Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 387/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMANIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALA NR.387/
ȘEDINȚA PUBLICĂ din 5 IUNIE 2009
PREȘEDINTE: Constantin Cârcotă Președintele Secției penale
JUDECĂTORI: Constantin Cârcotă, Marcian Marius Istrate Mița
-
GREFIER - I - grefier șef secție penală
MINISTERUL PUBLICa fost reprezentat de
PROCUROR -
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind judecarea recursurilor declarate de inculpatul -, domiciliat în B, str. -, nr.131, CNP -, trimis în judecată pentru săvârșirea infrac.prev.și ped. de art.184 Cod penal,și de partea vătămată, domiciliat în B,-, -/15,.21, sc2,.1, împotriva Deciziei penale nr.75/23.03.2009 a Tribunalului Brăila, pronunțată în dosarul nr- (Sentința penală nr.2069/25.10.2007 pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul nr-).
La apelul nominal a răspuns recurentul-inculpat personal, lipsă fiind recurentul-parte vătămată Armad.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei arătându-se că este primul termen de judecată, după care;
Curtea aduce la cunoștință inculpatului că, fiind primul termen de judecată, în conformitate cu disp. art. 6 Cod procedură penală are dreptul să-și angajeze un apărător ales, dacă consideră necesar.
Inculpatul nu dorește angajarea unui avocat ales. Nu are cereri prealabile de formulat.
Procurorul nu are cereri de formulat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Inculpatulsusține că este nevinovat, pentru că partea vătămată a ezitat când s-a angajat în traversarea străzii.
Procurorulsusține că recursurile declarate în cauză sunt nefondate. Așa cum rezultă din probele adminJ. în cauză, în mod corect s-a reținut culpa comună a părților. Inculpatul circula cu viteză mare, iar partea vătămată a avut o poziție oscilantă când a traversat strada. - expertiza tehnică efectuată în cauză rezultă că accidentul se evita dacă inculpatul încetinea viteza, iar partea vătămată și-ar fi continuat drumul.
Solicită respingerea recursurilor și obligarea recurenților la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Inculpatul, în ultimul cuvânt, nu mi are nimic de adăugat.
După închiderea dezbaterilor, s-a primit cererea părții vătămate care solicită amânarea cauzei pentru angajarea unui avocat.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față,
Prin sentința penală nr. 2069 din 25.10.2007 pronunțată în dosarul penal nr- al Judecătoriei Brăila, s-a dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută de art.184 alin.2 și 4 Cod penal, s-au respins ca nefondate acțiunile civile formulate de părțile civile și Spitalul Județean de Urgență B, iar în temeiul art. 192 pct.1 lit.a Cod proc.pen. a fost obligată partea vătămată la plata sumei de 400 lei către stat cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 1615/P/2006 din 28.03.2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăilas -a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, infracțiune prevăzută de dispozițiile art. 184 alin.2 și 4 Cp, parte vătămată.
În actul de sesizare a instanței s-a reținut că inculpatul a circulat în ziua de 12.08.2006 cu un moped, iar la intersecția B-dul - cu str. 1 - 1918 nu a redus viteza surprinzându-l pe ce se afla pe trecerea de pietoni, cauzându- leziuni pentru vindecarea cărora au fost necesare 85 - 90 zile de îngrijiri medicale.
Atât în faza de urmărire penală cât și în faza cercetării judecătorești inculpatul a declarat că nu se consideră vinovat de săvârșirea faptei, deoarece a intrat în intersecție pe culoarea a semaforului, pe sensul său de mers.
Situația de fapt reținută în rechizitoriu a rezultat din coroborarea probelor adminJ. în faza de urmărire penală, materializate în: procesul-verbal de cercetare la fața locului, înregistrat sub nr. 37249/06.11.2006 la Poliția Mun. B; planșa fotografică cu aspecte de la cercetarea la fața locului; declarațiile părții vătămate; raport de constatare medico-legală nr. 670/2006 din 7.09.2006 privind pe; rezultatul; declarațiile inculpatului; raportul de expertiză tehnică; declarațiile martorei -; buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 379/17.08.2006; procesul-verbal de prelevare; buletinul de examinare clinică; s- atașat fișa de cazier judiciar a inculpatului și i s-a prezentat materialul de urmărire penală conform procesului-verbal seria B nr. -/12.02.2007;
Partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 10.000 euro daune morale și 30.000 euro daune materiale.
