Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 77/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE APEL

DECIZIA PENALĂ Nr. 77

Ședința publică de la 08 Aprilie 2009

PREȘEDINTE: Constantin Mereanu JUDECĂTOR 2: Gheorghe Vintilă

G - - judecător

Grefier - -

Ministerul Public reprezentat de procuror, din cadrul

Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA

Pe rol, pronunțarea asupra rezultatului dezbaterilor din ședința publică de la 2 aprilie 2009 și consemnate în încheierea de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, privind judecarea apelurilor declarate de partea civilă și inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 580 de la 7 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-.

CURTEA,

Asupra apelurilor de față;

Prin sentința penală nr. 580 de la 7 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în baza art. 184 alin. 2 și 4.pen.a fost condamnat inculpatul, fiul lui și născut la 12 mai 1985 în C cu același domiciliu, str.T,.21,.1,.13, jud. D, cetățean român, absolvent al Școlii de Agenți de Poliție, necăsătorit, fără antecedente penale, CNP - la 10 (zece) luni închisoare.

În baza art. 81.cod pen. s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe perioada prev. de art. 82.pen.

S-au pus în vedere inc. disp. art. 83.pen.

În baza art. 71.pen. s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b pen.

În baza art. 71 alin. 5.pen. pe perioada suspendării condiționate a executării pedepsei s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii constând în interzicerea drepturilor arătate. A obligat pe inculpat în solidar cu asiguratorul SC. Românească - SA cu sediul în C la 3200 lei despăgubiri civile materiale și la 6.000 lei daune morale către civ.p. domiciliat în orașul J,-, jud.

A fost obligat inculpatul la 300 lei cheltuieli de jud. către partea civilă și la 250 lei cheltuieli jud. statului.

A obligat pe inculpat în solidar cu asiguratorul și la 2512,11 lei cheltuieli de spitalizare către civ.p. Spitalul Județean Tg J cu dobânzile legale aferente.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj din 17 aprilie 2008 a fost trimis în judecată în stare de libertate inculpatul pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art.184 alin. 2 și 4.pen.

În fapt din actele și lucrările dosarului rezultă următoarele:

Inculpatul domiciliază în municipiul C și este încadrat la poliția acestui municipiu în calitate de organ de cercetare al poliției judiciare în baza Ordinului MIRA nr.S/II/3036 din 18 aprilie 2007, avizat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu avizul nr.1092/C/2007.

În ziua de 26 septembrie 2007 susnumitul a hotărât să se deplaseze din localitatea de domiciliu pe ruta C Tg-J-P cu autoturismul personal (marca de culoare neagră, înmatriculat sub nr. -), avându-l ca pasager pe martorul prietenul său.

După ieșirea din municipiul Tg-J, inculpatul a continuat să ruleze spre orașul J, trecând astfel pe lângă R și pe podul aflat peste calea ferată Tg-J - Fiind în trafic inculpatul a constatat că în fața sa rulau cu o viteză moderată două autoturisme: cel cu numărul de circulație -, de culoare roșie condus de partea civilă și cel înmatriculat sub nr. GJ.02. - condus de martora G.

După intrarea în localitatea J, martora nu s-a angajat în depășirea autovehiculului condus de victimă (ce circula cu o viteză mai mică decât cea legală 50 km/), întrucât avea restricție de viteză și acționa indicativul "Depășirea autovehiculelor, cu excepția motocicletelor fără ataș interzisă" și de asemenea marcajul longitudinal format dintr-o linie continuă nu permitea încălcarea acestuia cu autoturismul condus.

