Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 441/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE Nr. 441/2008
Ședința publică de la 11 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Covaciu
JUDECĂTOR 2: Leontin Coraș
JUDECĂTOR 3: Mircea Bădilă
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIAa fost reprezentat de
Procuror -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpata - împotriva deciziei penale nr. 132/2 iunie 2008 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpata recurentă - asistată de avocat - apărător ales și partea civilă intimată asistată de avocat ales, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care instanța a procedat la audierea inculpatei recurente -, declarația acesteia fiind consemnată în proces verbal, separat, atașat la dosarul cauzei.
Avocatul inculpatei a depus la dosar 2 fotografii făcute de telefonul mobil al inculpatei care, a surprins partea vătămată la cumpărături și nu se folosea de vreun aparat pentru a se deplasa. Față de acesta, a solicitat administrarea probei cu caseta video de la magazinul în care a fost fotografiată partea vătămată pentru a proba că partea vătămată s-a recuperat foarte bine.
Avocata părții civile se opune admiterii probei, precizează că nu a contestat niciodată că nu a fost în acel magazin dar, ulterior a suferit o altă intervenție chirurgicală.
Reprezentanta parchetului a solicitat respingerea cererii ca fiind neconcludentă și neutilă cauzei în raport de împrejurările care se dovedesc, mai mult de atât sunt fotografii făcute cu telefonul mobil.
Instanța, deliberând, luând în considerare toate cele expuse anterior, având în vedere actele dosarului precum și faptul că partea nu a contestat că nu s-a prezentat în public fără a fi ajutată de aparate medicale de specialitate, respinge proba solicitată și nefiind alte cereri de formulat acordă cuvântul în dezbateri.
Avocatul inculpatului a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii penale atacate și rejudecând a se proceda la reducerea pedepsei aplicate sub minimul prev. de art. 184 alin.4 cod penal și aplicarea unei pedepse cu menținerea disp. art. 81 cod penal.
Sub aspectul laturii civile solicită reducerea despăgubirilor civile.
Precizează că pedeapsa aplicată este prea mare în raport de criteriile prev. de art. 72 cod penal și ținând cont de împrejurările în care s-a produs accidentul, există o culpă concurentă a părților, în plus raportul de constatare tehnico științifică aflat în dosarul de urmărire penală se arată că accidentul putea fi evitat de ambele părți - partea vătămată a traversat strada în pas vioi fără a da atenție traficului.
Având în vedere circumstanțele concrete ale cauzei, inculpata are un copil minor în întreținere, a dus-o pe partea vătămată la spital, se impune aplicarea unei pedepse orientată spre minimul general cu suspendarea condiționată a executării acesteia.
Sub aspectul laturii civile arată că nu sunt justificate cheltuielile efectuate cu numi9ta escu având în vedere salariul minim pe economie. Mai mult la dosar nu există recomandare medicală pentru tratamentul medical efectuat de partea civilă în Germania, iar aceasta suferea de foarte mult timp de epilepsie și nu se poate spune că făcea sport având în vedere afecțiunile de care suferă.
Avocata părții civile solicită respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate.
Precizează că inculpata a avut o atitudine oscilantă în fața instanței de judecată, nu a recunoscut comiterea faptei, nu a regretat-o, astfel că sub aspectul laturii penale, cererea de recurs este absolut nefondată.
Sub aspectul laturii civile se tinde diminuarea sumelor acordate care oricum sunt insuficiente. Faptul că partea civilă este bolnavă de epilepsie, nu are nici o legătură cu accidentul de circulație, iar raportul medico legal aflat în dosarul de urmărire penală nu a fost contestat de inculpată.
Mai arată că partea civilă a suferit un prejudiciu estetic, fizic și de agrement, nu se poate vorbi de o culpă concurentă, Iar fotografiile depuse la dosar sunt probe nerelevante pentru dosar.
Solicită obligarea inculpatei la plata cheltuielilor judiciare justificate cu înscrisuri.