Prin adresa nr. 8848/19.12.2006 Spitalul Județean de Urgență Bac omunicat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 1.759 lei reprezentând cheltuielile de spitalizare cu partea vătămată.
În faza cercetării judecătorești s-a procedat la audierea părții vătămate care a precizat că se constituie parte civilă cu suma de 330.000.000 ROL reprezentând daune materiale, compusă din 165.000.000 ROL - suma de care a fost privat întrucât pe un interval de 9 luni nu a putut să-și desfășoare activitatea și 33.000.000 ROL reprezentând contravaloare medicamente și sumele plătite pentru a plăti un mijloc de transport și cu suma de 1 miliard ROL reprezentând daune morale.
Partea civilă Spitalul Județean de Urgență B și-a menținut constituirea de parte civilă împotriva inculpatului cu suma de 1759 lei anexând copia clinice generale privind partea vătămată și decontul justificativ al cheltuielilor. (fila 52)
În cursul judecății s-a procedat, de asemenea, la audierea inculpatului, a martorei din acte, a martorilor propuși de partea vătămată pe latură civilă și penală și încuviințați de instanță, respectiv, numiții, și; au fost depuse înscrisuri în dovedirea laturii civile (filele 24 - 45; 97-99); înscrisuri în circumstanțiere;s-a respins proba cu expertiză medico-legală solicitată de partea vătămată pentru considerentele arătate în încheierea de ședință din 25.05.2007;
- analiza și interpretarea coroborată a probelor adminJ. în cauză, instanța de fond a stabilit următoarea situație de fapt:
La data de 12.08.2006, în jurul orelor 13.00, inculpatul se deplasa cu mopedul pe B-dul -lor, în direcția str. - - str. G-ral. În acest timp, partea vătămată și cu soția acestuia, martora, se aflau pe trotuarul B-dului -lor vis-a-vis de restaurantul "", cu intenția de a traversa bulevardul spre restaurant.
Intersecția B-dul -lor - str. 1 - 1918 este dirijată prin semafoare care erau în stare de funcțiune.
La culoarea roșie a semaforului pentru moped și la culoarea pentru pietoni, inculpatul a oprit mopedul iar partea vătămată și soția sa s-au angajat pe marcajul pentru trecerea pietonilor în traversarea B-dului -lor, deci de la stânga la dreapta în sensul de deplasare a mopedului.
În timp ce se afla în traversare, a auzit telefonul mobil, fapt pentru care s-a oprit din mers și a scos telefonul, timp în care s-a schimbat culoarea semaforului în roșu pentru pietoni și pentru vehiculele ce se deplasau pe B-dul -lor.
În această situație inculpatul a pus în mișcare mopedul, având culoarea a semaforului, deplasându-se spre str. G-ral.
Partea vătămată a văzut că culoarea semaforului pentru pietoni s-a schimbat în roșu și din cauza traficului rutier a continuat să staționeze și apoi și-a continuat deplasarea.
Inculpatul a sesizat că nu respectă culoarea roșie a semaforului și a continuat deplasarea, acționând sistemul de frânare.
a văzut mopedul și a efectuat un pas înapoi și apoi spre înainte, venind pe direcția de deplasare a mopedului, oprindu-se. În această situație, inculpatul fiind dus în eroare când a făcut pasul spre înapoi, considerând că acesta îi cedează trecerea, și-a continuat deplasarea.
După repunerea în mișcare spre înainte a lui, nemaiavând timpul necesar pentru oprirea mopedului a virat ușor spre stânga.
s-a oprit din mers și a fost lovit cu față a mopedului în piciorul drept, fiind proiectat pe partea carosabilă a B-dului -lor.
Analizând raportul de constatare medico-legală întocmit în faza de urmărire penală, s-a constatat că partea vătămată a prezentat leziuni care s-au putut produce prin lovire - proiectare în cadrul unui accident rutier la data de 12.08.2006, necesitând 85 - 90 de zile îngrijiri medicale de la data producerii leziunilor.
Prin raportul de expertiză tehnică întocmit s-a stabilit că principala cauză a producerii accidentului a constituit-o nerespectarea prevederilor legale privind traversarea drumului, conform art.207 lit.c din OUG nr. 195/2002 și a Regulamentului de aplicare a acesteia în sensul că nu trebuia să se oprească din mers iar la apariția culorii roșii a semaforului nu s-a asigurat, realizând o ducere în eroare a conducătorului mopedului prin oprirea din mers, făcând un pas înapoi și apoi unul înainte.