Deși în zonă activau cele două semne de circulație (de interdicție sau restricție), precum și marcajul longitudinal continuu, inculpatul s-a angajat în depășirea celor două autovehicule din fața sa, accelerând și depășind axul șoselei, înainte de a ajunge în zona rezervată Stației "" J în condițiile în care putea și trebuia să observe că victima rula cu autoturismul său foarte aproape de ax și acționase sistemul de sistematizare spre stânga, iar martora G redusese viteza prin frânare (realizând că va executa un viraj spre stânga, pentru a intra la acea stație de benzină).

excesivă peste 90 km/ de deplasare a inculpatului a condus la intrarea în coliziune a autoturismului său cu autoturismul (ce intrase circa 1,5 pe rezervată autovehiculelor ce circulau din sens opus), după care cele două autoturisme și-au continuat deplasarea și s-au oprit în rigola din stânga a DN Tg-J -

În urma coliziunii victima a suferit leziuni grave la nivelul membrelor inferioare ce a impus internarea sa în Secția Ortopedie - traumatologie a Spitalului Județean Tg-J, în urma examinării sale s-a stabilit diagnosticul "fractură deschisă tip II 1/3 medie gambă dreaptă operată imobilizată, ruptură capsulo ligamentară internă glezna imobilizată" iar prin certificatul medico legal nr.1453/ 22.10.2007 SML Gac oncluzionat că necesarul îngrijirilor medicale pentru vindecarea leziunilor produse este de 80-90 zile.

În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice auto având ca obiectiv stabilirea dinamicii accidentului de circulație, normele legale încălcate de conducătorii auto implicați în evenimentul rutier, cauzele acestuia și posibilitățile de evitare. Raportul a fost întocmit fără să se țină seama de indicatorul de intrare în localitatea

Datorită acestui fapt s-a solicitat refacerea raportului de expertiză și după completarea acestuia s-au formulat următoarele concluzii:

- în fazele premergătoare accidentului, inculpatul a circulat cu o viteză excesivă (92- 93 km/) depășind limita legală ( 50 km/) fixată pentru localitate iar partea civilă a rulat cu o viteză de 46- 47 km/ respectând dispozițiile legale.

- inculpatul a încălcat și disp.art.77 alin.2 și art.120 lit.h și i din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002 prin efectuarea manevrei de depășire a autovehiculului condus de victimă într-o zonă în care această manevră era interzisă (prin indicatori și marcaj) și în acest mod a creat starea de pericol pentru conducătorul autoturismului depășit și că,

- inculpatul putea evita accidentul dacă circula cu viteza admisă în localitate și dacă nu efectua manevra de depășire a axului drumului, manevră ce era interzisă prin regulamentul menționat.

Expertul a reținut că și victima a nesocotit disp.art.54 din OUG.195/2002 și art.116 alin. 2 din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002, prin aceea că nu s-a asigurat că virarea spre stânga și pătrunderea pe contrasens se poate face fără pericol, că nu a semnalizat intenția de a vira spre stânga cu cel puțin 50. înainte de locul pe care urma să efectueze acea manevră și că în acest mod a contribuit la producerea evenimentului în care a fost accidentat.

Aceste concluzii privind culpa victimei sunt nefundamentate ținând seama de aspectele de fapt stabilite respectiv că victima a exteriorizat intenția de a vira spre stânga circulând o perioadă apreciabilă de timp foarte aproape de axul drumului și acționând sistemul de semnalizare spre stânga, elemente ce au determinat-o pe martora G să reducă viteza și să se distanțeze pentru a-i permite antemergătorului său să execute manevra dorită.

De aceea s-a reținut că victima, oprind manevra efectuată nu a contribuit la producerea manevrei de circulație, culpa revenind în exclusivitate inculpatului.

În faza de judecată inculpatul a susținut că accidentul s-a datorat atât culpei sale prin efectuarea manevrei de depășire într-o zonă a drumului unde depășirea este interzisă cât și culpei victimei care a virat la stânga pentru a intra în stația fără să se asigure.

Susținerea inculpatului nu a putut fi însușită în raport de aspectele de fapt menționate mai sus care infirmă și culpa victimei în producerea accidentului.