În replică, avocatul inculpatei a precizat că nu solicitat achitarea, în plus de aceasta trebuie să se țină seama și de sănătatea părții vătămate.
Reprezentanta parchetului solicită respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii penale atacate precizând că în raport de materi8alul probator, procesul verbal de cercetare la fața locului, declarațiile martorilor oculari, s-a stabilit o corectă stare de fapt, iar culpa comună nu poate fi reținută pe baza probelor de la dosar.
Mai precizează că în raport de împrejurările accidentului, numărului mare de zile de îngrijiri medicale, poziția oscilantă a inculpatei, nu se impune reducerea pedepsei aplicate, iar latura civilă a fost temeinic soluționată.
Inculpata - având ultimul cuvânt a solicitat admiterea recursului pentru motivele invocate de apărătorul său ales.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față;
În deliberare, constată că prin sentința penală nr. 117/03 martie 2008 Judecătoriei Sibiua fost condamnată inculpata - a la pedeapsa închisorii de 1 an pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă din culpă, faptă prevăzută și pedepsită de art. 174 alin. 2 și 4 Cod penal în dauna părții vătămate.
I-au fost interzise exercitarea, pe durata prevăzută de art.71 C penal, a următoarelor drepturi prevăzute de art.64 G penal: dreptul de a fi aleasă în autoritățile publice sau în funcții elective publice - dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie implicând exercițiul autorității de stat, dreptul de a conduce autovehicule.
În baza art.81, 82 penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de mai sus pe durata unui termen de încercare de 3 ani.
Pe aceeași durată, de 3 ani, s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor,conform art.71 alin. ultim C penal.
S-a făcut aplicarea art.359 alin.l C proc. pen. și s-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art.83 și 84 penal.
În baza art.313 din Legea nr.95/2006, ait.14, 15 și 346 proc. pen. coroborate cu art.998,999 C civil s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic Județean Sibiu, și în consecință, a fost obligată pe inculpata să-i plătească acesteia,cu titlu de cheltuieli de spitalizare efectuate pentru partea vătămată, suma de 3045,05 lei plus dobânda legală și penalități de întârziere până la data achitării efective a debitului, calculate potrivit dispozițiilor nr.OG92/2003.
În baza art.14, 15 și 346 proc. pen.coroborate cu art.998,999 G civil s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă și în consecință, a fost obligată inculpata să-i plătească acesteia următoarele sume:
-8540,6 lei cu titlu de despăgubiri materiale
-20000 lei cu titlu de daune morale
S-au respins celelalte pretenții civile formulate de partea civilă.
S-a constatat că G Reasigurare cu sediul în C-N- jud. C are calitatea de asigurător în cauză.
În baza art.191 proc.pen. a fost obligată inculpata să plătească suma de 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansare de stat în cauză.
În baza art.193 G proc. pen. a fost obligată inculpata să plătească părții vătămate suma de 2876 lei cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate în cauză.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt că la data de 10 martie 2007, inculpata - conducea autoturismul marca cu nr. de înmatriculare - pe strada - din Mun. Sibiu, din direcția P-ța - - spre strada - - iar în zona intersecției cu strada -, a oprit la trecerea pentru pietoni din dreptul imobilului cu nr.14, acordând prioritate pietonilor, după care a continuat deplasarea, moment în care a acroșat cu autoturismul pe partea vătămată, aceasta fiind angajată regulamentar în traversarea străzii, pe aceeași trecere de pietoni.
Astfel, partea vătămată se afla în spatele grupului de pietoni cărora inculpata le-a acordat prioritate, iar când a ajuns pe a doua a sensului de mers al autoturismului condus de inculpată, a fost lovită în piciorul drept și a căzut la pământ. Partea vătămată a fost transportată la Spitalul Clinic Județean Sibiu cu autoturismul condus de inculpată, fiind internată la Secția Ortopedie - până la data de 29.03.2007.
