Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 799/2009. Curtea de Apel Galati

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.799/

ȘEDINȚA PUBLICĂ din 10 2009

PREȘEDINTE: Constatin Cârcotă Președintele Secției penale

JUDECĂTORI: Constatin Cârcotă, Marcian Marius Istrate Mița

-

GREFIER - I - grefier șef secție penală

MINISTERUL PUBLICa fost reprezentat de

PROCUROR -

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI

-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asuprarecursurilor declarate de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA, de inculpatul ,domiciliat în B,-, -.75, trimis în judecată pentru săvârșirea infrac.prev.și ped.de art.184 Cod penal și de către partea civilă, domiciliat în B, str.- -, -.33, împotriva Deciziei penale nr.130/1.06.2009 pronunțată de TRIBUNALUL BRĂILA în dosarul nr-.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 4 2009, și au fost consemnate în încheierea din aceeași zi, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțare asupra cauzei, la data de 10 2009.

După deliberare,

CURTEA

Asupra recursurilor penale de față;

Din actele și lucrările dosarului, Curtea constată următoarele:

Prin sentința penală nr.2035/17 12 2008 Judecătoriei Brăila în baza dispozițiilor art.184 alineatele 2 și 4 cod penal, a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, faptă săvârșită la data de 13 august 2007, parte vătămată fiind - Filică.

S-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 literele "a" teza II și "b" Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcțiile elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe întreaga durată prevăzută de art.71 Cod penal și suspendă executarea pedepsei accesorii pe întreaga durata a suspendării condiționate a pedepsei principale (art.71 alineat 5 Cod penal).

În baza dispozițiilor art.81 cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe întreaga durată prevăzută de art. 82 Cod penal.

În baza dispozițiilor art.359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor legale a căror nerespectare atrage revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza dispozițiilor art.14 Cod procedură penală raportat la art.346 Cod procedură penală și la art.998 Cod civil, asiguratorul B, a fost obligat la plata despăgubirilor civile după cum urmează:

- suma de 157,59 lei către partea civilă Serviciul Județean De Ambulanță B; suma de 1971 lei către partea civilă Spitalul Județean De Urgență (contravaloare servicii medicale de care a beneficiat partea vătămată); suma de 5934 lei către partea civilă - Filică, cu titlul de daune materiale și suma de 10.000 lei către partea civilă - Filică, cu titlul de daune morale.

Inculpatul a fost obligat la plata unei prestații periodice (lunare) în cuantum de 204 lei către partea civilă cu începere de la data pronunțării prezentei hotărâri și până la încetarea stării de nevoie.

În baza dispozițiilor art.189 și următoarele cod procedură penală, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 184 alin.2 și 4 Cod penal, faptă săvârșită la data de 13 august 2007, parte vătămată fiind - Filică.

Pentru a se dispune trimiterea în judecată a inculpatului, organul de urmărire penală a reținut în fapt următoarele:

La data de 13.08.2007, în jurul orelor 19,10, organele de poliție au fost sesizate că pe Calea din municipiul B, la intersecție cu str. - -, s-a produs un accident rutier soldat cu vătămarea corporală a unei persoane.

Din materialul probator administrat au rezultat următoarele:

La data de 13.08.2007, în jurul orelor 19,00, inculpatul, conducea autoturismul propriu marca 1300 cu numărul de înmatriculare - pe Calea, dinspre - către cartierul, pe I de mers. In apropierea marcajului pietonal situat la intersecție cu str. - -, inculpatul a observat pe a doua, paralel cu autoturismul său, un alt autovehicul care a oprit în fața marcajului. Învinuitul și-a continuat deplasarea, crezând că autoturismul de pe a doua va vira la stânga. In acel moment, o persoană era angajată regulamentar în traversarea străzii, de la stânga spre dreapta, pe sensul de mers al inculpatului.

Astfel, inculpatul a observat-o târziu pe partea vătămată și a încercat să o evite, însă nu a mai reușit, lovind-

Din declarația martorului ocular a rezultat că acesta se afla pe a doua de pe Calea și în apropiere de marcajul pietonal din dreptul intersecției cu str. - - a observat un grup de pietoni ce a traversat strada, apoi a văzut-o angajată în traversare,de la stânga la dreapta, pe sensul de mers, pe partea vătămată. In aceste condiții, a oprit autoturismul pentru a-i acorda prioritate. În același timp, pe I s-a apropiat și inculpatul, care nu a observat victima și a lovit-o cu partea dreaptă față a mașinii, a ridicat-o pe, parbriz, apoi proiectând-o la circa 3-4 pe asfalt.

