Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 60/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ operator 2711
DECIZIE PENALĂ Nr. 60
Ședința publică de la 21 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Nacu
Judecător G -
JUDECĂTOR 2: Gheorghe Bugarsky
Grefier
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Pe rol se află soluționarea recursurilor formulate de partea civilă recurentă și asiguratorul SC SA B prin SC SA Sucursala A împotriva deciziei penale nr.324/7.12.2009 a Tribunalului Arad pronunțată în dosar nr.12867/-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă partea civilă recurentă, reprezentată de avocat, lipsă asigurător recurent și inculpatul intimat Gh..
Procedura de citare îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că prin registratura instanței, asigurătorul recurent a depus la dosar motive de recurs.
Apărătorul părții civile recurente depune la dosar, după încheierea dezbaterilor, împuternicire avocațială și concluzii scrise
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursurilor ca nefondate, menținerea hotărârilor pronunțate în cauză ca fiind temeinice și legale.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1816 din 13 octombrie 2009, Judecătoria Arad, în baza art. 184 al. 2 și 4 Cod penal a condamnat inculpatul G, la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă.
În baza art. în baza art. 71 Cod penal a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal.
În baza art. 81 Cod penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei și în baza art. 82 Cod penal a stabilit un termen de încercare de 3 ani. În baza art. 71 al. 5 Cod penal a dispus suspendarea pedepselor accesorii.
În baza art. 359 Cod procedură penală a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 și 84 Cod penal a căror nerespectare atrage revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 14, 346 Cod procedură penală a admis în parte acțiunea civilă formulată de către partea civilă și a obligat inculpatul, alături de asigurătorul de răspundere civilă SC SA B, în limita plafonului stabilit de lege aferent anului 2007, la plata sumei de 1220 lei daune materiale și 20.000 lei daune morale. A respins restul pretențiilor.
În baza art. 14, 15, 346 Cod procedură penală a luat act că Spitalul Clinic Județean A nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut în fapt că în data de 07.07.2007, în jurul orei 21:30, inculpatul se afla la volanul autoturismului său marca Renault 9, cu nr. -, pe care îl conducea pe DJ 682, pe direcția A spre.
În același sens de mers cu inculpatul se deplasa, pe un moped, partea vătămată, împreună cu prietenii săi martorii, și, care rulau fiecare pe un moped.
La aproximativ 2 km înainte de intrarea în localitatea, inculpatul i-a ajuns din urmă pe cei 4 mopediști, văzându-i la luminile farurilor. Aceștia circulau în coloană primul fiind partea vătămată, toate mopedele având în funcțiune sistemele de iluminare.
Văzând coloana de mopede, inculpatul a semnalizat intenția de depășire, a trecut pe sensul opus de mers și a continuat manevra de depășire. Ajungând în dreptul ultimului moped din coloană a avut impresia că unul din mopediști a virat brusc stânga motiv pentru care a acționat puternic sistemul de frânare și a tras de volan spre stânga pentru a-l evita. Ajungând cu roțile din stânga pe acostamentul din marginea carosabilului, inculpatul a simțit că intră în derapaj astfel că a virat iarăși de volan dreapta însă a pierdut controlul asupra direcției autoturismului și s-a îndreptat în diagonală spre șanțul din dreapta sensului său de mers lovind cu aripa din dreapta față a autoturismului, partea din față a mopedului condus de către partea vătămată.
După impact autoturismul inculpatului a rămas oprit în șanț astfel că acesta a coborât și s-a deplasat la partea vătămată care acuza dureri în zona piciorului drept. Partea vătămată a fost transportată la spital unde a rămas internată.
În urma accidentului partea vătămată a suferit leziuni traumatice care au necesitat 120 de zile de îngrijiri medicale.
