Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 671/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 671
Ședința publică din data de 19.11.2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dumitru Petruș Judecător
JUDECĂTOR 2: Ion Avram
JUDECĂTOR 3: Mariana Cristache
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-.-.-
Ministerul Public - a fost reprezentat de Procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
La ordine fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpatul și partea responsabilă civilmente SC SRL B împotriva deciziei penale nr. 64/11.03.2008 a Tribunalului Brăila - dosar nr- - Sentința penală nr. 2376 din 14.12.2007 a Judecătoriei Brăila - dosar nr-.
La apelul nominal au lipsit: recurentul inculpat -, recurenta parte responsabilă civilmente SRL B - reprezentată de avocat, lipsă fiind și intimata parte vătămată și reprezentantul intimatei asigurătoare SC SA - Sucursala
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Apărătorul recurentei părți responsabile civilmente SC SRL solicită a se trece la dezbateri, întrucât nu are cereri de formulat în cauză.
Reprezentantul Ministerului Public nu are cereri de formulat în cauză.
Curtea, constată cauza în stare de soluționare și în conformitate cu prevederile art. 38513alineatul 1 Cod procedură penală acordă cuvântul părților în dezbateri.
Apărătorul recurentei părți responsabile civilmente SC SRL susține că recursul declarat de aceasta vizează netemeinicia și nelegalitatea deciziei și sentinței pronunțate în cauză, motivat de împrejurarea că ambele instanțe nu au cercetat cu atenție fondul cauzei.
Consideră că în mod greșit nu s-a stabilit existența unui raport de prepușenie între prepus și comitent, dacă la data comiterii faptei, 25.09.2005 exista acel raport de prepușenie. În fața ambelor instanțe, inculpatul s-a apărat în mod constant, arătând că avea încheiat un contract cu societatea comercială SRL B, însă în urma probatoriului administrat în cauză, s-a constatat că nu există acest contract de muncă scris.
Față de această situație, instanța avea obligația de a lărgi probatoriul pentru a stabili dacă la data și ora producerii accidentului, conducătorul auto - inculpatul - era trimis, dintr-o însărcinare specială a prepusului, dacă exista o foaie de parcurs și în ce împrejurări a condus acel autoturism.
În aceste condiții, consideră că instanțele nu au cercetat fondul cauzei, nu au administrat probe suficiente iar soluția legală și temeinică care se impune este casarea hotărârilor cu trimitere spre rejudecare la instanța de fiind, Judecătoria Brăila.
Un alt motiv pe care apărătorul recurentei părți responsabile civilmente îl supune în atenția Curții, este cel de nelegalitate al sentințelor, ce constă în aceea că față de actele pe care le-a depus la dosar în această fază procesuală, consideră că a dovedit că această cauză s-a judecat în primele două cicluri procesuale cu lipsă de procedură.
În acest sens, arată că la data comiterii faptei, 25.09.2005 SC SRL nu avea sediul la adresa la care a fost citată de către cele două instanțe, nefiind citată prin reprezentantul legal de la acel moment ci prin reprezentantul care nu avea calitatea de reprezentant și a devenit reprezentant al societății ulterior comiterii accidentului, la 16.08.2006 când printr-un act adițional fostul reprezentant i-a cesionat societatea. Conform actului adițional, fostul administrator rămânea răspunzător de datoriile societății, până la data cesionării și a îndeplinirii formelor de publicitate prev. de Legea nr. 31.
Cu actele depuse la dosar face dovada susținerilor din recurs, cu precizarea că pe fond, nu înțelege să pună concluzii.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului declarat în cauză de partea responsabilă civilmente, ca nefondat, întrucât ambele instanțe au reținut în mod corect și motivat că în cauză a existat un raport de prepușenie, chiar dacă contractul de muncă nu a fost înregistrat scriptic - împrejurarea că inculpatul lucra la acel moment fără forme legale fiind suficientă pentru a atrage răspunderea civilă.
Referitor la împrejurarea că la data accidentului societatea avea un alt administrator, solicită a se constata că din cuprinsul actului adițional la acre s-a făcut referire rezultă că cedentul rămâne răspunzător de activitatea societății până la data cesionării ei, cea ce nu include și situația respectivă, fiind vorba strict despre activitatea cu caracter comercial a societății, nefiind inclusă în mod expres în cuprinsul actului adițional vreo mențiune vizând răspunderea civilă a societății în raport cu alte situații particulare.