În raportul de expertiză tehnică este prezentată pe larg dinamica producerii accidentului, concluzionându-se următoarele:

- autoturismul cu numărul de înmatriculare -, condus de învinuit, în momentul impactului cu victima se afla în mișcare, având o viteză de 36 km/; în momentele premergătoare apariției pericolului de accident se deplasa cu o viteză de 44 km/;

- accidentul a avut loc datorită neacordării priorității de trecere lui - Filică, care traversa strada prin loc permis, adică pe marcajul pietonal care era semnalizat și presemnalizat;

- impactul dintre autoturismul condus de și pietonul - Filică a avut loc pe partea carosabilă a străzii Calea, pe I pe care se deplasa autoturismul când pietonul se afla pe marcajul pietonal de la intersecția străzii Calea cu str. - -, la o distanță de 1 față de limita din dreapta a părții carosabile și la o distanță de 3,25 față de începutul marcajului, în sensul de deplasare a autoturismului;

- în condițiile concrete în care a avut loc accidentul, acesta putea fi evitat de către conducătorul autoturismului cu numărul de înmatriculare -, dacă acorda prioritate de trecere pietonului - Filică, care se deplasa în traversarea străzii prin loc permis, pe marcajul pietonal care era semnalizat.

Culpa inculpatului constă în nerespectarea dispozițiilor art. 35 al.1 din OUG nr. 195/2002 republicată și ale art. 72 alin.2 și art. 135 lit. h din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 (în condițiile în care nu a acordat prioritate de trecere pietonului aflat în traversarea străzii pe marcaj pietonal).

Potrivit art. 35 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată participanții la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice ori private.

Potrivit art. 72 alin.2 din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002 "pietonii au prioritate de trecere față de conducătorii de vehicule numai atunci când sunt angajați în traversarea drumurilor publice prin locuri special amenajate, marcate și semnalizate corespunzător ori la culoarea a semaforului destinat pietonilor".

Potrivit art. 135 lit. h din Regulament "conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere - pietonului care traversează drumul public prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător -".

Din declarațiile coroborate ale inculpatului, părții vătămate, ale martorului ocular și a celor constatate cu prilejul cercetării la fața locului rezultă că producerea accidentului a avut loc în modalitatea stabilită de expert și s-a datorat neacordării priorității de trecere pietonului - Filică, care traversa strada regulamentar. Prin urmare, rezultă culpa exclusivă a inculpatului în producerea leziunilor părții vătămate.

Din raportul de constatare medico legală nr. 664/17.09.2007 rezultă că partea vătămată a suferit leziuni care s-au putut produce la 13.08.2007 prin lovire - proiectare în cadrul unui accident rutier și pentru a căror vindecare au fost necesare 85-90 zile timp de îngrijiri medicale, fără ca viața să-i fie pusă în pericol.

- Filică s-a constituit parte civilă în faza de urmărire penală cu suma de 15.000 lei reprezentând daune morale și materiale, iar în faza de cercetare judecătorească și-a majorat aceste pretenții.

Spitalul Județean de Urgență B s-a constituit parte civilă cu suma de 1971 lei reprezentând contravaloarea serviciilor medicale acordate părții vătămate.

Inculpatului i s-au recoltat probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, rezultatul fiind negativ.

Victima - Filică avea o alcoolemie de 0,55 %o, însă prin aceasta nu a favorizat producerea accidentului.

Situația de fapt mai sus expusă, a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă: proces verbal de cercetare la fața locului; planșe foto, schiță loc accident; raport expertiză tehnică; raport de constatare medico legală; buletin de analiză toxicologică alcoolemie; depozițiile martorilor și coroborate cu declarațiile de recunoaștere date de inculpat pe întreg parcursul procesului penal.

În drept s-a reținut că fapta inculpatului, care la data de 13.08.2007, în timp ce conducea pe drumurile publice din municipiul B autoturismul marca cu numărul -, nu a acordat prioritate de trecere victimei - Filică care traversa regulamentar, prin loc marcat, iar prin acest mod a accidentat-o producându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 85-90 zile timp de îngrijiri medicale, fără ca viața să-i fie pusă în pericol întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 184 al.2 și 4 cod penal.

Având în vedere că fapta, așa cum a fost mai sus prezentată, exista, constituie infracțiune (în încadrarea juridică mai sus arătată) și a fost săvârșită de inculpat, prima instanță a angajat răspunderea penală a inculpatului prin aplicarea unei pedepse în limitele prevăzute de lege.

La individualizarea pe cale judiciară a pedepsei care s-a aplicat inculpatului, prima instanță a avut în vedere: împrejurările în care s-a comis fapta corelativ cu gradul de pericol social concret al acesteia, limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială a codului penal, dispozițiile părții generale a codului penal, împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală, aspectele legate de persoana inculpatului și orice element sau împrejurare de natură să conducă la o justă individualizare a pedepsei ce se va aplica inculpatului.

În contextul elementelor de individualizare mai sus expuse, s-a reținut că prin activitatea infracțională desfășurată inculpatul a adus atingere relațiilor sociale relative la sănătatea și integritatea corporală a persoanelor.

Inculpatul a adoptat o conduita culpabilă, concretizată în încălcarea măsurilor de prevedere ce se impun a fi respectate de conducătorii de autovehicule în cadrul traficului rutier.

Față de urmările conduitei culpabile, s-a apreciat că în ansamblu faptele inculpatului prezintă un grad de pericol social concret relativ ridicat.

