr. 95/2006, a fost obligat inculpatul alături de asigurătorul INSURANCE Filiala P la plata sumei de 530,40 lei la care s-a adăugat dobânda legală calculată de la data de 05.05.2007 la data plății efective, către Spitalul Județean de Urgență, reprezentând daune materiale și la plata sumei de 6.805,53 lei către Spitalul Clinic, daune materiale.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, pe baza probatoriilor administrate în cauză, respectiv declarațiile părții vătămate, ale inculpatului, ale martorilor, precum și a raportului de expertiză tehnico-auto și celei medico-legală nr.474/2007 al P vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă și următoarea situație de fapt:
La data de 3 mai 2007, în jurl orelor 23,30, inculpatul a condus autoturismul Daewoo Cielo cu nr. de înmatriculare B-36-, pe str.- din, în sensul de mers P către Slănic.
În timp ce autoturismul s-a apropiat de intersecția dintre str.- și str.- și, de la stânga spre dreapta sensului de înaintare al autovehiculului s-a angajat în traversare partea vătămată.
În momentul în care aceasta mai avea de parcurs cca 2 m până la trotuar a fost lovită cu colțul din dreapta față al autoturismului condus de inculpat și în urma loviturii s-a dezechilibrat, s-a răsucit și în cădere a deformat aripa dreaptă față a autoturismului.
Urmare a accidentului, partea vătămată a suferit leziuni pentru vindecarea cărora au fost necesare 65-70 zile de îngrijiri medicale, leziuni ce nu i-au pus viața în primejdie și nu au avut ca rezultat o infirmitate fizică, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.474/2007 al
Susținerea părții vătămate că s-a angajat traversarea străzii pe trecerea de pietoni a fost înlăturată pe baza declarației martorului, aflat în autoturismul condus de inculpat și a concluziilor din expertiza tehnico-efectuată efectuată în cursul urmăririi penale, din care rezultă că în realitate pietonul s-a angajat în traversare în diagonală, porinind de la colțul intersecției unde se afla prima trecere de pietoni spre colțul intersecției unde se afla a doua trecere.
De asemenea, pe baza aceleeași expertize instanța a reținut că în momentele premergătoare producerii impactului autoturismul se deplasa cu o viteză de 75-80 km/
Partea văzămată a fost testată cu aparatul alcooltest și i s-au recoltat probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, stabilindu-se conform buletinului de analiză nr.1232/4.05.2007 al Spitalului Județean de Urgență P-Serviciul de Medicină Legală-Laborator de o alcoolemie de 1,05 grame %
Având în vedere raportul de expertiză tehnico-auto nr. 997/2007 întocmit de expertul, instanța a reținut că accidentul ar fi putut fi evitat atât de inculpat prin folosirea sistemului de frânare și dacă acesta ar fi respectat restricția de viteză impusă pe porțiunea de drum, respectiv o viteză de cel mult 40km/h, cât și de partea vătămată, dacă aceasta nu s-ar fi angajat în traversare prin loc nepermis și fără să se asigure, reținându-se astfel culpa comună a părților în producerea accidentului.
La individualizarea pedepsei, instanța ținând seama de dispozițiile art.72 și 52 cod penal, respectiv de gradul de pericol social al faptei comise, de limitele de pedeapsă, de lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, de atitudinea sinceră a acestuia privind culpa sa în producerea accidentului, a considerat că o pedeapsa orientată către minimul special, cu suspendarea condiționată a executării, este de natură să asigure scopul preventiv-educativ al sancțiunii penale, interzicându-i-se pedepsele accesorii prev. de art.64 lit.a,b, cu excepția dreptului de a alege, pedepse care au fost suspendate în baza art.71 alin.5 cod penal.
Totodată, s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor ce decurg din nerespectarea disp. art.83 cod penal.
În rezolvarea acțiunii civile a cauzei, instanța a reținut că cele două unități medicale, Spitalul Județean de Urgență P și Spitalul Clinic, au solicitat despăgubiri materiale, reprezentând contravaloarea cheltuielilor de spitalizare și partea vătămată s-a constituit parte civilă, solicitând obligarea inculpatului la despăgubiri materiale și morale, precum și la plata unei prestații periodice.