În drept, fapta comisă de inculpat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art.184 alin. 2 și 4.pen. vinovăția sa fiind probată cu certificatul medico legal menționat și scrisoarea medicală, cu procesul verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică, cu adresele nr.630, 665 și 1050/2008 ale Secției de Drumuri Naționale Tg-J, cu raportul de expertiză tehnico auto și suplimentul la acesta și cu declarațiile martorilor G și.

În ceea ce privește latura civilă din declarația martorului - a rezultat că partea civilă, anterior accidentului, se ocupa în gospodărie cu dulgheria și alte munci iar pe perioada îngrijirilor medicale nu a mai putut lucra apelând la ajutorul altor persoane plătind pe zi circa 40 lei.

Astfel fiind, s-a reținut că pe perioada îngrijirilor medicale partea civilă a suferit un prejudiciu în sumă de 3200 lei, urmând ca în baza art.14 și 346.pr.pen. inculpatul să fie obligat în solidar cu asiguratorul la plata acestei sume, cu titlu de despăgubiri civile materiale.

Referitor la daunele morale solicitate de partea civilă, s-a apreciat că acestea sunt justificate pentru suma de 6000 lei reprezentând suferințele fizice și psihice cauzate părții civile în urma producerii accidentului, urmând ca și pentru această sumă inculpatul să fie obligat în solidar cu asigurătorul.

Din actele dosarului a rezultat că în urma spitalizării victimei partea civilă Spitalul Județean Tg-J a efectuat cheltuieli în sumă de 2512,11 lei.

Împotriva acestei sentințe, au declarat apel partea civilă și inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În apelul declarat de partea civilă, se critică sentința pentru netemeinicie sub aspectul soluționării laturii civile și penale.

Astfel, se susține că în mod eronat prima instanță a apreciat eronat cuantumul despăgubirilor civile pentru daune materiale și pentru daune morale, în condițiile în care s-a făcut dovada că în urma evenimentului rutier al cărui victimă a fost, a suferit leziuni însemnate, cu consecința imobilizării pentru o perioadă considerabilă de timp și a imposibilității desfășurării unor activități curente, dar și a unor sechele care se mențin și în prezent, generate și de vârsta înaintată a apelantului.

Sub acest aspect, solicită majorarea cuantumului despăgubirilor, atât pentru daune materiale, cât și pentru daune morale.

În ceea ce privește latura penală a cauzei, critică sentința pentru netemeinicie și solicită admiterea apelului, desființarea acesteia și aplicarea unei pedepse majorate față de cea stabilită de instanța de fond.

În apelul declarat de inculpat, criticile vizează atât soluționarea laturii penale, cât și a laturii civile.

Sub primul aspect invocat, inculpatul susține că a respectat dispozițiile legale în ceea ce privește schimbarea direcției de mers, care s-a produs după o asigurare și semnalizare corespunzătoare, astfel că în mod nelegal, prima instanță a reținut culpa sa exclusivă în producerea evenimentului rutier.

Sub acest aspect, solicită reținerea unei culpe concurente, motivând că raportul de expertiză tehnică, precum și planșele fotografice depuse la dosar, ca și suplimentul la raportul de expertiză tehnică, evidențiază această stare de fapt.

Concluzionând, apreciază că instanța de fond nu a făcut o justă individualizare a pedepsei, solicită să se rețină circumstanțe atenuant legale în beneficiul său, cu consecința aplicării unei sancțiuni pecuniare.

Referitor la latura civilă, raportat la culpa concurentă în producerea evenimentului rutier, solicită diminuarea cuantumului despăgubirilor civile, atât pentru daune materiale, cât și pentru daune morale.

Examinând materialul probator administrat în cauză prin prisma criticilor formulate, Curtea constată că apelul declarat de partea vătămată constituită parte civilă este fondat.