Cu privire la persoana inculpatului s-a reținut că acesta are 38 ani, are studii 10 clase plus școală profesională, este necăsătorit, are ocupație. Din fișa de cazier rezultă că nu a mai suferit condamnări. Pe parcursul cercetărilor a avut o poziție procesuală sinceră, regretând săvârșirea faptei si a achitat contravaloarea expertizei tehnice efectuate în cauză. De asemenea, inculpatul și-a manifestat disponibilitatea de a despăgubi partea vătămată constituită parte civilă în cadrul procesului penal.

În contextul elementelor de individualizare mai sus expuse și făcând aplicația dispozițiilor 184 alineatele 2 si 4 Cod penal, prima instanță i-a aplicat inculpatului o pedeapsă în limitele prevăzute de lege.

Relativ la modalitatea concretă de executare a pedepsei, s-a reținut că lipsa antecedentelor penale, vârsta inculpatului și faptul că infracțiunile au fost săvârșite din culpă pledează pentru o modalitate neprivativă de libertate.

În soluționarea laturii civile, prima instanță a reținut că inculpatul era asigurat la (asigurator), acesta urmând a fi obligat la plata despăgubirilor civile în virtutea raporturilor juridice de asigurare.

Relativ la daunele morale solicitate de partea civila, s-a apreciat că șocul unui accident rutier, urmat de leziuni traumatice care au determinat perioade de spitalizare sunt elemente de natură a crea un prejudiciu de natură morală.

În consecință, s-a admis în parte cererea de acordare a daunelor morale, instanța oprindu-se la o sumă care să asigure echilibrul între necesitatea despăgubirii părții civile și culpa inculpatului în producerea urmărilor evenimentului rutier.

Relativ la unitățile sanitare, prima instanță l-a obligat pe inculpat la plata despăgubirilor civile, conform cererilor și dovezilor depuse în faza de cercetarea judecătorească.

Cu privire la daunele materiale solicitate de partea civilă, s-a avut în vedere diferența dintre media veniturilor pe ultimele 6 luni obținute de partea civilă anterior datei accidentului rutier și indemnizația de concediu medical - așa cum acestea rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei (adeverința nr.8906 emisă la data de 16 septembrie 2008 de B).

De asemenea, s-a constatat că partea civilă este îndreptățită și la o prestație lunară periodică, al cărei cuantum s-a stabilit în funcție de adeverința nr.16054 emisă la data de 26 noiembrie 2008 de B (din care rezultă veniturile brute și nete pe care le-ar fi încasat partea civilă dacă ar fi desfășurat în continuare o activitate lucrativă) și decizia privind acordarea pensiei de invaliditate nr.1-- din data de 16 aprilie 2008 (din care rezultă cuantumul pensiei de invaliditate încasată lunar de inculpat).

La acordarea daunelor materiale, s-au avut în vedere și depozițiile martorilor și coroborate cu înscrisurile depuse de partea civilă (filele 27-55 dosar instanță).

În baza dispozițiilor art. 189 și următoarele din Codul d e procedură penală, prima instanță l-a obligat pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Împotriva aceste sentințe, au declarat apel în termen legale: inculpatul, partea civilă - Filică, asiguratorul SC SA B și Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila, toate vizând latura civilă a cauzei.

Astfel, apelul declarat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila, critică sentința pentru netemeinicie privind modalitatea de calcul a daunelor materiale, pe care le apreciază ca fiind în sumă de 4876,03 lei în loc de 5934, după ultimul calcul detaliat depus la dosar.

Al doilea motiv de apel, a vizat faptul că instanța trebuia să-l oblige pe inculpat în solidar cu asiguratorul de răspundere civilă la plata despăgubirilor datorate atât unităților medicale, cât și părții civile - Filică.

Astfel, conform Deciziei nr. 1/28-03-2005 Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secțiile Unite, asiguratorul nu se în locul asiguratului și nu poate fi obligat singur la plata despăgubirilor.

Un alt motiv de apel, se referă la greșita obligare a asiguratorului la plata sumei de 157,59 lei către partea civilă Serviciul Județean de Ambulanță B, având în vedere dispozițiile art. 15 alin. 2 Cod procedură penală, care precizează că partea vătămată se poate constitui parte civilă până la citirea actului de sesizare.

Deoarece partea civilă Serviciul de Ambulanță Județean B, s-a constituit parte civilă după citirea actului de sesizare și interogarea inculpatului, obligarea asiguratorului la plata sumei de 157,59 lei, este nelegală.

În apelul inculpatului, s-a criticat sentința pentru netemeinicie și nelegalitate, tot sub aspectul soluționării laturii civile pentru următoarele considerente:

1. Că în cauză, obligarea sa la plata prestației periodică lunară către partea vătămată, s-a făcut de către instanța de fond, avându-se în vedere veniturile nete pe care le-ar fi încasat partea civilă, dacă ar fi desfășurat în continuare activitatea lucrativă și pensia de invaliditate. Legal, ar fi trebuit ca despăgubirilor periodice la plata cărora urmează a fi obligat inculpatul, trebuie să reprezinte diferența dintre veniturile pe care victima le realiza anterior din muncă și sumele primite de la asigurări sociale.

S-a apreciat că partea civilă trebuia să facă dovada că la momentul stabilirii prestației periodice în beneficiul său, postul nu îi era restructurat de societate.