Prin același raport de expertiză se mai reține că o altă cauză care a condus la producerea accidentului a constituit-o nereducerea vitezei de deplasare a mopedului la apariția pericolului de accident, cu toate că acesta se deplasa legal, culoarea semaforului fiind pe direcția de deplasare a mopedului.
Fiind audiat, inculpatul a declarat că a sesizat că partea vătămată, oprită pe marcajul pietonal și vorbind la telefonul mobil, nu era atentă la traficul rutier și nici la culoarea semaforului; în momentul în care a sesizat mopedul, a făcut mișcări dezorientate, în față și în spate, fiind derutat de traficul care era deja pus în mișcare.
Situația de fapt expusă rezultă din declarațiile părții vătămate, ale inculpatului, declarațiile martorei, procesul-verbal de cercetare la fața locului, planșele foto, raportul de constatare medico-legală și raportul de expertiză tehnică.
Instanța de fond a înlăturat ca nesinceră și vădit contradictorie declarația martorului, care, deși a declarat că a fost martor ocular, nu a oferit elemente clare despre circumstanțele accidentului, relatând că partea vătămată, auzind zgomotul de la moped, s-a dat înapoi cu un pas, mopedul și-a păstrat traiectoria și astfel a avut loc impactul, fapt imposibil, întrucât în mod evident dacă așa s-ar fi întâmplat, partea vătămată nu s-ar mai fi aflat pe direcția de mers a mopedului astfel că nu ar mai avut cum să aibă loc un impact.
Referitor la cererea de schimbare a încadrării juridice, instanța a respins-o întrucât împrejurarea dacă s-a încălcat sau nu de către inculpat o dispoziție legală, este o problemă care ține de soluționarea cauzei pe fond.
- acest punct de vedere, analizând fondul cauzei, instanța a reținut parțial concluziile raportului de expertiză tehnică, considerând că accidentul s-a produs din culpa exclusivă a părții vătămate, care nu trebuia să se oprească din mers în timp ce se afla în traversarea intersecției iar la apariția culorii roșii a semaforului, în loc să se asigure și să grăbească pasul așa cum se prevedea în art.92 alin.2 din HG nr. 85/2003, s-a oprit, a făcut un pas înapoi și apoi unul înainte, ducând în eroare inculpatul care conducea mopedul.
Împrejurarea că inculpatul nu a intuit ezitarea părții vătămate nu poate duce la concluzia că se face vinovat de producerea accidentului, cât timp acesta nu a încălcat nicio dispoziție legală. De altfel, deși în raportul de expertiză se reține și o parte din vină ca aparținând inculpatului, se menționează în mod expres că acesta se deplasa legal, culoarea semaforului fiind pe direcția de deplasare a mopedului. Încălcarea normelor legale ce reglementează circulația pe drumurile publice s-a făcut de partea vătămată care, prin conduita sa, a nesocotit dispozițiile art.207 lit."d" din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 care prevăd că se interzice pietonilor să prelungească timpul de traversare a drumului public, să întârzie sau să se oprească fără motiv".
Dacă partea vătămată nu s-ar fi oprit pe marcajul pietonal și nu ar fi făcut mișcările de mers înapoi-înainte, impactul cu mopedul nu s-ar fi produs; dimpotrivă, ar fi ajuns în timp util pe trotuarul spre care se deplasa așa cum a făcut soția sa, martora.
Pe lângă considerentele arătate în aprecierea culpei exclusive a părții vătămate, instanța a avut în vedere și dispozițiile art.72 alin.4 din OUG nr. 195/2002 rep. potrivit cărora " surprinși și accidentați ca urmare a traversării prin locuri nepermise, la culoarea roșie a semaforului destinat acestora sau a nerespectării altor obligații stabilite de normele rutiere poartă întreaga răspundere a accidentării lor în condițiile în care conducătorul vehiculului respectiv a respectat prevederile legale privind circulația prin acel sector."
Având în vedere aceste considerente, instanța de fond a dispus în baza art. 11 pct. 2 lit.a proc.pen. raportat la art.10 lit."d" proc.pen. achitarea inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art.184 alin.2 și 4 Cp, faptei lipsindu-i culpa, ca element constitutiv al infracțiunii.
