Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 93/2009. Curtea de Apel Galati

DOSAR NR-

ROMANIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALA NR.93/

ȘEDINȚA PUBLICĂ din 9 februarie 2009

PREȘEDINTE: Constantin Cârcotă Președintele Secției penale

JUDECĂTORI: Constantin Cârcotă, Marcian Marius Istrate Mița

-

GREFIER - I - grefier șef secție penală

MINISTERUL PUBLICa fost reprezentat de

PROCUROR -

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI

-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-

La ordine fiind judecarea recursului declarat de PRCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL VRANCEAîmpotriva deciziei penale nr.332/17.11.2008 a Tribunalului Vrancea, pronunțată în dosarul nr- (sentința penală nr.3638/21.12.2006 a Judecătoriei Focșani, pronunțată în dosarul nr-), privind peinculpatul, domiciliat în F,-,.1, trimis în judecată pentru săvârșirea infrac.prev.și ped. de art.184 Cod penal.

La apelul nominal a răspuns inculpatul-intimat, personal.

S-a făcut referatul cauzei arătându-se că este primul termen de judecată și că la dosar există o cerere din partea inculpatului prin care solicită desemnarea unui avocat din oficiu, după care;

Curtea aduce la cunoștință inculpatului că în cauză recursul a fost declarat de către Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL VRANCEA, în ceea ce privește individualizarea pedepsei, pentru că i s-a aplicat o amendă penală. Nu este obligatorie asistența juridică.

Inculpatul nu mai insistă în cererea formulată privind desemnarea unui avocat din oficiu considerând că se poate apăra singur și susține că nu are cereri prealabile de formulat. Depune la dosar concluzii scrise și acte în susținerea acestora.

Procurorul nu are cereri prealabile de formulat.

Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Procurorulsusține că recursul declarat se referă la netemeinicia deciziei pronunțate de Tribunalului Vrancea, care a dispus condamnarea inculpatului la o amendă penală de 400 lei, pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.184 alin.2 și 4, după ce Judecătoria Focșani îl condamnase la o pedeapsă de 3 luni închisoare, cu suspendarea condiționată a acesteia.

TRIBUNALUL VRANCEAa aplicat o pedeapsă blândă reținând largi circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului, deși din dosarul cauzei rezultă că acesta, în timp ce conducea autoturismul 1300, înmatriculat sub nr.-, a acroșat pe partea vătămată, pe trecea de pietoni. Aceasta traversa strada pe marcajul pietonal. Inculpatul nu a respectat legea circulației pe drumurile publice, accidentul s-a produs din culpa acestuia, urmările fiind foarte grave. Partea vătămată a suferit un politraumatism cu fractură deschisă, gambă, ce a necesitat 80-90 zile de îngrijiri medicale. Inculpatul nu s-a achitat de obligațiile către partea vătămată și nici nu s-a interesat de starea sănătății acesteia.

De asemenea, a avut o poziție nesinceră susținând că accidentul a avut loc la o mică distanță dincolo de trecerea de pietoni, încercând să demonstreze acest lucru și cu o expertiză tehnică efectuată în cauză. Însă, din declarațiile martorilor, și rezultă că inculpatul nu redus viteza deși a văzut-o pe partea vătămată pe trecerea de pietoni.

Expertizele efectuate în cauză au demonstrat că accidentul s-a produs din culpa exclusivă a inculpatului, pe trecerea de pietoni. Instanța de apel nu au ținut cont de aceste probe, a avut în vedere doar circumstanțele personale ale inculpatului, că are o anumită vârstă, că nu are antecedente penale, că s-a prezentat în fața instanței de judecată și și-a formulat apărări.

Față de probele existente la dosar, apreciază că nu se justifică o pedeapsă atât de blândă, cu amendă penală și solicită admiterea recursului, casarea deciziei pronunțate în apel, menținându-se sentința penală pronunțată de instanța de fond, ca temeinică și legală.

Inculpatul-intimatsusține că accidentul s-a produs pe data de 25 octombrie, în jurul orei 730- 800, la trecerea de pietoni din comuna. Zona nu era marcată cu indicatoare, este o intersecție de drumuri, unde primăria a pus un indicator pentru cei care aruncă gunoiul că vor fi amendați și în ce limite. Poate demonstra acest lucru, pentru că și la efectuarea expertizei, de către organele locale, s-a reținut acest lucru. De altfel și unii martori au arătat acest lucru. era șters pentru că traficul era intens. La acea dată era festivalul viei și vinului. Nu trebuie făcută confuzie între indicatoare și marcaje. În toate hotărârile s-a reținut că locuiește ilegal, însă nu este adevărat, s-a schimbat denumirea străzilor.