În situația în care postul său ar fi fost desființat, acesta nu ar fi realizat venituri, chiar dacă nu ar fi fost victima unui accident rutier, situație în care nu ar mai fi trebuit ca să fie obligat la plata prestației periodice lunare.

2. Că acordarea despăgubirilor periodice până la încetarea stării de nevoie a victimei este greșită, deoarece este posibil ca printr-o însănătoșire parțială, urmată de recăpătarea capacității de muncă, valoarea pagubei să fie ulterior diminuată. Astfel, instanța trebuia să acorde despăgubirile pe durata cât se va menține incapacitatea de muncă, constatată prin sentință.

Apelul SC Românească Vienna Insurance SA Sucursala B, a vizat următoarele aspecte:

1. Cu privire la suma de 5934 lei cu titlu de daune materiale, consideră că nu poate fi acordată în totalitate, motivat de faptul că partea civilă nu și-a dovedit pretențiile în totalitate. Astfel, conform actelor depuse la dosarul cauzei, partea civilă ar fi obținut venituri lunare de 817,76 lei, compusă din 659 lei salariu mediu și 158,76 lei valoare tichete masă (având în vedere valoarea/tichet de 7,56 lei stabilită prin Ordinul 651/2007 și un nr. de 21 zile lucrătoare într-o lună), cu 94,62 lei mai puțin față de venitul obținut în perioada concediului medical. Pentru perioada 13.08.2007-31.01.2008, suma totală a veniturilor neîncasate de partea civilă a fost de 520,41 lei (94,62 lei x 5,5 luni).

Având în vedere că din luna februarie 2008, partea civilă primește o pensie de asigurări sociale de 501 lei, iar dacă ar mai fi lucrat la SC SA, ar fi obținut un venit net de 705 lei, rezultă că pentru perioada 01.02.2008-31.12.2008 a fost prejudiciată cu suma de 204 lei lunar, iar în total cu suma de 2.244 lei.

În consecință, valoarea totală a veniturilor nerealizate de partea civilă - Filică, pe perioada 13.08.2007-31.12.2008, a fost de 2.764,41 lei. Luând în considerare și cheltuielile cu medicația, transportul suportate de partea civilă, se poate concluziona ca partea civilă a făcut dovada unui prejudiciu în sumă totală de 3.073,66 lei, cu titlu de daune materiale.

2. Cu privire la suma de 157,59 lei către partea civilă Serviciul Județean de Urgență B, consideră că nu poate fi obligată la plata acesteia, motivat de faptul că inculpatul nu și-a manifestat disponibilitatea achitării prejudiciului cauzat și constituirea de parte civilă, a avut loc după citirea actului de sesizare.

Partea civilă - Filică, a declarat apel, pentru următoarele motive detaliate în scris:

1. Că după pronunțarea sentinței penale, s-a prezentat la Spitalul Universitar de Urgență B, unde i s-a stabilit diagnosticul și i s-a indicat înlocuirea implantului metalic cu o proteză de umăr, a cărei valoare de 5530,54 lei, sens în care i s-a emis o factură. Pentru aceste considerente a solicitat majorarea daunelor materiale cu această sumă.

2. Că nu i s-au acordat în totalitate daunele morale solicitate, în cuantum de 15.000 lei, având în vedere că a suferit vătămări corporale nevindecabile, numeroase operații și a rămas cu un handicap definitiv, piciorului fiindu-i amputată și având dificultăți mari în deplasare. Mai precizează că drama familiei sale, nu s-a oprit aici întrucât are un copil cu un handicap fizic și psihic grav, având nevoie de un însoțitor permanent și că partea vătămată era cel care o ajuta pe soție în deplasarea fiului lor.

Apelantul - parte civilă a renunțat la primul motiv de apel formulat, arătând că nu poate face dovada unui prejudiciu cert privind contravaloarea protezei solicitate.

Prin decizia penală nr.130/1.06.2009 Tribunalului Brăilaaa dmis apelurile declarate de către: Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila, inculpatul, partea civilă - Filică și asigurator SC Românească Vienna Insurance SA - Sucursala B, împotriva sentinței penale nr. 2035 din 17 2008 pronunțată de Judecătoria Brăila, în dosarul nr-.

S-a desființat în totalitate hotărârea cu privire la latura civilă a cauzei și în rejudecare:

În baza art. 14, 15, 346 Cod procedură penală în referire la art. 998 cod civil a fost obligat asigurătorul Vienna Insurance SA - Sucursala B, la plata despăgubirilor civile după cum urmează:

- 1971 lei către partea civilă Spitalul Județean de Urgență B reprezentând contravaloarea serviciilor medicale de care a beneficiat partea vătămată;

- 4876,03 lei despăgubiri materiale către partea civilă - Filică;

- 15.000 lei către partea civilă - Filică, reprezentând daune morale.

Inculpatul a fost obligat la plata unei prestații periodice lunare în cuantum de 204 lei către partea civilă - Filică, cu începere de la 17 2008 și până la încetarea stării de incapacitate de muncă a acesteia.

S-a lăsat nesoluționată cererea de constituire de parte civilă formulată de Serviciul Județean de Ambulanță

S-au menținut restul dispozițiilor sentinței.