În urma incidentului, partea vătămată a suferit leziuni (respectiv fractură hemiplatou tibial extern drept )ce au necesitat spre vindecare un număr de 100-120 de zile de îngrijiri medicale, la data de 14.03.2007 intervenindu-se chirurgical, iar ulterior necesitând tratament de specialitate constând în ședințe de gimnastică medicală, administrare de medicamente antiinflamatoare, anticoagulante și antialgice.
În prezent, partea vătămată nu este deplin vindecată, prezentând fenomene de artroză locală legate cauzal de leziunile suferite la data de 10.03.2007, pentru rezolvarea acestora fiind necesare extragerea materialului de osteosinteză, tratamente balneofizice și eventual montarea unei proteze unicompartimentale.
Reținând culpa exclusivă a inculpatei în producerea accidentului de circulație, instanța de fond a aplicat inculpatei o pedeapsă de 1 an închisoare, ținând seama la individualizarea acesteia de gradul de pericol important al faptei săvârșite, de împrejurările comiterii faptei, de leziunile cauzate părții vătămate și de atitudinea nesinceră a inculpatei.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel partea civilă, inculpata și asigurătorul SC Reasigurare C
În apelul formulat, partea civilă a solicitat modificarea sentinței apelate și majorarea daunelor morale solicitate până la concurența sumei de 50.000 lei pentru prejudiciul fizic, psihic, estetic și de agrement dar și pentru prejudiciul viitor dar previzibil determinat de intervențiile chirurgicale ce se impun a mai fi efectuate de către partea civilă.
La rândul său, inculpata a solicitat, ca urmare a admiterii apelului, să se dispună pedepsei aplicate sub minimul special prevăzut de lege, aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, diminuarea despăgubirilor materiale și morale, la plata cărora a fost obligată cu motivarea că există o culpă comună a celor două părți, la producerea accidentului, iar cheltuielile efectuate de partea civilă cu deplasarea în Germania și tratamentul efectuat acolo sunt nejustificate în timp ce daunele morale sunt exagerate întrucât partea vătămată a avut, cu mult înaintea accidentului, afecțiuni grave la piciorul accidentat.
În ceea ce privește asigurătorul SC Reasigurare SA CNa cesta a criticat sentința sub aspectul laturii civile apreciind ca neîntemeiate și nelegale pretențiile civile reprezentând cheltuielile de spitalizare (operație și tomograf), cheltuielile cu îngrijitorii, cheltuielile ocazionate de deplasarea în Germania și tratamentul efectuat acolo precum și cu privire la cheltuielile reprezentând daune morale, asigurătorul neputând fi obligat în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata despăgubirilor acordate.
Prin decizia penală nr. 132/02 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr- a fost admis apelul declarat de partea civilă - împotriva sentinței penale nr. 117/03 martie 2007 pronunțată de Judecătoria Sibiu și care a fost desființată în parte numai sub aspectul laturii -civile, majorându-se cuantumul daunelor morale la 30.000 lei.
Au fost respinse ca nefondate apelurile formulate de asiguratorul SC Reasigurare SA și inculpata -.
S-a făcut aplicarea disp. art. 192 alin.2 pr.penală.
În considerentele deciziei, Tribunalul a reținut următoarele argumente:
Prin constituirea de parte civilă - 21 dosar fond - partea vătămată a solicitat suma de 50.000 lei reprezentând prejudiciul fizic, psihic, estetic și de agrement precum și alte despăgubiri determinate de intervențiile chirurgicale care se impun a mai fi efectuate.
Instanța de fond, cu ocazia soluționării laturii civile, a apreciat că suma de 20.000 lei este suficientă pentru a se acoperi prejudiciul moral suferit de partea vătămată, reprezentând suferințele cauzate acesteia prin fapta inculpatei și determinat de numărul de zile de îngrijiri medicale, necesar pentru vindecare.
Daunele morale acordate de instanța de fond acoperă categoria prejudiciului fizic și a celui psihic suferit de partea vătămată și determinat de repaosul fizic, tratamentele de recuperare, inconvenientele de natură fizică și psihică la care partea vătămată a fost supusă.