Sub aspectul laturii civile, instanța a respins pretențiile civile formulate de părțile civile și Spitalul Județean de Urgență B, deși dispozițiile art.346 alin.2 proc.pen. permit posibilitatea obligării la repararea pagubei materiale și a daunelor civile a inculpatului în cazul în care achitarea s-a pronunțat pentru cazul prevăzut de art.10 lit.d proc.pen. considerând că nu există nicio legătură de cauzalitate între activitatea desfășurată de inculpat și vătămarea și pe cale de consecință, prejudiciul încercat de partea vătămată.
În baza art.189-art.192 pct.1 lit.a proc.pen. partea vătămată a fost obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila și partea civilă.
Parchetul a criticat sentința atacată pentru două motive, primul vizând nelegalitatea, iar cel de al doilea netemeinicia.
Ca motiv de nelegalitate s-a invocat încălcarea dispozițiilor legale privind plata cheltuielilor judiciare, considerându-se că este nelegală dispoziția de obligarea părții civile la plata cheltuielilor judiciare către stat în condițiile în care urmărirea penală a inculpatului a început din oficiu și nu la plângerea părții civile, în această situație fiind incidente dispozițiile art. 192 alin. 3.proc.pen. potrivit cărora cheltuielile sunt lăsate în sarcina statului.
Motivul de netemeinicie privește soluționarea fondului cauzei, parchetul considerând că în mod greșit a apreciat instanța de fond că inculpatul nu are culpă în producerea accidentului de circulație ce a avut ca urmare vătămarea corporală a părții civile și a înlăturat concluziile celor două rapoarte de expertiză tehnică auto prin care experții au apreciat că deși inculpatul nu a încălcat nicio regulă stabilită prin normele legale care reglementează circulația pe drumurile publice, acesta se face totuși culpabil de producerea accidentului putând să evite producerea lui dacă după ce a observat partea civilă aflată în traversarea străzii pe trecerea de pietoni și pe culoarea roșie a semaforului pentru pietoni ar fi staționat până ce acesta termina traversarea.
S-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și în rejudecare condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă în forma prevăzută de art. 182 alin. 2 și 4 pen. soluționarea acțiunilor civile în raport de procentul de culpă reținut și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Partea civilă, în motivarea apelului declarat, a apreciat că soluția este în contradicție cu dispozițiile legale, dar și cu probatoriul administrat în cauză din care rezultă că vătămarea sa corporală s-a produs din vina exclusivă a inculpatului.
În acest sens apelantul susține că în raport de data producerii accidentului - 12.08.2006 - sunt aplicabile dispozițiile OUG nr.195 nemodificată și regulamentul de aplicare a acesteia aprobat prin G nr. 85 /31.01.2003 - regulament abrogat prin nr.HG139/2006 și că în raport de aceste texte trebuia analizată culpa părților în producerea accidentului.
Potrivit acestor reglementări, conducătorul mopedului, respectiv intimatul inculpat avea obligația legală ca în intersecțiile dirijate prin semafor să respecte semnificația culorilor afișate și să circule astfel încât să nu pună în pericol siguranța circulației sau integritatea corporală ori viața persoanelor. Apelantul apreciază că inculpatul intimat nu a respectat aceste ultime dispoziții deși putea evita producerea accidentului dacă s-ar fi oprit și ar fi permis apelantului să termine traversarea străzii.
Cu privire la conduita personală apelantul parte civilă a apreciat că nu se află în culpă, că a început traversarea străzii pe culoarea pentru pietoni, că a fost surprins în timpul traversării de schimbarea culorii și a procedat conform regulamentului continuând traversarea și a avut convingerea că și inculpatul îi va ceda trecerea pentru că îl observase. Dar inculpatul, deși putea evita accidentul, a continuat drumul și l-a acroșat cauzându-i vătămări corporale.
În aceste condiții a apreciat că accidentul s-a produs din vina exclusivă a inculpatului care a încălcat prevederile art. 57 din Regulamentul pentru aplicarea OUG nr. 195/2002, mai precis nu a adoptat acea conduită preventivă cerută pentru evitarea oricărui pericol pentru siguranța circulației și integritatea corporală a persoanei.
În consecință s-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și în rejudecarea cauzei condamnarea inculpatului pentru infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată prin rechizitoriul parchetului, iar pe latură civilă admiterea acțiunii civile formulată de apelant.