Accidentul a avut loc la 6 metri dincolo de trecerea de pietoni. Parchetul a reținut expertiza efectuată la I, în care se arată că partea vătămată ar fi fost dreptaci și că putea să țină acordeonul pe partea,ceea ce este o ipoteză ireală.

Inculpatul se consideră nevinovat, așa cum au arătat și martorii, pentru că partea vătămată a traversat în diagonală, spărtura pe parbriz este pe partea dreaptă, nu a avut nici un fel de urmă pe sau aripa mașinii. A văzut târziu pe partea vătămată, a pus târziu frâna. Să fie achitat, să nu i se aplice nicio pedeapsă.

Curtea pune în discuție, din oficiu, faptul că în calea de atac a apelului, s-a agravat situația inculpatului referitor la modalitatea de executare a pedepsei. La instanța de fond, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă cu închisoare, cu suspendarea executării acestea, iar în apel s-a aplicat o pedeapsă cu amendă cu plata efectivă.

Procurorulsusține că a solicitat menținerea sentinței penale pronunțată de instanța de fond, ca fiind temeinică și legală.

Inculpatulîși menține punctul de vedere.

După închiderea dezbaterilor și deliberare,

CURTEA

Asupra recursului penal de față

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 3638/21.12.2006 pronunțată în dosarul nr- (fost 9139/P/2006) de Judecătoria Focșani inculpatul a fost condamnat la 3 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută de art.184 al.2 și 4 cu aplicarea art.74 lit.a,b și c și art. 76 lit.i Cod penal.

În baza art. 81 cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani și 3 luni conform art.82 cod penal.

S-a atras atenția inculpatului asupra art.83 cod penal.

În baza art.14 cod proc.penală, și art. 998-999 cod civil, s-a admis în parte latura civilă și inculpatul a fost obligat în solidar cu SC V la 15.000.000 lei daune materiale reprezentând contravaloarea unui acordeon.

Instanța a respins ca neîntemeiate celelalte despăgubiri solicitate de partea civilă.

Inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente V la 15.843.917 lei despăgubiri către partea civilă V - Spitalul Județean de Urgență F și la dobânda legală de la data rămânerii definitive a sentinței și achitarea integrală și către partea civilă Spitalul Județean V la 3.559.682 lei despăgubiri.

În baza art.189 cod proc.penală, s-a dispus ca suma de 475.000 lei ROL să fie avansată de în contul Spitalului Județean

Inculpatul a fost obligat la 1.000.000 lei ROL cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că în ziua de 25.10.2003, partea vătămată se afla pe raza satului, oraș, pe trotuarul din partea a direcției de deplasare - In momentul în care s-a angajat în trecerea străzii pe marcajul pietonal a fost acroșat și apoi proiectat pe carosabil de autoturismul 1310 nr. - ce circula în direcția -F condus de inculpat. In urma impactului partea vătămată a suferit politraumatism cu fractură deschisă tip I cominutivă, fractură medie a ambelor oase gambă leziuni ce au necesitat pentru vindecare 80-90 zile de îngrijire medicală.

Instanța a reținut situația de fapt din declarațiile martorilor, martori ce s-au aflat la locul accidentului și din expertiza tehnică și din declarațiile făcute de inculpat în sensul că nu a redus viteza de deplasare a autoturismului pentru că nu a văzut marcajul pietonal.

Instanța a înlăturat declarațiile martorilor și, care nu au putut percepe momentul și împrejurările comiterii accidentului.

Inculpatul a declarat apel împotriva sentinței considerând că nu este vinovat de producerea accidentului întrucât a circulat cu viteză redusă iar victima s-a aflat dincolo de trecerea de pietoni așa cum au concluzionat și experții tehnici și care au avut în vedere la efectuarea expertizelor toate actele dosarului.

Apelantul a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței, achitarea sa și înlăturarea obligării la despăgubiri întrucât culpa aparține în exclusivitate părții vătămate care s-a angajat în traversarea străzii printr-un loc nepermis.

Date fiind contradicțiile dintre expertizele auto efectuate în cauză, Tribunalul a dispus în apel efectuarea unui nou raport de expertiză criminalistică la nivelul Laboratorului Interjudețean de Expertize Criminalistice din cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, care să stabilească dinamica producerii accidentului, viteza autovehiculului în momentul premergător accidentului, locul impactului, posibilitățile de evitare a producerii evenimentului rutier.