Evenimentul rutier produs la 26 septembrie 2007, pe DE 79 în direcția Tg. J - J, după intrarea în localitatea J, s-a produs din culpa exclusivă a inculpatului, care se deplasa spre orașul J, într-o zonă în care depășirea autovehiculelor era interzisă și semnalizată în mod corespunzător, restricție complinită și cu marcajele rutiere care în zonă prevedea o linie continuă în plan longitudinal, ceea ce semnifica restricționarea intersectării cu aceasta.

Inculpatul a ignorat ambele semne de circulație, și cel care interzicea virajul la stânga și marcajul longitudinal continuu, angajându-se în depășirea autovehiculului condus de partea vătămată și de un alt participant la trafic, respectiv martora G.

Aceasta din urmă, se deplasa cu un autoturism spre localitatea - J, singură și ajunsă în zona ui R, a constatat că în fața sa, în aceeași direcție de mers, rula autoturismul marca 1300 condusă de partea vătămată, care se deplasa cu aproximativ 40 - 50 km/.

Acordând semnificația corespunzătoare semnului de circulație și marcajului rutier, martora sa deplasat la o distanță corespunzătoare în spatele mașinii condusă de inculpat, a traversat postul peste calea ferată Sadului - Tg. J, ocazie cu care a constatat că autoturismul condus de partea vătămată, circula regulamentar, cu respectarea semnificației indicatorului și a marcajului rutier.

În aceste circumstanțe, înainte de intrarea la stația de carburanți - J, unde accesul era permis și semnalizat în mod corespunzător, autoturismul s-a încadrat în mod corespunzător și a semnalizat intenția de a vira la stânga, cu aproximativ 30 înainte de intrarea în stația de carburanți.

Martora relatează că a redus în mod corespunzător viteza de deplasare, constatând intenția de schimbare a direcției de mers manifestată de partea vătămată, care conducea autoturismul 1300, dar din spate, cu viteză apreciabilă, s-a angajat în depășirea ambelor autoturisme, inculpatul care conducea un autoturism marca VW, de culoare închisă, care a surprins autoturismul 1300 chiar în momentul efectuării virajului de stânga, proiectându-l în afara părții carosabile (filele 87-88 dosar up).

Declarația a fost menținută integral în faza instanței de fond la 17 iunie 2008, martora precizând, în esență, că atât partea vătămată, cât și aceasta se deplasau regulamentar, cu respectarea corespunzătoare a semnificației semnului de circulație și marcajului longitudinal continuu, inculpatul ignorându-le și angajându-se în mod nelegal, în depășirea ambelor autovehicule cu consecința unui impact violent cu autoturismul condus de partea vătămată care se angajase în mod corespunzător în efectuarea virajului spre stânga (fila 30 dosar fond).

Această situație de fapt susținută în mod constant și de partea vătămată, este evidențiată în mod elocvent de planșele fotografice surprinse de camerele de luat vederi de la stația de carburanți (filele 26 - 29 dosar p) care evidențiază poziția autoturismului condus de partea vătămată, dar și angajarea autoturismului condus de inculpat, în depășirea celor două autoturisme (cel condus de martora G și cel condus de partea vătămată), cu consecința producerii impactului dintre cele două autoturisme.

nr. 6 (fila 28 dosar up), este deosebit de edificatoare în acest sens, aceasta ilustrând poziția autoturismului condus de partea vătămată, faptul că acesta semnalizează schimbarea direcției de mers la stânga pentru a intra în perimetrul stației, în spate se află autoturismul condus de martora G, iar mașina condusă de inculpat s-a angajat în depășirea ambelor autoturisme astfel că impactul a devenit inevitabil.

Prin urmare, nu se poate susține în nici un caz că partea vătămată are o culpă în producerea accidentului rutier.