La momentul soluționării fondului și apelului, societatea era deja cesionată și a fost citată în mod corect la sediul avut la momentul desfășurării acestor etape procesuale și nu la sediul sau domiciliul administratorului de la momentul producerii faptei.Pentru aceste motive apreciază că recursul este nefondat.
Referitor la recursul declarat de inculpatul -, acesta nu a fost motivat și solicită a fi respins ca nefondat, având în vedere că în mod corect s-a stabilit culpa inculpatului.
Apărătorul recurentei părți responsabile civilmente SC SRL solicită ca recursul declarat de inculpatul - să fie respins, având în vedere că nu a fost motivat.
Curtea, declarând închise dezbaterile, rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului penal de:
Examinând actele si lucrările dosarului constata următoarele:
Prin sentința penală nr. 2376 din 14.12.2007 a Judecătoriei Brăilas -a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținută in sarcina inculpatului - din infracțiunea prevăzută de art. 184 alin. 1 si 4 Cod penal in infracțiunea prevăzută de art. 184 alin. 2;i 4 Cod penal si a fost condamnat acesta la o pedeapsa de 1 an închisoare.
S-au aplicat inculpatului dispozițiile art. 71 Cod penal si art. 64 lit. a,b Cod penal.
Conform art. 81 - 82 Cod penal a fost suspendata condiționat executarea pedepsei principale pe durata termenului de încercare de 3 ani iar conform art. 71 alin. 5 Cod penal a fost suspendata executarea pedepsei accesorii.
S-a luat act ca partea vatămată nu s-a constituit parte civila.
S-a constatat ca autoturismul - nu era asigurat la data producerii accidentului iar SC Românească - nu are calitate de asigurator.
A fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabila civilmente SC SRL la plata sumei de 15531 lei către partea civila Spitalul Județean de Urgență
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În seara zilei de 21.09.2005, în jurul orelor 20,00 microbuzul condus de inculpatul - a pătruns în intersecția str. 1 - 1918 cu B-dul - dinspre R, pe culoarea galbenă a semaforului electric, moment în care pe B-dul - pe de lângă scuarul liniei de tramvai se apropia autoutilitara 1305 cu numărul B - 37 - condusă de.
și-a continuat deplasarea ajungând în zona liniilor de tramvai posibil pe culoarea roșie a semaforului (care între timp se schimbase).
În același moment, având culoarea pe sensul lui de mers, a pătruns în intersecție autoturismul condus de, după care s-a produs coliziunea dintre cele două autovehicule. Autoutilitara a intrat în contact cu ușa laterală dreapta a microbuzului care s-a deformat, lucru care a condus la accidentarea mai multor persoane din microbuz și din autoutilitară. Lucrătorii de poliție rutieră au fost sesizați cu privire la acest accident și s-au deplasat de urgență la fața locului unde s-a constatat că autoutilitara cu numărul B - 37 - depășise linia mediană a str. 1 - 1918 și era orientată spre str. -, iar microbuzul marca "Mercedes" cu numărul BR - 96 - se afla pe str. 1 - 1918, în fața blocului turn, orientat spre Șoseaua ( 3 - 13 UP).
Au fost identificați conducătorii celor două autovehicule în persoana numitului, care condusese autoutilitara, respectiv inculpatul -, care condusese microbuzul marca "Mercedes".
Ambii conducători auto au fost testați cu alcooltestul, rezultatul fiind negativ (29, 34). auto li s-au recoltat și probe biologice pentru stabilirea alcoolemiei, rezultatul fiind de asemenea, negativ (35, 36).
Întrucât, conducătorul auto acuza dureri în zona capului, a fost prezentat pentru investigații la Spitalul Județean B, stabilindu-se diagnosticul: "traumatism cranio - cerebral acut închis,"nefiind cazul să fie internat.
La Spitalul Județean - Corp A, a fost identificată numita, despre care s-a stabilit că ocupa locul din dreapta față în autoutilitara condusă de, căreia, medicul de gardă i-a stabilit diagnosticul:"traumatism cranio cerebral acut închis, entorsă articulație radio-carpiană stg. nefiind cazul să fie internată.
La Spitalul Județean B - Corp B au fost identificate celelalte două părți vătămate: și minorul în vârstă de 2 ani. a fost diagnosticat cu "fractură deschisă larg (tip III) cominutivă și peroneul drept 1/3 distală cu mare deplasare, acesta rămânând internat.