În ceea ce privește prejudiciul estetic și cel de agrement, acesta nu a fost compensat de către instanța de fond, prin acordarea unor sume de bani, deși existența acestor două categorii de prejudicii este indiscutabilă.
Astfel, raportul de expertiză medico legală - 69 - 71 dosar fond - constată existența unei cicatrice postoperatorii de 13 cm. lungime pe fața externă a genunchiului drept, cu urme ale firelor de sutură, ceea ce denotă existența unui disconfort de natură psihică determinat de cicatricea produsă într-o zonă anatomică vizibilă, în condițiile în care partea vătămată are o vârstă medie iar existența acestei cicatrice este de natură să o afecteze.
Pe de altă parte, aceiași expertiză medico legală constată prezența unei dureri la nivelul genunchiului drept cu limitarea amplitudinii mișcărilor și deplasarea numai cu sprijin, împrejurare care limitează mult posibilitatea de mișcare a părții vătămate, astfel că prejudiciul de agrement solicitat de aceasta se privește a fi întemeiat.
De asemenea, raportul medical întocmit la data de 25 aprilie 2008 în Policlinica Orășenească am - 46 apel - atestă îndepărtarea mari șuruburi, în regim de ambulatoriu, a celor trei fragmente mai mari și recomandă continuarea controalelor rănii și profilaxia trombozei, ceea ce presupune supraveghere medicală și tratament, în continuare.
Față de aceste considerente, tribunalul a apreciat că o majorare a cuantumului daunelor morale se justifică în cauză, motiv pentru care a majorat daunele morale acordate, de la 20.000 lei la 30.000 lei.
În ceea ce privește apelul formulat de inculpata, tribunalul văzând materialul probator administrat în cauză (pr. verbal de cercetare locală, fotografii, buletin clinic, rapoarte medico legale, declarațiile inculpatei, a părții vătămate, ale martorilor, fișe medicale și expertiză auto) a constatat că instanța de fond a reținut o corectă stare de fapt, apărarea inculpatei, potrivit căreia a existat o culpă comună în producerea accidentului, neputând fi reținută de nici una din probele dosarului.
Pe de altă parte critica formulată privitoare la individualizarea pedepsei aplicate inculpatei nu este fondată, în condițiile în care pedeapsa aplicată este orientată spre minimul special, iar față de împrejurările producerii accidentului (pe trecerea de pietoni, de numărul mare de zile de îngrijiri medicale și de atitudinea oscilantă a inculpatei pe parcursul procesului penal), pedeapsa aplicată inculpatei este apreciată ca fiind corect și judicios individualizată.
Sub aspectul despăgubirilor materiale acordate părții vătămate, atât inculpata cât și asigurătorul au criticat acordarea cheltuielilor reprezentând îngrijitorii, cu motivarea că suma acordată este prea mare față de salariul minim brut pe economie, ori această critică se consideră a fi neîntemeiată atâta timp cât convenția încheiată între partea vătămată și martora escu, are o natură civilă, fiind guvernată de principiul liberalității contractuale, iar raportarea ei la nivelul venitului minim pe economie nu este justificată.
De asemenea, cheltuielile efectuate de partea vătămată cu transportul și tratamentul în Germania au fost dovedite în cauză, neputându-se susține că ele sunt nejustificate în lipsa unei recomandări medicale în acest sens, întrucât partea vătămată are libertatea de a alege tratamentul cel mai potrivit pentru refacerea sa, neputându-se impune locul efectuării și natura acestuia.
În ceea ce privește nivelul daunelor morale acordate, față de motivele de apel formulate de partea vătămată și de cele expuse cu ocazia analizei apelului acestei părți, tribunalul a apreciat că neîntemeiat acest motiv de apel formulat de inculpată și de asigurător.
De asemenea, tribunalul a constatat că asigurătorul nu a fost obligat în solidar la plata despăgubirilor acordate, instanța de fond constatând doar calitatea de asigurător a acestuia, urmând ca obligațiile acestora să fie stabilite în baza contractului de asigurare încheiat.