Este evident caracterul subiectiv al concluziilor expertului tehnic și mai ales, concluziile cu privire la pretins cauză determinată de efectuarea de către victimă a manevrei de schimbare a direcției de mers a autoturismului pe care îl conducea, prin viraj spre stânga, cu consecința pătrunderii transversală pe contrasens (pct. 3, fila 71 dosar up).

aceleași concluzii sunt formulate și în suplimentul raportului de expertiză dispus pe parcursul urmăririi penale, reținându-se că inculpatul putea evita pătrunderea accidentului "dacă circula cu viteza maximă admisă pe porțiunea de drum pe care a avut loc accidentul saudacă nu pătrundea pe contrasens într-o zonă în care depășirea era interzisă".

Concluzionând, instanța apreciază că s-a făcut dovada deplină a culpei exclusive a inculpatului privind producerea evenimentului rutier.

În consecință, critica formulată în primul motiv de apel d e către partea vătămată este fondată.

Astfel, partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 5000 lei, reprezentând despăgubiri pentru daune materiale și 20.000 lei reprezentând despăgubiri pentru daune morale.

Aceasta, ca urmare a prejudiciului moral cauzat de imposibilitatea redobândirii stării de sănătate avută anterior săvârșirii infracțiunii și a sechelelor postraumatice care au un caracter ireversibil.

Instanța de fond a admis în parte cererea și a dispus obligarea inculpatului la 3.200 lei despăgubiri civile pentru daune materiale, în măsura în care acestea au fost dovedite și la numai 6000 lei despăgubiri civile pentru daune morale.

Reținând leziunile deosebite suferite de apelantul parte civilă, reprezentând contuzii grave la nivelul membrelor inferioare pentru care au fost necesare 80 - 90 zile îngrijiri medicale, existând perspectiva unor sechele cu caracter ireversibil, se apreciază că se impune majorarea despăgubirilor pentru daune morale la care a fost obligat inculpatul, la un cuantum de 10.000 lei.

În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de apel, prin care se solicită majorarea pedepsei aplicate inculpatului, Curtea apreciază că acesta este nefondat, instanța de fond stabilind o pedeapsă proporțională cu gradul de pericol social al infracțiunii comise, care a fost săvârșită din culpă, pentru care s-a dispus suspendarea condiționată conform art. 81 Cod penal.

Implicit, criticile formulate de inculpat în apel sunt nefondate pentru motivele invocate anterior.

Nu se poate reține în nici un caz culpa concurentă a părții vătămate în producerea evenimentului rutier, aceasta respectând și acordând semnificația cuvenită semnului rutier și marcajului zonal, inculpatul angajându-se în mod neregulamentar în depășirea ambelor autoturisme, cu consecința producerii impactului cu mașina condusă de partea vătămată.

, critica privind acordarea într-un cuantum inferior despăgubirilor civile este nefondată, în condițiile în care conform art. 14 Cod procedură penală și 998 și următoarele cod civil, acestea au fost acordate ca urmare a prejudiciului înregistrat de partea vătămată atât sub aspectul despăgubirilor civile cât și a daunelor morale.

Concluzionând, urmează să se dispună admiterea apelului declarat de partea civilă, desființarea sentinței numai sub aspectul laturii civile, în sensul majorării despăgubirilor pentru daune morale la suma de 10.000 lei, urmând să fie menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

Va fi respins apelul declarat de inculpat, ca nefondat, cu obligarea acestuia conform art. 192 alin.2 cod pr.penală, la cheltuieli judiciare statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de partea civilă împotriva sentinței penale nr. 580 de la 7 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-.

Desființează sentința numai sub aspectul laturii civile, în sensul că majorează despăgubirile pentru daune morale acordate părții civile, la 10.000 lei.

Respinge apelul declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 580 de la 7 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, ca nefondat.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței.

Obligă inculpatul la 100 lei cheltuieli judiciare statului.

Cu recurs.

Pronunțată în ședința publică de la 8 aprilie 2009.

- - G -

Grefier,

- -

Red.jud.CM

IB/ 20.05.2009

Președinte:Constantin Mereanu
Judecători:Constantin Mereanu, Gheorghe Vintilă

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 77/2009. Curtea de Apel Craiova