În baza art. 193 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă - Filică cheltuielilor judiciare (onorariul de avocat) în sumă de 300 lei, la instanța de apel și la 392,70 lei la instanța de fond.

Pentru a hotărî astfel instanța de apel a reținut următoarele:

Examinând sentința prin prisma motivelor de apel formulate, cu privire la latura civilă a cauzei, cât și din oficiu, conform dispozițiilor art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, Tribunalul a constatat că prima instanță a reținut corect vinovăția inculpatului, pe baza analizei temeinice a probelor adminJ. în cauză și a dat infracțiunii comise de către acesta, încadrarea juridică corespunzătoare.

În drept, fapta inculpatului, care la data de 13 august 2007, în timp ce conducerea pe drumurile publice din municipiul B, autoturismul, nu a acordat prioritate de trecere victimei - Filică, persoană care traversa regulamentar, prin loc marcat, iar prin acest mod a accidentat-o, provocându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 85-90 zile timp de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal.

Cu privire la latura civilă a cauzei, rezultă că aceasta nu a fost corect soluționată.

În primul rând, s-a constată că în mod nelegal s-a dispus obligarea inculpatului la plata serviciului de asistență medicală de urgență și transport sanitar, în cuantum de 157,59 lei, întrucât nu au fost respectate dispozițiile art. 15 alin. 2 Cod procedură penală. Constituirea de parte civilă se face în fața instanței de fond până la citirea actului de sesizare, iar în această cauză inculpatul a fost interogat la 20.06.2008, când s-a dat citire rechizitoriului, după care a fost introdusă în cauză partea civilă, care a făcut dovada pretențiilor sale, la 14 noiembrie 2008.

În aceste condiții, având în vedere și faptul că inculpatul nu și-a manifestat acordul de a achita această sumă, decât dacă este legal, instanța a dispus înlăturarea obligării asiguratorului SC SA B, de la plata acestor despăgubiri civile și a lăsat nesoluționată acțiunea civilă sub acest aspect, apreciind că sunt aplicabile dispozițiile art. 20 Cod procedură penală, conform cărora persoana vătămată, constituită parte civilă în procesul penal, poate să pornească acțiune civilă în fața instanței civile, dacă prin hotărârea rămasă definitivă s-a lăsat nesoluționată acțiunea civilă.

Un alt motiv de apel formulat de parchet, se referă la faptul că inculpatul trebuia obligat în solidar cu asiguratorul de răspundere civilă, la plata despăgubirilor datorate tuturor părților civile.

Că, fiind vorba de o obligațiein soliduum, generată de răspunderea civilă auto, inculpatul trebuie să fie obligat la plată, iar asiguratorul să răspundă în baza contractului de asigurare încheiat, numai în limita sumelor maxime stabilite de lege, alături de asigurat.

Acest motiv invocat de Parchet, s-a considerat a nu fi admisibil, deoarece potrivit dispozițiilor art. 7 alin. 2 din Ordonanța nr. 3108/2004 se aplică dispozițiile Ordinului nr. 3116/2005 odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007. Asiguratorul răspunde singur în limita sumelor asigurate.

Potrivit art. 48 - 56 din Legea nr. 136/1996 privind asigurările și reasigurările, plata despăgubirilor se face de către asigurator în limita maximă a despăgubirilor cuprinse în contractul de asigurare, neputându-se astfel reține o solidaritate de răspundere civilă între asigurat și asigurător.

Partea civilă a formulat apel, în privința daunelor morale solicitate, care nu i-au fost acordate în întregime, invocând atât suferințele fizice și psihice, la care a fost expus.

Potrivit art. 14 Cod procedură penală raportat la art. 998-999 Cod civil, orice faptă a omului, săvârșită cu intenție sau prin neglijență, ori prin imprudență, care a cauzat altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara.

Obligația răspunderii civile delictuale nu este condiționată de alte împrejurări în afara producerii unui prejudiciu, care, în speță, nu trebuie dovedit.

Așa fiind și având în vedere modalitatea comiterii faptei: partea vătămată traversa strada regulamentar în în care a fost lovit cu mașina de către inculpat, fiind pe viață, supus unor intervenții chirurgicale dureroase, situație care se coroborează și cu cea familială: singurul întreținător al familiei, împreună cu soția, având grijă de un copil cu un handicap grav permanent. Pentru aceste considerente, Tribunalul a apreciat că suma solicitată de către partea vătămată este proporțională cu suferințele fizice și psihice dispunând obligarea inculpatului la 15.000 lei daune morale.

Un alt motiv de apel formulat de parchet, a vizat plata daunelor materiale către partea civilă, pe care o consideră ca fiind de 4876,03 lei, iar în apelul asiguratorului se apreciază ca fiind de 3073,66 lei.

Tribunalul a apreciat însă că apelul parchetului este întemeiat sub acest aspect:

Astfel, partea civilă a fost lipsită lunar de 473,1 lei și care se compune din: 5 luni x 94,62 lei, care reprezintă contravaloarea concediului medical (817,76 lei lunar - 723,14 lei lunar).