Minorul a prezentat diagnosticul: "traumatism cranio cerebral deschis, plagă contuză frontală", acesta nefiind internat.
a declarat faptul că în urma accidentului rutier a suferit leziuni însă nu a solicitat eliberarea unui certificat medico legal și că nu dorește să depună plângere împotriva conducătorului auto vinovat (61 ds UP).
Martora, care la momentul producerii accidentului se afla împreună cu nepotul ei în microbuzul condus de învinuitul -, a declarat că minorul nu a rămas internat în spital și că nu depune plângere în cauză.
În prezent, minorul se află cu părinții săi în (70).
Conducătorul auto a declarat că nu depune plângere împotriva învinuitului și că nu se constituie parte civilă în cauză (92).
Din raportul de constatare medico - legală privind pe, rezultă că a prezentat leziuni ce s-au putut produce prin comprimarea între corpuri dure, în cadrul unui accident de trafic rutier, la data de 21.09.2005.
A necesitat 150 - 170 zile de îngrijiri medicale de la data producerii leziunilor.(fila 21 ds UP). Leziunile suferite nu au pus în primejdie viața victimei (21).
Cu ocazia audierii, a declarat că își rezervă dreptul de a se constitui parte civilă în fața instanței de judecată (17, verso).
În toate declarațiile sale, inculpatul - a declarat că a pătruns în intersecție pe culoarea a semaforului, considerând că nu se face vinovat de producerea accidentului. Aceste susțineri sunt însă contrazise de martorii care se afla în autoutilitara condusă de și a declarat că acesta a pătruns în intersecție pe culoare a semaforului ( 61 UP și 156 ds inst), care a declarat că a pătruns în intersecție pe culoare a semaforului și în plus pe B-dul -lor avea și prioritate în cazul nefuncționării semaforului (32 - 33 UP și 156 ds inst), (martor neutru) care a declarat că microbuzul condus de inculpat rula în fața lui și la momentul la care a ajuns în dreptul semaforului culoarea galbenă s-a transformat în roșie, cu toate acestea inculpatul pătrunzând în intersecție (157 inst).
Instanța de fond a înlăturat ca nesinceră declarația martorului în sensul că în momentul în care inculpatul a intrat în intersecție avea culoarea, întrucât aceasta contravine declarației date la urmărire penală când a afirmat că inculpatul a trecut pe culoarea galbenă, în fața instanței arătând că nu-și explică această contradicție. În plus, acest martor mai afirmă că s-a schimbat culoarea semaforului din în galben după ce a trecut de trecerea de pietoni și a intrat în intersecție, or nu este posibil ca martorul să fi observat ce s-a mai întâmplat cu semaforul după ce a trecut de el. Pe de altă parte, declarația acestuia contravine declarațiilor celorlalți martori și a părții vătămate dată la UP.
Din suplimentul de expertiză tehnică efectuat în cauză, rezultă că microbuzul - condus de inculpat a pătruns în intersecție pe faza galben a semaforului pe o distanță de 7 (49).Se mai arată că același microbuz s-a deplasat pe culoarea roșie în intersecție, pe o distanță de 13,8, cu viteza de 50,5 Km/ până la impact.(fila 48 ds. UP)
Din același supliment mai rezultă nu putea evita accidentul prin vreo manevră, deoarece timpul întârzierilor involuntare ale conducătorului auto și ale vehiculului este de 1,11 secunde, când nu se poate lua nici o măsură de evitare, iar el pătrunde pe culoarea a semaforului, doar de 0,5 secunde.
Din raportul de expertiză tehnică auto efectuat în cauză, rezultă că inculpatul trebuia să fie atent deoarece și indicatorul STOP pentru direcția pe care se deplasa, respectiv pentru circulația pe str. 1 - 1918, în lipsa semaforului sau a funcționării acestuia trebuia să acorde prioritate vehiculelor care circulau pe B-dul -lor.
Conducătorul autoutilitarei 1305, B 37,. Nu a avut posibilitatea evitării. El s-a angajat în pătrunderea în intersecție pe culoare a semaforului, a ajuns în locul impactului în timpul funcționării fazei a semaforului pentru direcția pe care se deplasa. În plus, avea prioritate în lipsa funcționării semaforului sau a funcționării defectuoase a acestuia.