Starea de fapt astfel cum a fost descrisă de prima instanță, a fost reținută din procesul verbal de cercetare la fața locului, planșa foto, declarația dată de partea vătămată, declarațiile martorilor,.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel partea civilă și asigurătorul Societatea de asigurare Reasigurare SA
Prin motivele depuse în scris, asigurătorul Societatea de Asigurare Reasigurare SA Bas olicitat admiterea apelului, desființarea sentinței în latura civilă în sensul diminuării daunelor morale acordate. S-a arătat că inculpatul nu se face vinovat în exclusivitate de producerea accidentului, în măsura în care manevra acestuia a constituit cauza accidentului, conduita părții civile a constituit condiția producerii accidentului.
Partea vătămată/partea civilă prin memoriul depus a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii în latura civilă și în rejudecare admiterea în totalitate a pretențiilor, susținând că sunt dovedite prin probele de la dosar iar în privința daunelor morale a arătat că prima instanță nu a ținut seama de practica judiciară în materie.
Prin decizia penală nr.324/7.12.2009 a Tribunalului Arad pronunțată în dosar nr.12867/-, s-a admis apelul declarat de partea civilă împotriva sentinței penale nr. 1816 din 13 octombrie 2009 pronunțată de Judecătoria Arad în dosarul nr-, care a fost desființată în latura civilă cu privire la daunele materiale și rejudecând, au fost majorate daunele materiale acordate părții civile de la suma de 1220 lei la suma de 1396,87 lei, sumă pe care o va plăti inculpatul G alături de asigurătorul Societatea de Asigurare Reasigurare SA
A fost respins apelul declarat de asigurătorul Societatea de Asigurare Reasigurare SA B și menținute restul dispozițiilor sentinței atacate.
Instanța de apel, a constatat că judecătoria, pe baza probelor de la dosar, și anume - plângere penală, proces verbal de efectuare a actelor premergătoare, proces verbal de cercetare la fața locului, planșa foto, copii documente, adrese asigurător, raport de expertiză medico-legală, raport de expertiză tehnică auto, declarația părții vătămate, declarațiile martorilor, declarațiile inculpatului, în mod corect a reținut vinovăția inculpatului G în comiterea infracțiunii pentru care l-a condamnat și căreia i-a dat încadrarea juridică legală.
Fapta inculpatului G care prin nerespectarea dispozițiilor art. 45 alin. 3, art. 48 din OUG nr. 195/2002 modificată și republicată și art. 118 lit. c din Regulamentul de aplicare al OUG nr. 195/2002 modificată și republicată a produs un accident de circulație în urma căruia partea vătămată a suferit leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare un număr de 70-80 zile îngrijiri medicale constituie infracțiunea de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzută de art. 72 Cod penal respectiv gradul de pericol social concret al faptei comise precum și persoana inculpatului. S-a apreciat că pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendarea condiționată a executării acesteia este aptă în realizarea scopului preventiv - educativ al acesteia astfel cum este definit de art. 52 Cod penal.
Referitor la acțiunea civilă exercitată de partea civilă instanța de apel a constatat că acesta a solicitat obligarea inculpatului alături de asigurător la plata sumei de 3000 lei cu titlu de daune materiale și la plata sumei de 47000 lei daune morale. Daunele materiale solicitate au fost detaliate prin memoriul de la fila 65 dosar.
Din ansamblul materialului probatoriu administrat în latura civilă a cauzei a rezultat că daunele materiale dovedite de partea civilă totalizează suma de 1396,87 lei din care 384,87 lei conform chitanțelor, suma de 500 lei pentru medicamente conform declarației martorului și suma de 512 lei pentru transport. Drept urmare se impune majorarea daunelor materiale acordate părții civile de la suma de 1220 lei la suma de 1396,87 lei.
Cu privire la daunele morale solicitate s-a constatat că acestea sunt menite să contribuie la reducerea compensatorie a suferințelor fizice și psihice suferite de partea civilă ca urmare a activității infracționale a inculpatului. În raport de gravitatea suferințelor morale produse părții civile, tribunalul a apreciat că suma de 20000 lei acordată de prima instanță cu acest titlu, corespunde cerințelor unei juste și integrale despăgubiri în sensul prevăzut de art. 14 Cod procedură penală și art. 998 și următoarele Cod civil, nefiind necesară reducerea acestor despăgubiri.