Începând cu data de 1 februarie 2008, s-a pensionat, cu o pensie lunară de 501 lei, iar dacă ar fi lucrat avea un venit net lunar de 705 lei, în perioada: 1 februarie - 31 2008, la care se adaugă valoarea tichetelor de masă, în total 9604,68 lei.

Ori, venitul lunar de 705 lei se scade valoric din pensia de 501 lei și rezultă 204 lei lunar, care înmulțită cu 11 luni rezultă 2244 lei. La această sumă se adaugă valoarea tichetelor de masă, în sumă de 1849,68 lei și rezultă 4093,68 lei.

La această sumă, se adaugă 473,1 lei, sumă pe care nu a obținut-o pe perioada concediului medical și 309,25 lei, sumă cheltuită de partea civilă și dovedită cu actele aflate la filele 47-54 dosar fond, rezultând în total suma de 4876,03 lei cu titlu de despăgubiri civile materiale, sumă la care a fost obligat inculpatul în solidar cu asiguratorul.

În ce privește apelul declarat de inculpat s-a apreciat că este fondat în parte. S-a reținut că inculpatul a fost obligat corect la plata unei prestații periodice lunare în cuantum de 204 lei lunar (din venitul mediu lunar de 705 lei, pe care l-ar fi obținut partea civilă în perioada 1 februarie - 31 2008, respectiv 11 luni, se scade valoarea pensiei obținute de 501 lei lunar și rezultă 204 lei lunar).

Că, această sumă nu a fost obținută pe perioada pensiei de boală, astfel că în mod corect s-a dispus obligarea inculpatului la plata acestei prestații periodice lunare, însă trebuie precizat că acordarea acesteia trebuie dată pe durata cât se va menține starea de incapacitate de muncă și nu până la încetarea stării de nevoie.

Având în vedere faptul că la momentul accidentării sale, partea civilă era angajată, neexistând decizie de concediere și având o vechime de circa 30 ani, în mod legal instanța, s-a raportat la veniturile realizate ca angajat la SC. restructurării postului său, era o situație incertă, care nu poate fi luată în calcul, față de actele aflate la dosar.

Împotriva aceste decizii penale au declarat recurs în termen legal: inculpatul, partea civilă - Filică, și Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA, toate vizând latura civilă a cauzei.

Parchetul a susținut în esență următoarele motive de nelegalitate:

1. inculpatul trebuia obligat în solidar cu asigurătorul la despăgubiri materiale și morale

2. instanța nu a avut în vedere valoarea tichetelor de masă pe care partea civilă le-ar fi obținut pentru perioada ianuarie 2009 - iunie 2009, data pronunțării instanței de apel;

3. în mod greșit a fost obligat inculpatul la prestația periodică începând cu data de 17 2008, data pronunțării instanței de fond, în loc de 4 februarie 2008, data emiterii deciziei de pensionare;

4. nu s-a pronunțat asupra acțiunii civile formulată de partea civilă Serviciul de Ambulanță Județean B, ca fiind tardiv formulată,

S-a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a deciziei penale atacate urmând ca în rejudecare să se îndrepte nelegalitățile arătate.

Motivele de recurs ale parchetului arătate la punctele 2 și 3 au fost invocate și de către partea civilă - Filică. În plus, partea civilă a arătat că în mod greșit s-a calculat cuantumul prestației periodice întrucât veniturile pe care le-ar fi realizat dacă ar fi fost de muncă, luate în calcul de instanța de apel, nu cuprind și contravaloarea tichetelor de masă de care ar fi beneficiat.

Inculpatului susținut că decizia penală atacată este nelegală pentru următoarele motive:

1. nu s-a făcut dovada îndeplinirii criteriilor legale pentru a se dispune obligarea la plata prestației periodice, neavându-se în vedere adresa SC B din care rezultă că ulterior datei de 13.08.2007, societatea a făcut restructurări de posturi, inclusiv din categoria celui ocupat de partea civilă, astfel că criteriul de calcul este incert,

2. la stabilirea cuantumul prestației periodice, care se referă al diferența dintre salariul avut anterior și sumele primite din asigurări de sănătate, trebuie avute în vedere veniturile cu caracter permanent,

3. în mod nejustificat a fost degrevată societatea de asigurare în ceea ce privește prestația periodică având în vedere dispozițiile art.7 alin.2 din Ordinul nr.3108/2004 și Ordinul nr.3116/2005, precum și dispozițiileart.54 din Legea nr.136/1995 care au fost încălcate,

4. în mod nejustificat s-au majorat daunele morale la suma de 15.000 lei, fără a se avea în vedere care au fost consecințele negative suferite de partea civilă în plan fizic, psihic și afectivă, ci doar situația familială a acesteia.

S-a solicitat admiterea recursului, desființarea deciziei atacate în sensul reducerii cuantumului prestației periodice și a cuantumului daunelor morale, precum și obligarea societății asigurătoare la suportarea acestora.

Motivele invocate de recurenți sunt parțial fondate, recursurile urmând a fi admise pentru considerentele ce se vor arăta:

Potrivit art.14 din Codul d e procedură penală și art.998 din Codul civil, despăgubirile pentru prejudiciul cauzat prin infracțiune trebuie să constituie o justă reparare a daunelor materiale ocazionate, rămânând în sarcina instanței de judecată stabilirea prejudiciului real suferit de cel păgubit.

