Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 89/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.89/R/2010
Ședința publică din data de 10 februarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ana Covrig JUDECĂTOR 2: Livia Mango Ioana Cristina
JUDECĂTORI: - -
: - -
GREFIER:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ reprezentat prin PROCUROR:.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, împotriva deciziei penale nr. 303/A/2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, privind pe inculpatul, trimis în judecată prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev.și ped.de art.184 alin.2 și 4.penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul personal, asistat de apărător desemnat din oficiu, av., din cadrul Baroului C, cu delegație avocațială depusă la dosar și partea civilă, asistată de apărător ales, av., din cadrul Baroului C, cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind părțile civile Spitalul Clinic de Urgență Dr.OG, Clinica de Ortopedie C N și garantul SA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, întrebat fiind, inculpatul învederează instanței că este de acord cu apărătorul desemnat din oficiu.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Reprezentantul Parchetului solicită admiterea recursului, casarea deciziei penale pronunțate de instanța de apel, desființarea sentinței penale pronunțate de instanța de fond și rejudecând cauza, să se dispună condamnarea inculpatului la o pedeapsă în cuantum sporit, cu menținerea modalității de individualizare a executării pedepsei. Apreciază că ambele instanțe nu au ținut seama de gradul de pericol social al faptei comise, de persoana inculpatului și de urmărire produse. Inculpatul a ignorat indicatoarele și marcajele aferente, circulând în condițiile în care autoturismul prezenta o instabilitate a sistemului de frânare. Urmările evenimentului rutier și efectele acestuia asupra părții vătămate sunt grave. Inculpatul a avut o poziție relativ sinceră, însă nu a luat nici o măsură de recuperare, nici măcar în parte, a prejudiciului. În concluzie, apreciază că gradul de pericol social al faptei inculpatului nu se reflectă în pedeapsa aplicată.
Apărătorul părții civile solicită respingerea recursului ca nefondat apreciind că, cuantumul pedepsei nu mai poate face obiectul unui recurs, deoarece a fost tranșat de instanța de fond și cea de apel. Consideră că s-a făcut o corectă individualizare a pedepsei, iar cuantumul acesteia este unul în conformitate cu prevederile legale. Inculpatul a dat declarații sincere, exprimându-și dorința de a repara prejudiciul cauzat.
Apărătorul inculpatului solicită respingerea recursului formulat de parchet ca nefondat și menținerea ca temeinice și legale a hotărârilor pronunțate de ambele instanțe. Consideră că pedeapsa aplicată inculpatului a fost corect individualizată, raportat la criteriile prev.de art.72 penal. Inculpatul nu are antecedente penale, a avut o atitudine sinceră și cooperantă, a recunoscut comiterea faptei, iar din concluziile referatului de evaluare psiho socială rezultă că acesta este o persoană care respectă regulile de conviețuire și există premisele unui comportament adecvat în societate. Mai mult, partea vătămată nu a contestat modul de soluționare a laturii penale a cauzei. Consideră că pedeapsa de 6 luni închisoare este îndestulătoare, ea a fost corect individualizată și nu necesită majorare. Cu onorar din.
Partea civilă, arată că este de acord cu cele susținute de apărătorul său.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită respingerea recursului cu mențiunea de a rămâne la pedeapsa aplicată de prima instanță. Arată că regretă cele întâmplate și până la data incidentului nu a avut nici măcar o amendă.
CURTEA
Asupra recursului penal de față,
Prin sentința penală nr.211 din 12.03.2009 a Judecătoriei Cluj -N s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. și ped. de art.184 alin.2 și 4.pen.
În temeiul art.71 alin.2 penal s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a doua penal ca și pedepse accesorii pe durata stabilită în art.71 alin.2 penal.
În baza art.81 penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni stabilit în condițiile art.82 penal, iar în baza art.71 alin.5 penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
În temeiul art.359 proc.penală s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 penal a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepselor.