Împotriva deciziei pronunțată de instanța de apel a declarat recurs, în termenul legal prev. de art. 385/3 pr.penală inculpata -, aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie și, care, reiterând aceleași aspecte ca și în apel solicită:
cuantumului pedepsei aplicate sub minimul special prev. de art. 184 alin.4 Cod penal;
Diminuarea daunelor materiale;
Reducerea daunelor morale.
1. Cuantumul pedepsei este nejustificat de mare, avându-se în vedere și gradul de culpă al victimei care nu s-a asigurat corespunzător în traversarea străzii.
Victima s-a recuperat extrem de bine și într-un timp relativ scurt;
Lipsa antecedentelor penale, statutul de persoană divorțată ce are 2 copii în întreținere și conduita procesuală adecvată, justifică reducerea pedepsei.
2. Vizând despăgubirile materiale, acestea sunt nejustificate, unele dintre ele decurgând din servicii ce nu erau necesare victimei (deplasarea în Germania, efectuarea diverselor tratamente care nu au la bază o recomandare medicală).
3. Daunele morale acordate sunt exagerate, raportat la afecțiunile preexistente ale victimei (epilepsie, tulburări psihice polimorfe afective și comportamentale, gonartroză, osteoporoză etc.) și la faptul că având în vedere aceste afecțiuni, activitățile de agrement ale victimei nu ar putea suferi modificări esențiale, care să justifice acordarea unor atari sume.
Inculpata a fost audiată de către C, aceasta exprimându-și poziția cu privire la implicarea sa în accidentul de circulație și la aspectele ce țin de latura civilă a cauzei. ( 32).
Verificând legalitatea și temeinicia deciziei penale atacate, în raport cu aspectele critice expuse, dar și din oficiu, în limitele impuse de art. 385/9 alin.3 pr.penală, Curtea reține următoarele:
1. Vizând cuantumul pedepsei aplicate, Curtea arată că aceasta corespunde pe deplin exigențelor instituite de art. 72 cod penal, fiind în concordanță atât cu gradul concret de pericol social al faptei (și, care în cazul de față nu este unul de neglijat) cât și cu elementele ce conturează profilul socio moral al inculpatei.
2. Apărările formulate de inculpată în sensul concursului culpei victimei la producerea accidentului, pe lângă faptul că nu sunt susținute de probe, nu pot reprezenta, în opinia Curții, temeiuri suficiente care să justifice atenuarea răspunderii penale a inculpatei.
3. Curtea, arată că întreg materialul probator al cauzei relevă, în mod clar și neechivoc faptul că, inculpata poartă întreaga culpă a producerii accidentului, lovind victima pe marcajul trecerii de pietoni.
De altfel, conduita procesuală a inculpatei a fost una constantă de recunoaștere a impactului, însă, de negare a vinovăției, prin prisma aprecierilor eronate date dinamicii accidentului.
4. Apărările expuse de inculpată cu privire la statutul său de întreținător de familie și la lipsa antecedentelor penale au fost luate în considerare, în opinia Curții, de către instanță în momentul stabilirii unei pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege.
5. Curtea apreciază că o atenuare a răspunderii penale ar priva sancțiunea penală de scopul ei preventiv și educativ instituit de art. 52 cod penal și, care, în cauza de față, avându-se în vedere urmările produse și circumstanțele concrete ale cauzei, se impune a fi atins cu precădere.
6. Referitor la critica adusă cuantumului daunelor materiale, Curtea constată, în urma examinării actelor și probelor de la dosar, că acesta este vădit nefondat.
Curtea arată că nu prezintă în cauză, relevanță cuantumul venitului minim pe economie, acest cuantum neputând constitui un etalon în stabilirea prețului plătit unor anumite servicii efectuate de terțe persoane victimei, servicii recompensate conform convenției părților.
Vizând aspectul deplasării în străinătate a victimei, Curtea apreciază, așa cum corect au reținut și instanțele inferioare că, aceasta este în măsură să aleagă tratamentul medical specific recuperării sale atâta timp cât necesitatea efectuării unui asemenea tratament rezultă fără dubiu din actele dosarului și are o strânsă legătură de cauzalitate cu fapta săvârșită de inculpată.