Împotriva deciziei penale nr. 324/7.12.2009 pronunțată în dosar nr.12867/- de Tribunalul Arad au declarat recurs, în termenul legal, partea vătămată Motiu și asigurătorul Sa B prin SA Sucursala
În motivarea recursului declarat de către partea vătămată se solicită casarea hotărârii pronunțată de instanța de apel și admiterea în întregime a pretențiilor formulate, respectiv 47.000 mii lei daune morale și 3.000 lei daune materiale. În motivare se arată că nu s-a luat în calcul la aprecierea daunelor materiale, alimentația pe perioada spitalizării de 21 lei pe zi timp de 30 zile, în cuantum total de 630 lei; ventilatorul necesar pe timpul spitalizării- 45 lei; medicamente pe timpul spitalizării și cele post spitalizare - 550 lei; transport taxi pentru tratament recuperare - 512 lei; contravaloarea reparație moped - 253 lei. Cu privire la daunele morale apreciază că în mod greșit ambele instanțe au diminuat cuantumul acestora și nu au fost corect evaluate, raportat la cele 120 zile de îngrijiri medicale și la faptul că în această perioadă i-a fost obstrucționat dreptul la liberă mișcare.
În motivarea recursului declarat de asigurător se solicită admiterea acestuia casarea sentințelor și respingerea pretențiilor, întrucât nu sunt întrunite condițiile angajării răspunderii delictuale, nefiind probată existența raportului de cauzalitate între prejudiciu și fapta ilicită și nici culpa conducătorului auto în săvârșirea faptei.
Se mai arată că nu au fost analizate toate condițiile în care fapta a fost comisă pentru a se putea concluziona în sensul reținerii vinovăției inculpatului.
Analizând legalitatea și temeinicia deciziei penale recurate din prisma motivelor de recurs precum și din oficiu, potrivit art. 3856.p Cod Penal, instanța de recurs apreciază că hotărârea atacată este temeinică și legală, în deplină concordanță cu ansamblul probator administrat.
Starea de fapt reținută de către prima instanță și confirmată de instanța de apel este corectă, din probele administrate reieșind că în seara de 07.07.2007, inculpatul aflându-se la volanul autoturismului său pe care îl conducea pe direcția A -, înainte cu 2 km de intrarea în localitatea i-a observat rulând în același sens de mers pe partea vătămată împreună cu alte trei persoane care rulau fiecare pe un moped, cei patru rulând în coloană.
Astfel, inculpatul a semnalizat intenția de depășire, a trecut pe sensul opus de mers și când a ajuns în dreptul ultimului moped din coloană a avut impresia că unul dintre aceștia a virat stânga, motiv pentru care a acționat sistemul de frânare și a tras de volan spre stânga pentru a-l evita, manevră ce a condus la intrarea în derapaj a inculpatului, care trăgând de volan în partea dreaptă a pierdut controlul autoturismului, îndreptându-se în diagonală spre șanțul din dreapta al sensului său de mers.
Urmare a acestei manevre inculpatul a lovit cu aripa dreaptă față a autoturismului partea din față a mopedului condus de partea vătămată care urmare accidentului a suferit leziuni vindecabile în 120 zile îngrijiri medicale.
Inculpatul a recunoscut comiterea faptei reținută în sarcina sa, recunoaștere care se coroborează cu declarația martorului - fila 47-48 dosar UP, care relatează modalitatea de producere a accidentului, menționând că inculpatul rula cu o viteză mare fapt ce l-a determinat să ruleze cu mopedul cât mai aproape de partea dreaptă a sensului său de mers.