S-a admis în parte acțiunea civilă formulată în cauză de partea civilă și, în temeiul art.14 proc.penală rap. la art.346 proc.penală combinat cu art.998 și 999.civil a fost obligat inculpatul la plata către aceasta a sumei de 721,69 lei cu titlu de despăgubiri materiale și la plata sumei de 8000 euro sau echivalentul în lei, calculat la cursul BNR din ziua plății, cu titlu de daune morale.
Au fost respinse restul pretențiilor civile solicitate, ca neîntemeiate.
S-a luat act că partea civilă a renunțat la pct.1, 2, 3 din constituirea de parte civilă, respectiv la: obligarea inculpatului la o despăgubire reprezentând diferența dintre media câștigurilor realizate pe ultimele șase luni înainte de accident, la contravaloarea indemnizației de asigurări sociale plătită după accident până la 1 octombrie 2008 și la o despăgubire permanentă de la data de 1 octombrie 2008 reprezentând diferența dintre câștigurile realizate și pensia de invaliditate stabilită cu data de 1.10.2008 până la data împlinirii limitei de vârstă pentru pensionare.
S-a admis acțiunea civilă formulată în cauză de partea civilă Spitalul Clinic de Urgență "Prof. Dr. " - C-N și în temeiul art.14 proc.penală rap. la art.346 proc.penală combinat cu art.998-999.civil și Lg. 95/2006 modificată și completată prin OUG 72/2006 a fost obligat inculpatul la plata despăgubirilor civile către partea civilă în suma de 417,83 lei, cu dobânda legală aferentă sumei începând cu prima zi următoare externării și până la achitarea integrală a debitului reprezentând cheltuieli ocazionate cu internarea victimei în perioada 20.12.2007 - 22.12.2007 în secția Clinica Ortopedie.
S-a constatat calitatea de asigurător aa R omânească - Sucursala C-N, prezenta hotărâre fiindu-i opozabilă în limita plafonului stabilit potrivit asigurării obligatorii de răspundere civilă auto, aferent anului 2007.
În temeiul art.191 alin.1 proc.penală a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 500 lei.
În baza art.193 alin.2 și 6.proc.penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1000 lei către partea civilă, cu titlu de cheltuieli judiciare, reprezentând onorar av. ales și s-au respins restul cheltuielilor solicitate, ca neîntemeiate.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut în esență faptul că, în seara de 20.12.2007, în jurul orelor 17.00, pe trecerea de pietoni de pe str.- - din mun. C-N, inculpatul a accidentat grav, în timp ce conducea autoturismul marca "Opel " cu nr. de înmatriculare -, pe partea vătămată, care era angajată în trecerea carosabilului pe trecerea de pietoni, cauzându-i leziuni corporale vindecabile în peste 60 zile.
Împotriva sentinței judecătoriei,au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj -N, inculpatul și societatea de asigurări SC -Reasigurare Românească Sucursala
În apelul declarat de către parchet, s-a solicitat reindividualizarea pedepsei aplicate inculpatului, care este apreciată ca fiind prea mică față de împrejurările concrete ale accidentului rutier, deoarece partea vătămată a suferit un număr ridicat de zile de îngrijiri medicale, din partea acesteia nu vine nici o încălcare a regulilor privind circulația pe drumurile publice, iar scopul pedepsei poate fi atins prin majorarea cuantumului pedepsei, fără însă a se modifica modalitatea de executare a pedepsei.
În apelul său, inculpatul a solicitat atât reducerea cuantumului pedepsei aplicate, cât și cuantumul daunelor materiale la care a fost obligat față de partea vătămată, pe considerentul că se află la prima confruntare cu legea penală, regretă cele întâmplate, s-a aflat la primul incident de acest gen, circulând prima dată pe timp de noapte, iar cu privire la sumele de bani solicitate de partea civilă, a încercat inițial să se împace cu aceasta, însă pretențiile bănești formulate au fost mult prea mari pentru a le putea achita.