Pe baza probatoriilor administrate în cauză - decont cheltuieli, depoziția martorei și a altor înscrisuri depuse la dosar (bonuri fiscale, chitanțe), instanța a admis cererile celor două unități medicale și l-a obligat pe inculpat, în baza art.14 rap. la art.346 alin.1 cod proc. penală și art.313 din Legea nr.95/2006, alături de asigurătorul Viena Insurance -Filiala P, la plata sumei de 530,40 lei, cu dobânda legală calculată de la data de 5.05.2007 către Spitalul de Urgență P și 6805,53 lei către Spitalul Clinic.a părții civile.
De asemenea, inculpatul a fost obligat în baza art.14 cod proc. penală și art.998 și urm. cod civil la plata sumei de 3950 lei daune materiale și 5.000 lei daune morale către partea vătămată, constituită parte civilă în cauză.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpatul și asigurătorul Viena Insurance -Filiala
Apelantul inculpat a criticat hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie, atât sub aspectul laturii penale cât și sub aspectul laturii civile a cauzei, susținând că deși instanța de fond a reținut poziția sinceră pe parcursul procesului penal și prezența sa în fața autorităților nu a dat efeciența cuvenită acestor circumstanțe și nu a redus pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege, această reducere fiind obligatorie pentru instanță.
De asemenea, apelantul a mai susținut că în mod greșit instanța l-a obligat la plata sumei de 3.950 lei despăgubiri materiale, întrucât partea civilă a făcut dovada cu bonurile fiscale depuse la dosar numai pentru suma de 1.001 lei și deși s-a reținut că victima a avut culpă comună în producerea accidentului, a fost obligat la plata integrală a cheltuielilor de spitalizare.
Asigurătorul a invocat nelegalitatea și netemeinicia hotărârii în ceea ce privește cuantumul daunelor morale acordate părții vătămate, susținând că există o disproporție vădită între prejudiciul efectiv suferit de aceasta și suma acordată.
Tribunalul Prahova prin decizia nr.61 din 25 februarie 2009 a admis numai apelul inculpatului și desființând sentința în parte, în latură civilă, a redus cuantumul despăgubirilor civile la suma de 265 lei către Spitalul Județean de Urgență P, 3403 lei către Spitalul Clinic și la 2.500 lei despăgubiri materiale către partea civilă, menținându-se restul dispozițiilor atacate.
Prin aceeași decizie s-a respins, ca nefondat, apelul asigurătorului.
În considerentele deciziei se arată că situația de fapt a fost corect reținută și deși instanța de fond a reținut culpa comună a inculpatului și părții vătămate în producerea accidentului, în mod greșit a obligat inculpatul la plata integrală a despăgubrilor materiale reprezentând cheltuieli de spitalizare către cele două spitale și la plata despăgubirilor materiale către partea civilă, având obligația reducerii acestora corespunzător gradului de vinovăție stabilit în proporție de 50% pentru fiecare.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei, instanța de apel a reținut că s-au respectat criteriile prev. de art.72 cod penal, cuantumul pedepsei este legal stabilit în raport de împrejurările concrete în care s-a săvârșit fapta și de persoana inculpatului, nefiind obligatorie reducerea pedeapsei sub minimul special prevăzut de lege, cum a susținut apelantul, întrucât această reducere operează doar în cazurile prevăzute în mod expres de legiuitor.
Cu privire la apelul asigurătorului, instanța de apel a reținut că motivul invocat este neîntemeiat, întrucât nu există disproporție între prejudiciul suferit de partea vătămată și cuantumul daunelor morale, acesta fiind corect apreciat.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs, în termen legal, partea civilă, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând, în esență, că în mod greșit instanța de apel, ca urmare a admiterii apelului inculpatului, a redus despăgubirile materiale la care acesta fusese obligat, deoarece cuantumul despăgubirilor a fost deja redus de instanța de fond, în raport de culpa de 50% a fiecăruia și o dovadă în acest sens este faptul că inculpatul a fost obligat numai la plata a din cheltuielile de judecată, reprezentând onorariu de avocat.