Din examinarea deciziei recurate se constată că instanța de apel a stabilit în mod greșit atât cuantumul despăgubirilor materiale (suma globală), cât și al prestației periodice lunare, cuvenite părții civile - Filică.

Astfel, din relațiile furnizate de Sc. B - adresa nr.8103 din 20.11.2009 - rezultă că în perioada 13.08.2007 - 3.02.2008 inclusiv, partea civilă ar fi beneficiat de un venit net compus din salariu, tichete de masă și premii, în sumă totală de 4542,46 lei, iar pentru perioada 4.02.2008 - 16.12.2008 inclusiv, de un venit net (cu același conținut-salariu, tichete de masă, premii) în sumă de 8718.04 lei, încasând însă doar contravaloarea concediului medical în sumă totală de 3899 lei (pentru perioada 13.08.2007 - 3.02.2008) și 5268,56 lei pensie (pentru perioada 4.02.2008 - 16.12.2008).

Se constată așadar că diferența dintre veniturile pe care le-ar fi încasat partea civilă și cele efectiv încasate în perioada 13.08.2007 - 3.02.2008 inclusiv, este de 643,46 lei, sumă care trebuia luată în calculul daunelor materiale, alături de contravaloarea cheltuielilor suportate și dovedite de partea civilă, în sumă de 309,25 lei, precum și diferența dintre veniturile de care ar fi beneficiat partea civilă și pensia efectiv încasată de la data de 4.02.2008 (data emiterii deciziei de pensionare) și până la pronunțarea hotărârii instanței de fond, respectiv 16.12.2008 inclusiv, în sumă de 3449,48 lei, daunele materiale fiind astfel în sumă de 4402,19 lei.

În acest context nu pot fi primite susținerile potrivit cărora Tribunalul ar fi trebuit să ia în calcul și valoarea tichetelor de care ar fi beneficiat partea civilă până la pronunțarea asupra apelului și că prestația periodică ar fi trebuit acordată de la data emiterii deciziei de pensionare, având în vedere faptul că până la pronunțarea instanței de fond s-au calculat și acordat despăgubiri civile (materiale și morale) într-o sumă globală, și, de la data 17.12.2008 până la încetarea incapacității de muncă, o prestație periodică lunară al cărei cuantum poate fi modificat ulterior, pe calea unui proces civil, la cererea creditorului ori a debitorilor prestației, funcție de evoluția capacității de muncă a părții vătămate ori conținutului veniturilor luate în calcul.

Curtea constată că în mod corect Tribunalul a apreciat că se impune acordarea prestației periodice vând în vedere faptul că la momentul accidentării sale, partea civilă era angajată, cu o vechime în muncă de circa 30 de ani, cunoscut fiind că de-a lungul timpului SC Bap rocedat la concedieri, reducând numărul angajaților, fără ca partea vătămată să fie vizată. restructurării postului său, era o situație incertă, care în mod corect nu a fost luată în calcul, față de actele aflate la dosar.

Însă, pentru o justă și integrală reparare a pagubei produse era necesar ca despăgubirile periodice să fie stabilite în raport de veniturile nete pe care le-ar fi realizat partea civilă la data pronunțării hotărârii instanței de fond și nu în raport de media veniturilor pe care le-ar fi realizat în perioada de referință, nefiind clar modul și datele care au fundamentat suma de 705 lei luată în calcul. Din relațiile furnizate de fostul angajator, partea civilă ar fi beneficiat în luna 2008 de un venit net în sumă de 812 lei. Cum pensia a fost stabilită la 501 lei lunar, rezultă că prestația periodică corectă este în sumă de 311 lei/ lunar, cu începere de la data de 17.12.2008 și până la încetarea incapacității de muncă.

În ce privește cuantumul daunelor morale se constată că acestea au fost evaluate în mod corect de instanța de apel, suma de 15.000 lei acordată cu acest titlu fiind o reală compensare a tuturor suferințelor fizice și psihice la care partea civilă a fost supusă urmare accidentului rutier, neconstituind o amendă excesivă pentru autorul daunei și nici venituri nejustificate pentru victimă, astfel că și acest motiv de recurs apare ca nefondat.

Curtea constată că prin obligarea exclusiv a asigurătorului la plata despăgubirilor civile către părțile civile și doar a inculpatului la plata prestației periodice lunare către partea vătămată constituită parte civilă, Tribunalul a încălcat dispozițiile deciziei nr.I din 28.03.2005 a ICCJ dată într-un recurs în interesul legi, potrivit cărora răspunderea civilă delictuală, bazată pe art.998 din codul civil, a celui care, prin fapta sa, a cauzat efecte păgubitoare, coexistă cu răspunderea contractuală a asigurătorului, întemeiată pe contractul de asigurare.

Cu alte cuvinte, prin asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagubele produse prin accidente rutiere nu s-a urmărit înlăturarea răspunderii civile a făptuitorului, cele două forme ale răspunderii, delictuală și contractuală existând simultan, împreună, garantându-se astfel părților civile posibilitatea acoperirii pagubei suportate, de la oricare dintre cei doi debitori, în speță inculpat sau asigurător, care vor răspunde alături.