În apelul declarat de către societatea de asigurare, s-a solicitat acordarea unei despăgubiri juste și echitabile față de partea vătămată constituită parte civilă în cauză, având în vedere că suma de 8.000 Euro acordată cu titlu de daune morale este prea mare, cu mult peste o despăgubire rezonabilă, a fost greșit stabilită în moneda europeană și nu în moneda națională, în condițiile în care cursul valutar oscilează.
Prin decizia penală nr. 303/A/23 noiembrie 2009 Tribunalului Cluj, în temeiul art.379 pc.1 lit.b pr.pen. s-au respins ca nefondate apelurile formulate în cauză și, a fost obligat inculpatul și societatea de asigurare să plătească fiecare, câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Instanța de apel a considerat că, în cauză s-a pronunțat o hotărâre legală și temeinică sub toate aspectele. Pe baza unui probatoriu obiectiv administrat și interpretat, instanța fondului a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea, din care a rezultat fără dubiu vinovăția inculpatului în comiterea faptei. Accidentul de circulație s-a produs din culpa exclusivă a inculpatului, persoană cu o experiență redusă în astfel de activități, când datorită neatenției, nu a acordat prioritate de trecere părții vătămate, care era deja angajată în traversarea regulamentară a drumului public, prin loc special amenajat și semnalizat, inculpatul nereducând viteza autoturismului până la limita evitării oricărui pericol, când s-a apropiat de acea trecere de pietoni.
La individualizarea judiciară a pedepsei, prima instanță a avut în vedere criteriile generale indicate de art.72 penal, limitele speciale de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, gradul de pericol social ridicat al faptei, urmările produse și anume, vătămarea corporală a părții vătămate, leziunile provocate necesitând un număr mare de zile de îngrijiri medicale, precum și atitudinea inculpatul, care a colaborat cu organele judiciare, s-a prezentat în fața instanței de judecată, a recunoscut și regretat sincer comiterea faptei, dar nu în ultimul rând, lipsa antecedentelor penale. În aceste condiții, pedeapsa stabilită, în cuantum și modalitate de executare, este în măsură să contribuie la contrângerea și reeducarea inculpatului, neimpunându-se nici o corecție, fie pentru majorare, fie pentru micșorare, așa cum s-a solicitat în apelurile declarate de inculpat și organul de urmărire penală.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța de apel a apreciat că este corect soluționată. În baza ansamblului probator administrat în cauză, instanța de fond a realizat o corectă analiză a pretențiilor bănești cu titlu de daune materiale și le-a acordat în limitele dovedite prin scriptele depuse. Referitor la daunele morale solicitate de partea vătămată în sumă de 50.000 Euro, instanța a apreciat că aceste pretenții sunt întemeiate doar în parte, avându-se în vedere atât suferința fizică și psihică pe care partea vătămată a avut-o de suportat. Este de necontestat faptul că această parte vătămată a suferit în urma accidentului, fiind internată în spital, a fost supusă unui tratament recuperator îndelungat, astfel traumele provocate în contextul evenimentului rutier au fost puternice, încât restabilirea fizică și psihică a presupus o perioadă mai îndelungată, cu suferințele inerente. În mod just și temeinic, instanța de fond a apreciat că repararea acestor suferințe se poate realiza prin acordarea de daune morale, în cuantum cât de cât apropiat de nivelul real al suferințelor părții vătămate, fără însă a avea pretenția acoperirii în întregime a acestora, însă nici pentru a constitui un factor de îmbogățire fără justă cauză în detrimentul inculpatului. În acest context, suma de 8.000 Euro sau contravaloarea în lei calculată la cursul BNR din ziua plății, s-a apreciat că este în măsură a acoperi suferințele descrise ale părții vătămate, fiind judicios și echilibrat cuantificată. Ca atare, nici latura civilă a prezentei cauze nu necesită corecții în calea de atac a apelului.
Împotriva deciziei Tribunalului Cluj, în termen legal a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, solicitând casarea sentinței și deciziei pronunțate în cauză și, rejudecând, să se aplice inculpatului o pedeapsă cu închisoarea în cuantum sporit, cu menținerea modalității de individualizare a executării pedepsei.