Deliberând asupra apelului declarat din punct de vedere al motivelor invocate și al disp.art.371 al.2 cod proc.penală, Tribunalul a constatat că este fondat dar pentru alte considerente decât cele arătate de inculpat.

Culpa inculpatului a fost corect stabilită de instanță din probele adminJ. în cauză.

Astfel, martorii aflați în imediata apropiere a marcajului pietonal, și, au văzut cînd partea vătămată s-a angajat în trecerea străzii pe marcaj și nu la distanța arătată în expertizele și de 8,64. Declarațiile celor doi martori sunt confirmate de raportul de expertiză și de raportul de expertiză întocmit de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice I conform cărora locul impactului dintre autoturism și partea vătămată s-a situat pe marcajul pietonal la cca. 1,4.față de marginea din dreapta a carosabilului.

Împrejurarea că inculpatul nu a circulat cu o viteză mai mare de 37- 38 km/ (raportul de expertiză criminalistică) nu înlătură culpa în producerea accidentului întrucât, fiind în apropierea unei treceri de pietoni semnalizată, nu a redus viteza în mod corespunzător așa cum prevăd disp.art.158 din nr.HG 85 2003.

O singură martoră ( ) a susținut apărarea inculpatului în sensul că partea vătămată se afla la cca. 6.de marcajul pietonal în momentul impactului cu autoturismul condus de inculpat, Tribunalul apreciază însă că martora nu a identificat corect locul în care partea vătămată se afla dat fiind faptul că se situa la o distanță de aprox.10 și că, potrivit propriei declarații ( fila 44 dosar 2431/2004 ) zona nu era iluminată public.

Tribunalul a pus sub semnul îndoielii prezența martorei la locul accidentului în momentul impactului întrucât a făcut afirmații care contravin însăși situației prezentate de inculpat și de ceilalți martori referitoare la prezența altor persoane în apropierea locului accidentului la afluxul de circulație din sens invers și la faptul că victima s-a ridicat de jos în realitate fiind ridicată de inculpat și de martorul.

În ce privește mecanismul producerii accidentului Tribunalul nu a reținut concluziile expertizei deoarece s-a axat pe declarația martorei ignorând declarațiile martorilor, situați mai aproape de locul impactului și care au și văzut momentul în care partea vătămată s-a angajat în traversarea străzii pe trecerea de pietoni și pentru că, a reținut, contrar declarațiilor inculpatului ( filele 11) soției inculpatului ( ) care se afla în autoturism, pe locul din față și ale martorilor, că partea vătămată nu a fost proiectată pe parbriz.

Tribunalul nu a reținut nici concluzii expertului care în stabilirea dinamicii accidentului a luat în calcul declarațiile martorilor și referitoare la poziționarea victimei accidentului în detrimentul declarațiilor celorlalți martori cu privire la care a reținut și o situație de fapt eronată și anume împrejurarea că martorul ( care a văzut efectiv cum s-a produs accidentul ) ar fi fost plasat cu spatele către locul accidentului. In realitate martorul se afla cu fața către stradă, și conversa cu martorul care avea o poziție laterală față de stradă ( declarațiile celor doi martori (filele 29 și 35 dosar 2431/2004).

Faptul că parbrizul a fost spart de acordeon este posibil având în vedere că victima avea acordeonul pe umăr.

Este de precizat că expertul a luat în calcul și ampatamentul autoturismului care reprezintă distanța dintre roțile din față și cele din spate ale autoturismului, procedeu de calcul incorect pentru că victima a fost lovită cu de protecție din față a autoturismului și nu cu.

Tribunalul a dat putere probatorie expertizei criminalistice întrucât la stabilirea locului impactului s-a avut în vedere declarația inculpatului conform căreia frânat după ce a lovit victima întrucât nu a observat-o și, în această situație este logic faptul că autoturismul a rulat până la oprire așa cum au susținut și martorii, și.

De altfel, expertul criminalist a și efectuat un alt calcul în raport de susținerea inculpatului precum că victima se afla la 6.de marcajul pietonal unde a și fost acroșată iar rezultatul obținut a fost că autoturismul rula cu o viteză de 17 km/, aspect nesusținut de nicio probă și nici măcar de inculpat.

Constatând culpa exclusivă a inculpatului în comiterea accidentului legal și temeinic, instanța a dispus condamnarea acestuia și obligarea sa la despăgubirile civile ce au fost corect stabilite de instanță în baza probelor adminJ.

Apelul este însă admisibil în ce privește pedeapsa aplicată având în vedere conduita ireproșabilă a inculpatului până la data săvârșirii faptei, împrejurarea că nu a mai fost sancționat pentru încălcarea regulilor de circulație pe drumurile publice, că nu a rulat cu viteză peste limita legală și că a dus victima la spital pentru a i se acorda primele îngrijiri medicale.