Conform art. 14 alin.1 pr.penală acțiunea civilă în Codul d e procedură penală are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatei și impune repararea integrală a prejudiciului produs prin infracțiune.
Ca atare, inculpata este obligată, în temeiul legii, să repare în integralitatea lui, prejudiciul cert și determinat încercat de victimă.
Vizând cuantumul daunelor morale, Curtea arată, ca și în cazul celor materiale, că suma stabilită reprezintă o satisfacție echitabilă acordată părții civile.
În cauză, nu prezintă, în opinia Curții, relevanță afecțiunile preexistente ale victimei, atâta timp cât în urma accidentului produs de inculpată, victima a suferit serioase leziuni, ce au necesitat pentru vindecare o perioadă îndelungată de timp 100 - 120 de zile.
Mai mult, se evidențiază, pe lângă durerile resimțite și disconfortul creat ca urmare a spitalizării a tratamentelor și a intervențiilor chirurgicale suportate, precum și privarea pe o perioadă îndelungată de desfășurarea unor activități normale, specifice vârstei.
Curtea, arată că esențială prejudiciului moral este de netăgăduit și nu poate fi influențată de preexistența unor alte afecțiuni.
În aceeași ordine de idei, Curtea constată că susținerile inculpatei vizând lipsa activității de agrement ale victimei anterioare accidentului nu a fost probată.
Ca atare, Curtea opinează că în speță, cuantumul daunelor morale acordate este pe deplin justificat neimpunându-se o reducere acestuia.
8. Curtea reține însă, că recursul inculpatei este fondat sub aspectul conținutului pedepselor accesorii aplicate.
În speță, Curtea, analizând fiecare dintre pedepsele accesorii aplicate inculpatei de instanțele inferioare, prin prisma recomandărilor date de cazul - Pârcălab vs România, arată că interzicerea drepturilor prev. la lit."c" ar reprezenta, în cazul de față, o sancțiune excesivă, disproporționată și suplimentară ce ar suporta- inculpata, cu atât mai mult cu cât ea se suprapune unei sancțiuni de același gen prevăzută într-o lege specială (OUG 195/2002 și Legea ne. 49/2006).
Astfel, ca urmare a efectelor condamnării, conform legii speciale, inculpata urmează i se anula permisul de conducere, aspect ce nu mai justifică o dublare a sancțiunii prin interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.c cod penal.
Față de cele ce preced, Curtea, conform art. 385/15 pct.2 lit. pr.penală va admite recursul inculpatei, casând decizia penală atacată cât și sentința penală nr. nr. 117/3.03.2008 a Judecătoriei Sibiu numai sub aspectul conținutului pedepsei accesorii în sensul înlăturării disp. art. 64 lit.c cod penal.
Vor fi menținute toate celelalte dispoziții ale hotărârilor penale atacate.
Conform art. 192 alin.3 pr.penală, cheltuielile judiciare în recurs vor rămâne în sarcina statului.
În temeiul art. 193.pr.penală inculpata va fi obligată la cheltuieli judiciare către partea civilă, în cuantum de 1000 lei, sumă probată cu chitanțele de la dosar ( 30).
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpata - împotriva deciziei penale nr. 132/2 iunie 2008 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr-.
Casează decizia penală atacată cât și sentința penală nr. 117/3.03.2008 a Judecătoriei Sibiu numai sub aspectul conținutului pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor civile, în sensul înlăturării dispozițiilor art. 64 lit. c Cod penal.
Menține în rest toate celelalte dispoziții ale hotărârilor penale atacate.
În baza art. 192 al. 3 Cod pr. pen. cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului.
În baza art. 193 Cod pr. pen. obligă pe inculpată să plătească părții civile suma de 1000 lei cheltuieli judiciare în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința din 11.09.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored. VV 2 ex/07.10.2008
,
Președinte:Maria CovaciuJudecători:Maria Covaciu, Leontin Coraș, Mircea Bădilă