În ce privește acțiunea civilă formulată de Serviciul de Ambulanță Județean B se constată că în mod greșit a fost lăsată nesoluționată, având în vedere că nu se poate reține vreo culpă în sarcina acestei părți, culpa aparținând atât organelor de urmărire penală care nu au indicat-o în citativul rechizitoriului, cât și primei instanțe care a procedat la audierea inculpatului, deși nu stabilise încă cadrul procesual legal. În plus, inculpatul și-a manifestat în fața instanței de apel disponibilitatea de a acoperi pretențiile formulate, sub condiția legalității plății. Or, în urma accidentului rutier produs de inculpat, partea vătămată - Filică a beneficiat de serviciile de asistență medicală de urgență și transport sanitar, cheltuielile suportate de Serviciul de Ambulanță Județean B fiind dovedite, plata contravalorii acestor cheltuieli fiind așadar legală.

Pentru toate aceste considerente recursurile de față vor fi admise conform art.38515pct.2 lit.d Cod procedură penală, decizia penală atacată urmând a fi desființată în parte și în rejudecare n baza art.14 Cod procedură penală, art.346 Cod procedură penală, art.998 Cod civil, art.50, art.51 și art.54 din Legea nr.136/1995, asigurătorul Vienna Insuresance SA - Sucursala B, va fi obligat alături de inculpatul la plata următoarelor sume:

- 1.971 lei către partea civilă Spitalul Județean de Urgență B reprezentând c/val îngrijirilor medicale acordate părții vătămate - Filică.

- 157,59 lei către Serviciul de Ambulanță Județean B reprezentând c/val serviciilor de asistență medicală de urgență și transport sanitar a părții vătămate - Filică.

- 4.402,19 lei către partea civilă - Filică cu titlul de daune materiale din care suma de 309,25 lei reprezintă c/val cheltuielilor suportate și dovedite de partea civilă, suma de 643,46 lei reprezintă diferența dintre veniturile cuvenite și c/val concediului medical încasat în perioada 13.08.2007 - 3.02.2008 inclusiv, suma de 3.449,48 lei reprezintă diferența dintre veniturile nete ce i s-ar fi cuvenit și pensia încasată în perioada 4.02.2008 - 16.12.2008 inclusiv și 15.000 lei cu titlul de daune morale;

- 311 lei/lună către partea civilă - Filică cu titlul de prestație periodică cu începere de la data de 17.12.2008 și până la încetarea incapacității de muncă;

Restul dispozițiilor deciziei penale recurate vor fi menținute.

Văzând și dispozițiile art.192 alin.3 Cod procedură penală;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN ELE LEGII

DECIDE:

Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA, de inculpatul și de partea civilă - Filică.

Casează în parte decizia penală nr.130/1.06.2009 a Tribunalului Brăila, pronunțată în dosarul nr- (sentința penală nr.2035/17.12.2008 a Judecătoriei Brăila pronunțată în dosarul nr-) și în rejudecare:

În baza art.14 Cod procedură penală, art.346 Cod procedură penală, art.998 Cod civil, art.50, art.51 și art.54 din Legea nr.136/1995,

Obligă pe asigurătorul Vienna Insuresance SA - Sucursala B, cu sediul în B, Calea, nr.46, - alături de inculpatul, fiul lui și, născut la 29.05.1969 în B, domiciliat în B,-, -.75,.2, CNP -, la plata următoarelor sume:

- 1.971 lei către partea civilă Spitalul Județean de Urgență B reprezentând c/val îngrijirilor medicale acordate părții vătămate - Filică, fiul lui și, născut la 7.11.1957 în S, domiciliat în B,-, -/1,.33, CNP -;

- 4.402,19 lei către partea civilă - Filică cu titlul de daune materiale din care suma de 309,25 lei reprezentând c/val cheltuielilor suportate și dovedite de partea civilă, suma de 643,46 lei reprezentând diferența dintre veniturile cuvenite și c/val concediului medical încasat în perioada 13.08.2007 - 3.02.2008 inclusiv, suma de 3.449,48 lei reprezentând diferența dintre veniturile nete ce i s-ar fi cuvenit și pensia încasată în perioada 4.02.2008 - 16.12.2008 inclusiv;

- 15.000 lei către partea civilă - Filică cu titlul de daune morale;

- 311 lei/lună către partea civilă - Filică cu titlul de prestație periodică cu începere de la data de 17.12.2008 și până la încetarea incapacității de muncă;

- 157,59 lei către Serviciul de Ambulanță Județean B reprezentând c/val serviciilor de asistență medicală de urgență și transport sanitar a părții vătămate - Filică.

Menține restul dispozițiilor deciziei penale recurate.

Cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 10 2009.

Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 2: Marcian Marius Istrate Mița

Grefier,

I

. - 30.12.2009

nored. R - 4.01.2010

2 ex

Jud.fond:

Apel: -

Președinte:Constatin Cârcotă
Judecători:Constatin Cârcotă, Marcian Marius Istrate Mița

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 799/2009. Curtea de Apel Galati