S-a arătat în motivarea recursului că, instanțele nu au respectat dispozițiile art.72 pen. neținând seama la stabilirea pedepsei, de criteriile prev. în acest text de lege. Astfel, raportat la limitele pedepsei prev. pentru infracțiunea în cauză, la pericolul social concret al faptei, la împrejurările concrete de comitere a acesteia, la urmările evenimentului rutier - s-a apreciat că pedeapsa aplicată este prea blândă în privința cuantumului, cu atât mai mult, cu cât, modalitatea de executare s-a stabilit a fi cu suspendare și, în condițiile în care infracțiunile privind integritatea corporală și sănătatea persoanei prezintă un pericol ridicat prin consecințele care le produc în cadrul relațiilor sociale și, în contextul în care infracțiunile la regimul circulației rutiere sunt într-o continuă creștere.
Verificând hotărârea atacată, în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.385/14 pr.pen. Curtea constată nefondat recursul în cauză, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Potrivit art.72 pen. la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
De asemenea, potrivit art.18/1 alin.2 pen. la stabilirea în concret a gradului de pericol social al unei fapte se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit, împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului.
În cauză, instanța fondului și apoi, instanța de control judiciar, au făcut o aplicare corectă a acestor dispoziții legale, realizând o justă individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, în privința cuantumului acesteia și a modalității de executare, valorificând eficient criteriile prev. de art.72 pen.
Astfel, au fost avute în vedere și analizate corect: limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă, prev. de art.184 alin.2 și 4.penal. - închisoarea de la 6 luni la 3 ani;
gradul de pericol social al faptei săvârșite - ridicat, într-adevăr, dacă se au în vedere, în special, împrejurările în care fapta a fost comisă și urmările produse - inculpatul a încălcat normele legale privind acordarea priorității la trecerea de pietoni și a accidentat grav partea vătămată, care trecea strada prin loc regulamentar, cauzându-i leziuni vindecabile în 90-100 de zile de îngrijiri medicale; persoana și conduita făptuitorului - cu o atitudine sinceră, recunoscând șui regretând fapta, prezentându-se în fața organelor judiciare și colaborând cu acestea, dar și conduita sa anterioară comiterii faptei - fără antecedente penale.
Față de toate aceste elemente, întemeiat, s-a apreciat că o pedeapsă stabilită la nivelul minimului special prevăzut delege - 6 luni închisoare - va fi în măsură să asigure realizarea scopului prev. de art.52 pen.
Pentru că în cauză, sunt îndeplinite și condițiile prev. de art.81 pen. în mod corect s-a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia, dispunându-se corect suspendarea condiționată a executării.
Împrejurarea că numărul infracțiunilor la legea circulației sunt în continuă creștere, că accidentele rutiere soldate cu urmări grave sunt, de asemenea, tot mai frecvente - deși reale, nu sunt argumente suficiente pentru aplicarea unei sancțiuni mai aspre, în contextul de față, atât timp cât, dispozițiile legale relative la individualizarea pedepsei au fost corect aplicate și, în cazul concret la care ne referim, pe baza datelor de la dosar, a circumstanțelor specifice cauzei, s-a apreciat judicios că, în cuantumul și modalitatea de executare stabilite, pedeapsa este în măsură să asigure scopul prevăzut de lege.
Pentru toate aceste motive, Curtea constată legală și temeinică hotărârea atacată, iar recursul nefondat, urmând a fi respins în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b pr.pen.
În baza art.189 pr.pen. se va stabili în favoarea Baroului de Avocați C suma de 200 lei, onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.3 pr.pen.
.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat deParchetul de pe lângă Tribunalul Clujîmpotriva deciziei penale nr.303/A din 23 noiembrie 2009 Tribunalului Cluj.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C, suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 10 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - ---
GREFIER
Red./
26.02.2010 - 4 ex.
Jud.fond.
Jud.apel:;
Președinte:Ana CovrigJudecători:Ana Covrig, Livia Mango Ioana Cristina