Avându-se în vedere declarațiile martorilor audiați în cauză, precum și concluziile raportului de expertiză tehnică și a suplimentului de expertiză, instanța a reținut că inculpatul - se face vinovat de coliziunea celor două autoturisme și implicit de accidentarea părții vătămate.
Referitor la latura civilă a cauzei, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin adresa nr.7202/30.04.2007, Spitalul Județean B s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 15531 lei cu titlu de contravaloare servicii medicale acordate părții vătămate.(31-33).Inculpatul a fost de acord cu despăgubirea Spitalului.
Instanța a constatat că la data accidentului microbuzul condus de inculpat aparținea în proprietate numitului (conform copiei de pe certificatul de înmatriculare fila 132).La data de 01.06.2005, microbuzul - a fost închiriat de către SC SRL (administrată de ) prin contractul de închiriere autentificat sub nr. 1132/01.06.2005, termenul închirierii fiind de la 01.06.2005 la 31.12.2007 (fila 160).Ca urmare, la data accidentului (21.09.2005) deținătorul microbuzului condus de inculpat era SC SRL, acesta utilizându-l pentru transport călători în regim de maxi-taxi. Inculpatul lucra la acea dată pe acel microbuz ca șofer, și chiar în momentul accidentului efectua un transport de călători. Ca urmare, supravegherea îndrumarea și controlul activității inculpatului la data faptei aparținea SC SRL, fiind fără relevanță că inculpatul lucra fără forme legale (din adresa ITM B rezultând că contractul de muncă al inculpatului la SC a fost înregistrat la 29.11.2005, specificându-se în cuprinsul său că data începerii activității a fost 15.11.2005 - fila 198).De altfel, din declarațiile inculpatului (133 și 179) rezultă că la data accidentului lucra și era plătit de SC SRL.
S-a mai reținut, de asemenea, că microbuzul condus de inculpat nu avea asigurare RCA la data accidentului, pentru microbuz existând doar o poliță de asigurare facultativă la pentru cazurile de accidentare a călătorilor, însă riscul asigurat consta doar în invaliditate permanentă sau deces.
În ceea ce privește partea vătămată, instanța de fond a reținut că acesta nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila, inculpatul - si partea responsabila civilmente SC SRL
Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăilaa arătat ca în mod greșit a fost obligat doar inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat in condițiile in care acesta a fost obligat in solidar cu partea responsabila civilmente la plata despăgubirilor civile către partea civila Spitalul Județean B, încălcându-se astfel dispozițiile art. 191 alin. 3 Cod procedura penală.
Inculpatul, în susținerea apelului, a solicitat achitarea conform art. 10 lit. a Cod procedura penală, întrucât accidentul s-a produs din culpa părții vătămate.
Partea responsabila civilmente nu a indicat motivele de apel.
Prin decizia penala nr. 64 din 11.03.2008 a Tribunalului Baf ost admis apelul declarat de Parchetul de pe langa Judecatoria B si apelul declarat de inculpat.
S-a desfiintat in parate sentinta penala aplicata si in rejudecare:
S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. De art, 64 lit. a teza II lit. b Cod penal, pedeapsa a carei executare a fost suspendata conform art. 71 din Codul penal.
A fost obligat inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente Sc;in SRL B la plata cheltuielilor judiciare catre stat in suma de 500 lei.
S-au mentinut celelalte dispozitii ale sentintei penale apelate.
A fost respins ca nefondat apelul declarat de partea responsabil[ civilmente SC SRL
Pentru a hotari astfel, instanta de apel a retinut urmatoarele:
Pe latură penală, în ceea ce privește motivul invocat de inculpat în sensul de a se dispune achitarea, tribunalul a reținut că în cauză au fost administrate probatorii, atât la urmărirea penală, cât și în faza cercetării judecătorești, iar instanța de fond a coroborat și analizat aceste probatorii în mod temeinic.
În cauză au fost audiați martorii, și,.
De asemenea, s-a efectuat o expertiză tehnică auto, precum și supliment la raportul de expertiză tehnică auto.
Declarațiile martorilor, și se coroborează cu concluziile exprimate de expertul auto în raportul de expertiză tehnică auto, instanța reținând că microbuzul - condus de inculpat a pătruns în intersecție pe faza galbene a semaforului pe o distanță de 7, deplasându-se pe culoarea roșie în intersecție pe o distanță de 13,8, cu viteza de 50,5 km/ până la impact.
Toate acestea contrazic susținerile inculpatului în sensul că ar fi pătruns în intersecție pe culoarea a semaforului.