Martorul - fila 49 dosar UP, relatează aceiași stare de fapt, arătând că partea vătămată, care rula primul în coloană a fost lovit lateral de către inculpat. Declarația acestui martor se coroborează și cu raportul de expertiză tehnică auto - filele 70 și urm. dosar UP, în sensul că accidentul s-a produs din vina inculpatului care a efectuat virajul la stânga aflându-se în depășire, având impresia că unul din mopediști a virat in stânga, aspect contrazis însă de martorii oculari, iar urmare a acestei manevre neinspirată a inculpatului și a observării în direcția în care mașina se deplasa a unui pom, inculpatul a tras din nou de volan spre dreapta fapt ce a produs intrarea în derapaj și accidentarea părții vătămate.
Expertiza arată că partea vătămată nu avea posibilitatea de evitare a impactului întrucât, raportat la viteza cu care rula, spațiul de frânare avut la dispoziție a fost mai mic decât spațiul necesar pentru oprirea mopedului prin frânare. Aceiași expertiză arată că în situația în care inculpatul ar fi reacționat mai lucid, impactul putea fi evitat dacă nu acționa sistemul de frânare și încerca să se încadreze pe o traiectorie cu un punct mai mic, astfel încât să dirijeze autoturismul pe o traiectorie paralelă cu traiectorie pe care se deplasa coloana de motocicluri, în condițiile în care viteza de deplasare era de 76 km oră.
Prin urmare, în mod corect a fost condamnat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, pedeapsa fiind corect individualizată raportat la criteriile generale prev. de art 72.p.
În ce privește latura civilă, instanța de recurs reține că la termenul de judecată din 20.01.2009 în fața Judecătoriei Arad - fila 13 dosar fond, partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză, în mod procedural, înainte de citirea actului de sesizare, solicitând obligarea inculpatului la plata sumei de 3.000 lei daune materiale și 20.000 lei daune morale depunând la dosar dovezile apreciate ca relevante,
La termenul de judecată din 17. 03.2009 instanța a procedat la audierea inculpatului, declarația acestuia aflându-se la fila 26, pentru ca ulterior, la termenul de judecată din 2 iunie 2009 partea civilă să depună o precizare la cererea de constituire parte civilă - fila 54, prin care și-a majorat pretențiile civile formulate în cauză, la suma de 3000 lei daune materiale și 47.000 lei daune morale.
Instanța de recurs apreciază că această cerere de constituire parte civilă este în condițiile art. 15 alin.2 p Cod Penal, astfel încât urmează a fi analizată temeinicia solicitărilor efectuate în faza inițială. De asemenea, instanța de recurs constată că sumele precizate nu au intervenit ulterior constituirii inițiale de parte civilă și că acestea puteau fi cunoscute de către partea vătămată la data formulării inițiale a pretențiilor civile.
Prin urmare instanța de recurs apreciază că instanța de fond și instanța de apel a acordat părții civile cu titlu de despăgubiri morale suma integrală solicitată de aceasta, respectiv 20.000 lei, sumă de natură să reprezinte o echivalare a prejudiciului moral suferit ca urmare a privării de posibilitatea participării la viața socială. În ceea ce privesc daunele materiale instanța de recurs își însușește punctul de vedere al instanței de apel, potrivit cu care suma de 1396,87 lei a fost dovedită ca fiind cheltuită de partea vătămată pentru repararea prejudiciului cauzat acesteia și nu se impune majorarea acestei sume.
Pentru motivele prezentate atât recursul asigurătorului cât și al părții civile urmează a fi respinse.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.2 p Cod Penal,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b p Cod Penal respinge, ca nefondate, recursurile formulate de partea civilă recurentă și asiguratorul SC SA B prin SC SA Sucursala A împotriva deciziei penale nr.324/7.12.2009 a Tribunalului Arad pronunțată în dosar nr.12867/-.
În baza art.192 al.2 p Cod Penal obligă partea civilă și asiguratorul la câte 100 lei cheltuieli judiciare față de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 21 ianuarie 2010
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 3: Laura Ani
- - G - - -
Grefier,
Red. AN/26.01.2010
Tehnored AJ/2 ex/28.01.2010
Prima instanță: Jud. A -
Apel: Trib. A -,
Președinte:Anca NacuJudecători:Anca Nacu, Gheorghe Bugarsky, Laura Ani