Tribunalul a apreciat că dată fiind persoana inculpatului aplicarea unei pedepse cu amendă este suficientă pentru sancționarea sa și realizarea scopului educativ și preventiv prevăzut de legea penală.

Pentru aceste considerente, prin decizia penală mr.332/17.11.2008 a Tribunalului Vrancea, s-a admis apelul inculpatului, s-a desființat sentința doar cu privire la dispozițiile privind individualizarea pedepsei și menținându-se circumstanțele atenuate reținute în favoarea inculpatului s-a reindividualizat pedeapsa aplicându-i-se pedeapsa de 400 lei.

S-a făcut aplicarea art.631Cod penal și s-au înlăturat dispozițiile privind suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Restul dispozițiilor sentinței au fost menținute.

Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL VRANCEA criticând-o pentru netemeinicie sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei aplicate în sensul că pedeapsa amenzii este prea blândă.

S-a solicitat casarea deciziei penale recurate și menținerea sentinței penale nr.3638/21.12.2006 a Judecătoriei Focșani, apreciindu-se ca fiind incident cazul de casare prevăzut de art.3859alin.1 pct.14Cod procedură penală.

Recursul este fondat.

Verificând legalitatea și temeinicia deciziei penale recurate, în raport de motivul invocat dar și din oficiu, în limitele prevăzute de art.3859alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată că Tribunalul a extins în mod nejustificat efectele circumstanțelor atenuante judiciare reținute în favoarea inculpatului de instanța de fond, deși a reținut aceeași situație de fapt și a constatat în baza probatoriului administrat, culpa exclusivă a inculpatului în comiterea accidentului rutier din data de 25.10.2003 a cărui victimă a fost partea vătămată.

Faptul că anterior incidentului rutier, urmare căruia partea vătămată a suferit leziuni ce au necesitat 80-90 zile de îngrijiri medicale, inculpatul a avut o bună conduită în ce privește respectarea regulilor privind regimul circulației rutiere și că a transportat victima la spital, a fost avut în vedere de prima instanță care a individualizat corect pedeapsa aplicată, având în vedere toate criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, respectiv pericolul social concret al faptei comise, limitele de pedeapsă prevăzute de lege, precum și datele care caracterizează persoana inculpatului, reținând în favoarea acestuia largi circumstanțe atenuante.

Se constată, așadar, că pedeapsa de 3 luni închisoare a cărei executare a fost suspendată condiționat este în măsură să satisfacă scopul educativ - preventiv și coercitiv al pedepsei înscris în art.52 Cod penal.

Aplicând pedeapsa amenzii prin valorificarea excesivă a circumstanțelor atenuante reținute în favoarea inculpatului, deși nu a adus argumente convingătoare în acest sens, Tribunalul a lipsit de substanță scopul direct al pedepsei, inculpatul ca de altfel și alți conducători auto aflați în situații similare, nefiind împiedicați în săvârșirea unei noi infracțiuni la regimul circulației rutiere, față de blândețea sancțiunii aplicate.

Cum, în raport de prevederile art.72 Cod penal, pedeapsa amenzii apare ca fiind greșit individualizată, Curtea constată că în cauză este incident cazul de casare prevăzut de art.3859alin.1 pct.14 teza I Cod procedură penală.

Pentru aceste considerente, constatând că recursul de față este fondat, acesta va fi admis conform dispozițiilor art.38515pct.2 lit.a Cod procedură penală cu consecința casării deciziei penale nr.332/17.11.2008 a Tribunalului Vrancea și menținerii sentinței penale nr.3638/21.12.2006 a Judecătoriei Focșani.

Văzând și disp.art.192.3 Cod procedură penală;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de PRCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL VRANCEA.

Casează în întregime decizia penală nr.332/17.11.2008 a Tribunalului Vrancea, pronunțată în dosarul nr- și menține sentința penală nr.3638/21.12.2006 a Judecătoriei Focșani, pronunțată în dosarul nr-, privind peinculpatul, fiul lui și, născut la 16.11.1945 în com.Răcoasa, jud.V, domiciliat în F,-,.1, CNP -.

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi 9 februarie 2009.

Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 2: Marcian Marius Istrate Mița

Grefier,

I

Red. - 27.02.2009

Tehnored. - 2-+03.2009

2ex

Fond:

Apel: Em. -

Președinte:Constantin Cârcotă
Judecători:Constantin Cârcotă, Marcian Marius Istrate Mița

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 93/2009. Curtea de Apel Galati