Se solicită admiterea recursului, casarea deciziei și menținerea sentinței de fond.
Curtea, examinând decizia atacată, în raport de actele și lucrările dosarului, de critica invocată și din oficiu în limietel prev. de.3859alin.3 cod proc. penală constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
În baza probatoriilor administrate, respectiv declarații de martori, expertiză tehnico-auto, expertiză medico-legală, declarațiile părții vătămate și ale inculpatului, atât instanța de fond cât și instanța de apel au reținut în mod temeinic situația de fapt și culpa părților în producerea accidentului rutier petrecut la data de 3 mai 2007, în jurul orelor 23,05, când inculpatul conducând autoturismul marca Daewoo Cielo, cu nr. de înmatriculare B-36-, pe str.- din, pe sensul de mers P către Slănic, ajungând în intersecția dintre str.- și str.- și, în zona trecerii de pietoni, a surprins și accidentat pe partea vătămată, care se angajase în traversarea stăzii prin loc nepermis și fără să se asigure, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 65-70 zile de îngrijiri medicale.
Instanțele au reținut în mod corect că părțile implicate în accident au o culpă comună, în proporție de 50% fiecare, expertiza tehnico-auto efectuată în cauză (filele 39-46 dosar urmărire penală), prin care s-a stabilit dinamica producerii accidentului rutier, locul producerii impactului -pe trecerea de pietoni sau în afara acesteia, viteza de deplasare a autoturismului și posibilități de evitare a accidentului, concluzionând că accidentul ar fi putu fi evitat atât de inculpat, prin folosirea sistemului de frânare, dacă respecta restricția de viteză impusă pe porțiunea de drum respectivă de cel mult 40 km/h, cât și de partea vătămată, dacă nu s-ar fi angajat în traversare prin loc nepermis și fără să se asigure.
Conform declarației de constituire de parte civilă (fila 50 dosar fond), recurenta a solicitat obligarea inculpatului la plata sumelor de 10.000 lei cu titlu de daune morale și 5.000 lei reprezentând daune materiale.
Deși instanța de fond în considerentele hotărârii a reținut culpa comună a părților în proporție egală de 50% și avea obligația reducerii cuantumului despăgubirilor civile, a procedat numai la reducerea daunelor morale, omițând să reducă și despăgubirile materiale către partea civilă și către cele două unități spitalicești, obligându-l pe inculpat la plata integrală a acestora.
Prin urmare, în mod justificat instanța de apel a redus despăgubirile materiale acordate părții civile la suma de 2.500 lei și cheltuielile de spitalizare către cele două unități medicale.
Susținerea recurentei că instanța de apel în mod nejustificat a redus despăgubirile, întrucât acestea au fost reduse de instanța de fond în raport gradul de vinovăție este neîntemeiată, suma de 3.950 lei la care a fost obligat inculpatul nu reprezintă J din suma solicitată de 5.000 lei, iar acordarea a din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul pentru apărătorul ales nu constituie o dovadă că s-a redus și cuantumul despăgubirilor materiale.
Drept urmare, Curtea constată că decizia atacată este legală și temeinică sub toate aspecte, și în consecință critica părții civile se privește ca neîntemeiată, astfel că recursul declarat va fi respins, ca nefondat, în baza art.38515pt.1 lit.b cod proc. penală, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art.192 alin.2 cod proc. penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea civilă, domiciliat în,-, bloc 5,. 11, județul P împotriva deciziei penale nr. 61/25.02.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova.
Obligă recurentul parte civilă la plata sumei de 80 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 mai 2009.
Președinte, Judecători,
Grefier,
Red./Tehnored.
2 ex./22 mai 2009
. fond - Jud.
Jud. fond
. apel - Trib.
Jud. apel,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3113/2006
Președinte:Elena NegulescuJudecători:Elena Negulescu, Ioana Nonea, Elena Zăinescu