Prin decizia penală nr. 42 din 12.02.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila, s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila împotriva sentinței penale nr. 2069/25.10.2007, pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul nr-, s-a desființat în parte sentința atacată și în rejudecare, s-au înlăturat din sentință dispozițiile privind obligarea părții civile la plata cheltuielilor judiciare către stat, iar în baza art. 192 alin. 3 proc.pen. s-au lăsat în sarcina statului cheltuielile de judecată.
S-a menținut restul dispozițiilor sentinței.
A fost respins ca nefondat apelul declarat de partea civilă și a fost obligat acesta să plătească statului suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila și partea civilă.
Prin decizia penală nr.31 R pronunțată de Curtea de APEL GALAȚI, au fost admise recursurile declarate în cauză, a fost casată decizia penală nr. 42/2008 a Tribunalului Brăila și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
În pronunțarea recursului, Curtea de APEL GALAȚIa avut în vedere faptul că partea vătămată, ca și inculpatul, trebuia audiată atât cu privire la latura penală, cât și civilă. Neprocedând în acest mod, instanța de fond a încălcat un drept al părții vătămate care poate fi echivalat cu încălcarea dreptului la apărare în condițiile în care declarația sa coroborată cu alte mijloace de probă, putea duce la stabilirea adevărului.
Fiind vorba de o nulitate a hotărârii instanței de fond, s- dispus casarea și trimiterea cauzei la Tribunalul Brăila spre rejudecare, având în vedere caracterul devolutiv al apelului, în rejudecare urmând a se cita partea vătămată pentru fi audiată pe situația de fapt, respectiv a modului în care partea vătămată a perceput nemijlocit dinamica procedurii accidentului.
Prin decizia penală nr. 75/23.03.2009 a Tribunalului Brăilas -au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila și de partea civilă, s-a desființat sentința atacată și în rejudecare s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa amenzii în sumă de 600 lei pentru infracțiunea prevăzută de art. 184 al. 2 și 4 Cod penal, cu aplicarea art. 74-76 pct. 1 lit. e Cod penal, pedeapsă a cărei executare a fost suspendată condiționat.
Prin aceeași decizie a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de și a fost obligat inculpatul la plata către acesta a sumei de 1037,5 lei despăgubiri civile (contravaloare medicamente și transport) și a sumei de 2000 cu titlu de daune morale.
De asemenea a fost obligat inculpatul la plata sumei de 879,5 lei către partea civilă Spitalul Județean de Urgență
Pentru a pronunța această decizie instanța de apel a reținut următoarele:
Procedând la analizarea întregului material probator administrat, tribunalul, în limitele prevăzute de art.371 pr.pen. a reținut că în cauză este vorba de o culpă comună.
În cauză a fost efectuată o expertiză tehnică auto, din care rezultă că accidentul are drept cauză principală nerespectarea prevederilor legale privind traversarea drumului, conform art. 207 lit. c din nr.OUG 195/2002 și a Regulamentului de aplicare a acesteia. Conform acestor prevederi, partea vătămată nu trebuia să se oprească din mers, iar la apariția culorii roșii a semaforului nu s-a asigurat.
O altă cauză care a condus la producerea accidentului a constituit-o nereducerea vitezei de deplasare a mopedului la apariția pericolului de accident, având în vedere schimbarea culorii semaforului.
Fiind audiat la fond, inculpatul a declarat că a pătruns în intersecție cu mopedul pe culoarea a semaforului, după care a fost derutat de mișcările părții vătămate care se afla pe trecerea de pietoni.
În aprecierea culpei comune, tribunalul a reținut că potrivit art.59 din Regulamentul de aplicare a nr.OUG 195/2002, când semnalul de culoare începe să funcționeze intermitent, înseamnă că timpul afectat traversării este în curs de epuizare și urmează semnalul roșu. În acest caz, pietonul surprins în traversarea drumului trebuie să grăbească trecerea, iar dacă drumul este prevăzut cu refugiu sau spațiu interzis vehiculelor, să aștepte pe acesta apariția semaforului de culoare.
Pe de altă parte, în conformitate cu prevederile art.57 din regulament, conducătorul vehiculului care intră într-o intersecție la culoarea a semaforului este obligat să respecte și semnificația indicatoarelor instalate în interiorul acesteia.