Susținerile inculpatului sunt contrazise și de martora care se afla în autoutilitara condusă de și care a declarat că acesta a pătruns în intersecție pe culoarea a semaforului. Aceste declarații se coroborează cu depoziția amrtorului care arată că microbuzul condus de inculpat rula în fața lui și la momentul la care a ajuns în dreptul semaforului, culoarea galbenă s-a transformat în roșie, inculpatul pătrunzând în intersecție.
Pe de altă parte, expertul auto concluzionează că nu putea evita accidentul prin vreo manevră, deoarece timpul întârzierilor involuntare ale conducătorului auto și ale vehiculului este de 1,11 secunde, când nu se poate lua nici o măsură de evitare, iar el pătrunde pe culoarea a semaforului, doar de 0,5 secunde.Mai mult, indicatorul "STOP" pentru direcția pe care se deplasa inculpatul îl obliga pe acesta să acorde prioritate în situația funcționării defectuoase a semaforului.
În motivele de apel inculpatul contestă martorii audiați, arătând că aceștia nu au fost la locul faptei, însă aceștia au fost audiați sub prestare de jurământ, instanța de fond coroborând declarațiile lor cu celelalte probe administrate.
De asemenea, nu poate fi primită susținerea inculpatului în sensul că o culpă în producerea accidentului o poartă și care nu stătea pe scaunul destinat taxatorului, acest aspect neavând relevanță în condițiile în care inculpatul era obligat să respecte culoarea semaforului.
Avându-se în vedere probele administrate, situația de fapt reținută și împrejurarea care a condus la producerea impactului, tribunalul a apreciat că soluția instanței de fond, de condamnare a inculpatului este legală și temeinică atât sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate, cât și în ceea ce privește individualizarea acesteia.
Nu poate fi primită solicitarea reținerii circumstanțelor atenuante, având în vedere atitudinea constant nesinceră a inculpatului, faptul că acesta are antecedente penale.
De altfel, sub aspectul individualizării, inculpatul a beneficiat de clemență din partea instanței de fond prin faptul că s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Cu privire la pedeapsa accesorie aplicată de instanța de fond, se constată că apelul inculpatului este fondat, având în vedere că interzicerea dreptului prevăzut de art.64 lit. a teza I, respectiv dreptul electoral de a alege, contravine Convenției Europene a Drepturilor Omului, neputându-se reține concluzia existenței unei nedemnități a inculpatului care să determine interzicerea acestui drept electoral garantat prin Constituție.
Cu privire la apelul părții responsabile civilmente, s-a constat că acesta nu este motivat, iar din analiza sentinței penale supuse controlului judiciar, tribunalul a apreciat că în mod legal instanța de fond a reținut calitatea de comitent a al prepusului -, acesta atrăgând răspunderea civilă conform art. 1000 al.3 cod civil pentru prejudiciile cauzate prin fapta inculpatului săvârșită în exercițiul funcției.
În ceea ce privește apelul Parchetului, tribunalul, constată că instanța de fond, obligând inculpatul la plata cheltuielilor judiciare, a încălcat prevederile art.191 alin.3 Cod procedură penală potrivit cărora, partea responsabilă civilmente, în măsura în care este obligată în solidar cu inculpatul la repararea pagubei, este obligată în mod solidar cu aceasta și la plata cheltuielilor judiciar avansate de stat. Cum pe latură civilă s-a reținut incidența prevederilor art.1000 alin.3 civ. fiind obligată în solidar la plata despăgubirilor civile către Spitalul Județean B, în mod legal trebuia să rețină aceeași solidaritate și în ceea ce privește plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Impotriva acestei hotarari au declarat recurs inculpatul - si partea responsabila civilmente SC SRL
Partea responsabila civilmente SC SRL Bac riticat hotararea pe motive de nelegalitate si netemeinicie.
In sustinerea recursului s-a aratat ca in speta nu s-a stabilit existenta unui raport de prepusenie intre prepusa si comitent, constatandu-se ca nu exista un contract de munca scris, incheiat intre inculpat si partea responsabila civilmente.
S-a mai invocat imprejurarea ca instantele anterioare nu au solutionat fondul cauzei si nu au administrat probe suficiente, impunandu-se trimiterea cauzei spre rejudecare.
S-a mai sustinut ca prezenta cauza a fost judecata de instantele anterioare cu lipsa de procedura.