În cauză au fost adminJ. următoarele mijloace de probă: procesul verbal de cercetare la fața locului; declarația părții vătămate; raportul de constatare medico-legală privind pe partea vătămată; raportul de expertiză tehnică; declarațiile martorei.
Coroborând aceste probatorii, tribunalul a apreciat că inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.184 alin.2 și 4 Cod penal, fiind în culpă comună cu partea vătămată, în procent de 50%.
La individualizarea pedepsei aplicate și a modului de executare a acesteia, s-a ținut cont atât de criteriile generale prevăzute de art.72 Cod penal, dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana inculpatului, acesta neavând antecedente penale, a avut o atitudine sinceră și a cooperat în ceea ce privește soluționarea cauzei.
Toate aceste aspecte au fost reținute ca circumstanțe atenuante, și s-a făcut aplicarea prevederilor art.74-76 alin.1 lit.e Cod penal, apreciindu-se că se poate aplica inculpatului o amendă penală.
Constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării acesteia pe durata termenului de încercare prevăzut de art.82 alin.2 Cod penal, respectiv 1 an.
De asemenea, s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor privind suspendarea condiționată.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei tribunalul a reținut că partea vătămată a solicitat în cererea formulată mai multe despăgubiri civile.
Astfel, a solicitat daune materiale și morale, sume reprezentând prejudiciu cauzat pentru că în intervalul de 9 luni de la data producerii accidentului nu a putut să-și desfășoare activitatea, în calitate de administrator și asociat la B, societatea realizând un profit lunar de 100.000.000 lei vechi.
Ca urmare a inactivității, societatea nu a realizat profitul pe care îl realiza în mod constant.
S-a solicitat, astfel, 77.000.000 lei reprezentând lipsa profitului părții vătămate în calitatea sa de acționar la și 70.000.000 lei pierderi suferite de societatea prin neprestarea muncii de către partea vătămată în cadrul societății.
De asemenea, s-a solicitat 33.000.000 lei reprezentând contravaloarea medicamente, la care se adaugă sumele cheltuite pentru a plăti un mijloc de transport atunci când a fost de 10 ori la ridicarea certificatului medical, pentru a cumpăra medicamente și hrană, sau când a fost la recuperare.
S-a mai solicitat suma de 150.000.000 lei reprezentând alimentație specială și recuperare fizică prin masaj.
S-a solicitat acordarea daunelor morale în cuantum de un miliard lei.
În susținerea acestor pretenții civile au fost depuse la dosarul de fond o serie de înscrisuri și anume, copiile certificatelor medicale, contractul individual de muncă nr. 825/2006, rețete, etc. De asemenea, a fost audiat martorul.
În susținerea cererii civile, partea vătămată a invocat faptul că datorită accidentului, contractul individual de muncă încheiat pe perioadă determinată nu a putut fi transformat într-un contract de muncă permanent.
Analizând cererea civilă formulată de partea vătămată, tribunalul a apreciat că este fondată numai în ceea ce privește cheltuielile efectuate pentru cumpărarea medicamentelor și transport, în măsura în care s-au adus dovezi și în raport de culpa reținută în sarcina inculpatului.
În ceea ce privește solicitările de a i se achita profitul nerealizat de societate ca urmare a inactivității părții vătămate, s-a apreciaat că o astfel de cerere nu este întemeiată, fiind vorba de patrimonii diferite, partea civilă neputând pretinde în nume propriu, profitul nerealizat de societatea comercială al cărei asociat este.
Pe de altă parte, partea civilă a invocat că a fost prejudiciat datorită faptului că în urma accidentului, contractul individual de muncă încheiat pe perioadă determinată, nu a putut fi transformat într-un contract de muncă permanent, ori din analiza acestui contract (fila 97 din dosarul de fond) nu rezultă o astfel de clauză care să prevadă posibilitatea transformării într-un contract permanent.
Având în vedere considerentele expuse, s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila și de către partea vătămată, s-a desființat sentința atacată și în rejudecare, în temeiul art.184 alin.2 și 4.pen. cu aplicarea art.74- 76 pct.1 lit.e pen. s-a aplicat inculpatului o amendă penală în cuantum de 600 lei pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, parte vătămată fiind.
În temeiul art.81 pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei amenzii pe durata termenului de încercare prevăzut de art.82 alin.2 pen. și s-a atras atenția inculpatului asupra nerespectării dispozițiilor ce atrag revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei amenzii.
S-a admis în parte cererea civilă formulată de partea civilă și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1037,5 lei, reprezentând despăgubiri civile (c/val medicamente și transport), cât și la plata sumei de 2000 lei reprezentând daune morale către aceeași parte civilă.
S-a admis în parte cererea civilă formulată de partea civilă Spitalul Județean de Urgență B și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 879,5 lei, reprezentând din cheltuielile de spitalizare către această parte civilă.
În temeiul art.193 alin.2 pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 501, 65 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către partea civilă.
În termen legal împotriva deciziei pronunțate în apel au declarat recurs inculpatul care a susținut că nu este vinovat de producerea accidentului de circulație și partea vătămată care însă nu s-a prezentat în instanță și nu a invocat motivele de recurs.
Recursurile declarate în cauză sunt nefondate și urmează a fi respinse ca atare.
Astfel, în ceea ce privește recursul părții vătămate Curtea reține că potrivit art. 38510Cod pr. penală recursul trebuie să fie motivat iar motivele de recurs se formulează în scris prin cererea de recurs sau printr-un memoriu separat, care trebuie depus la instanța de recurs cu cel puțin 5 zile înaintea primului termen de judecată. În cazul în care nu sunt respectate condițiile mai sus arătate instanța ia în considerare numai cazurile de casare care, potrivit art. 3859alin. 3 Cod pr. penală, se iau în considerare din oficiu.
Cum în speță se constată că în cazul părții vătămate nu este incident vreunul dintre aceste cazuri de casare, urmează ca recursul declarat de aceasta să fie respins ca nefondat, cu obligarea la plata cheltuielilor judiciare ocazionate de calea de atac promovată.
Cât privește recursul declarat de inculpatul, care a susținut că nu poate fi făcut responsabil pentru accidentarea părții vătămate, Curtea reține că în mod corect a apreciat Tribunalul faptul că vina pentru producerea evenimentului rutier ce face obiectul prezentului dosar aparține în egală măsură atât inculpatului cât și părții vătămate.
În acest sens sunt concluziile raportului de expertiză tehnică auto efectuat în cauză în care se arată că accidentul s-a produs datorită comportamentului ezitant al părții vătămate, surprinsă pe trecerea de pietoni la schimbarea în roșu a culorii semaforului dar și inculpatului, care nu a redus viteza de deplasare a mopedului la apariția pericolului de accident.
Este adevărat că inculpatul a pătruns în intersecție când semaforul arăta culoarea pe direcția sa de deplasare dar avea obligația de a reduce viteza și de a permite părții vătămate să iasă de pe carosabil câtă vreme aceasta a fost surprinsă în traversare pe trecerea de pietoni de schimbarea culorii semaforului.
Nu trebuie omis totodată că intersecția unde s-a produs accidentul este foarte amplă, având o lățime a străzilor de peste 27 de metri astfel încât este deseori posibilă surprinderea unor persoane în traversare în momentul schimbării culorii semaforului aferent trecerii de pietoni, situație în care conducătorii autovehiculelor au obligația de a permite pietonilor să își termine traversarea și nu se pot prevala de faptul că au pătruns în intersecție pe culoarea pentru a izbi fără a răspunde penal pe cei care nu reușesc să traverseze în timp util.
Concluzionând Curtea reține că și recursul declarat de inculpat este nefondat astfel încât urmează a fi respins ca atare cu obligarea sa la plata cheltuielilor judiciare determinare de promovarea acestei căi de atac.
Văzând și prevederile art. 38515pct. 2 lit. b Cod pr. penală precum și dispozițiile art. 192 al. 2 Cod pr. penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpatul -, fiul lui și, născut la 27.12.1970 în B, domiciliat în B, str. -, nr.131, CNP -și de partea vătămată, domiciliat în B,-, -/15,.21, sc2,.1, împotriva Deciziei penale nr.75/23.03.2009 a Tribunalului Brăila, pronunțată în dosarul nr- (Sentința penală nr.2069/25.10.2007 pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul nr-).
Obligă pe recurenți la plata sumelor de câte 30 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 5 iunie 2009.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 2: Marcian Marius Istrate Mița
Grefier,
I
Red.I - 18.06.2009
Tehnpored. - 18.06.2009
2 ex
Fond:
Apel: -
Președinte:Constantin CârcotăJudecători:Constantin Cârcotă, Marcian Marius Istrate Mița