Astfel, partea responsabila civilmente nu a fost citata prin reprezentatul legal de la acel moment ( data comiterii faptei) ci prin reprezentantul, care a devenit reprezentant legal ulterior comiterii accidentului.
Inculpatul nu a indicat in scris motivele de recurs si nici nu s-a prezentat in instanta pentru a le sustine oral.
Recursurile sunt nefondate.
Analizand cauza prin prisma motivelor de recurs cat si din oficiu in limita cazurilor de casare prev. de art. 3859Cod procedura penala se constata ca hotararea instantei de apel este legala si temeinica.
Contrar sustinerilor partii responsabile civilmente consideram ca instantele anterioare au manifestat rol activ, au administrat toate probatoriile necesare solutionarii cauzei, motivand in fapt si in drept hotararile pronuntate.
Imprejurarea ca parte din probatoriile de care a inteles partea responsabila civilmente sa se foloseasca in aparare au fost depuse abia in recurs nu poate fi imputata instantelor anterioare.
In acest sens, consideram ca nu se impune trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de fond.
Consideram de asemenea ca in mod corect instantele anterioare au retinut faptul ca SC SRL B are calitate de parte responsabila civilmente in prezenta cauza.
Astfel, microbuzul condus de inculpat (proprietatea numitului ) a fost inchiriat pentru perioada 01.06.2005 / 31.12.2007 catre SC SRL B, administrata la acel moment de numitul.
Ca urmare, la data de 21.09.2005 microbuzul implicat in accident se afla in folosinta partii responsabile civilmente SC SRL
Mai mult, microbuzul era folosit pentru efectuarea transportului de persoane, in regim maxi-taxi, activitate ce era desfasurata si in ziua accidentului si era condus de catre inculpat.
In acest sens, supravegherea, indrumarea si controlul activitatii inculpatului la data faptei apartinea SC SRL B, fiind fara relevanta faptul ca inculpatul lucra fara forme legale, neavand incheiat un contract de munca scris.
Consideram ca procedura de citare cu partea responsabila civilmente a fost legal îndeplinită cu ocazia soluționării cauzei la instantele anterioare.
La momentul soluționării cauzei pe fond si in apel, SC SRL B era deja cesionata si a fost citata in mod corect la sediul pe care il avea la acel moment, neimpunandu-se sub nici o forma citarea prin intermediul fostului administrator (persoana ce avea calitate la data comiterii faptei).
In mod normal prin cesionarea unei societati comerciale, noul administrator se substituie fostului administrator, preluând toate drepturile si obligațiile acestuia.
Cu privire la recursul declarat de inculpat, consideram ca instanta de fond a retinut corect situatia de fapt si vinovatia acestuia pe baza unei analize complete a materialului probator.
Probatoriile administrate in cauza, confirma imprejurarea ca respectivul accident de circulatie a fost produs din culpa inculpatului (conducatorul auto al microbuzului), neputand fi primita apararea vizand culpa exlusiva a numitului.
Consideram ca instanta de fond a dispus in mod corect condamnarea inculpatului.
Avand in vedere dispozitiile art. 72 si art. 52 Cod penal consideram ca pedeapsa aplicata inculpatului este legala si temeinica, fiind optima pentru indreptarea si reeducarea acestuia.
de cele de mai sus, avand in vedere si împrejurarea ca in speta nu se constata incidenta nici a unui caz de casare prevazut de art. 3859Cod procedura penala.
Urmeaza a se respinge ca nefondate recursurile declarate de partea responsabila civilmente Sc SRL B si inculpatul -.
Conform art. 192 alin. 2 Cod procedura penala vor fi obligati cei doi recurenti la plata chetuielilor judiciare catre stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpatul ( domiciliat în B,-, fiul lui G și, născut la data de 10.10.1952 în comuna, județul B, CNP: -) și partea responsabilă civilmente SC SRL B (cu sediul în-, - 3,. 16, scara 1) împotriva deciziei penale nr. 64/11.03.2008 a Tribunalului Brăila - dosar nr- - Sentința penală nr. 2376 din 14.12.2007 a Judecătoriei Brăila - dosar nr-.
În baza dispozițiilor art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă pe inculpatul - și pe partea responsabilă civilmente SC SRL B la plata a câte 100 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
- -
Red. /5.12.2008
Tehn. /8.12.2008
Apel:-
Fond:
Președinte:Dumitru PetrușJudecători:Dumitru Petruș, Ion Avram, Mariana Cristache
