Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 109/2008. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 109

Ședința publică de la 26 Februarie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Otilia Susanu

JUDECĂTOR 2: Iulia Elena Ciobanu I - -

JUDECĂTOR 3: Aurel

GREFIER -

Ministerul Public reprezentat prin procuror -

La ordine fiind soluționarea recursului formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 337 din 26 noiembrie 2007 Tribunalului Vaslui,

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. pentru inculpatul recurent, lipsă fiind părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare, cât și cu privire la faptul că s-au depus la dosar, prin serviciul de registratură motivele de recurs avute în vedere de către inculpat.

Av. pentru inculpatul recurent arată că nu are alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat instanța acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului de față.

Av. pentru inculpatul recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat casarea hotărârii dată de instanța de apel, Tribunalul Vaslui și trimiterea cauzei la Tribunall V pentru rejudecare.

Recursul formulat de inculpatul recurent vizează nelegala citare a inculpatului, respectiv faptul că nu a fost citat la domiciliul din-,. 3,. A,. 3,.69. Precizează, de asemenea, că inculpatul nu a adus la cunoștința noul domiciliu întrucât nu a avut cunoștință de declarația de apel a Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad și nici faptul că în apel s-a pus în discuție schimbarea încadrării juridice, dată inițial faptei, prin rechizitoriu.

Față de motivele expuse pe larg și în nota depusă solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.

Reprezentantul Parchetului având cuvântul arată că prin decizia Tribunalului Vaslui, s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad și s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată inițial faptei prin rechizitoriu.

Prin prisma motivelor invocate de inculpat în cererea de recurs, respectiv faptul că locuiește în str. -, domiciliu unde nu a fost citat, formulează concluzii de admitere a recursului formulat de inculpat.

CURTEA

Analizând actele și lucrările dosarului constată:

Prin sentința penală nr. 524/10.07.2007 a Judecătoriei Bârlada fost respinsă cererea formulată de reprezentantul Parchetului Bârlad pentru schimbarea încadrării juridice a faptei inculpatului din art. 180 alin. 2 Cod penal în art. 182 Cod penal.

A fost condamnat inculpatul la pedepsele de:

- 1(un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire prevăzută de art. 180 alin. 2 Cod penal împotriva părții vătămate -;

- 6(șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire prevăzută de art. 180 alin. 2 Cod penal împotriva părții vătămate -.

În baza art. 33 lit. "a" și 34 lit. "b" Cod penal s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 (un) an închisoare.

S-au aplicat inculpatului dispozițiile art. 71 și 64 lit. "a,b" Cod penal.

În baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.

S-a fixat termen de încercare 3 ani.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.

În baza art. 71 alin. ultim Cod penal s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii.

În baza art. 11 pct. 2 lit. "a" Cod procedură penală cu referire la art. 10 lit. "d" Cod procedură penală a fost achitat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare prevăzută de art. 193 Cod penal împotriva părții vătămate -.

A fost condamnat inculpatul - la 500 lei amendă pentru săvârșirea infracțiunii de lovire prevăzută de art. 180 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 99 Cod penal împotriva părții vătămate -.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 63 ind. 1 Cod penal.

În baza art. 11 pct. 2 lit. "a" Cod procedură penală cu referire la art. 10 lit. "d" Cod procedură penală a fost achitat inculpatul - pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare prevăzută de art. 193 Cod penal.

În baza art. 11 pct. 2 lit. "b" Cod procedură penală cu referire la art. 10 lit. "h" Cod procedură penală a fost încetat procesul penal pornit la plângerea părții vătămate -, împotriva inculpaților, - și - pentru săvârșirea infracțiunii de lovire prevăzută de art. 180 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. "a" Cod penal ca urmare a retragerii plângerii prealabile.

S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă - și a fost obligat inculpatul să-i plătească acestuia suma de 2.500 lei daune morale.

A fost respinsă cererea pentru daune materiale.

A fost obligat inculpatul - să-i plătească părții civile - suma de 500 lei daune morale, în solidar cu părțile responsabile civilmente.

S-a respins cererea pentru daune materiale solicitate de la inculpatul - de către partea civilă -.

A fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare.

A fost obligat inculpatul - să plătească statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare în solidar cu părțile responsabile civilmente.

A fost obligată partea vătămată - să plătească statului suma de 50 lei cheltuieli judiciare.

Au fost obligați inculpații și -, în solidar, cel minor în solidar cu părțile responsabile civilmente, părții vătămate - suma de 300 lei cheltuieli judiciare. A fost obligat inculpatul să-i plătească părții vătămate suma de 300,5 lei cheltuieli judiciare.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Inculpatul se afla în curs de desfășurare a unui proces penal cu partea vătămată -, unde primul avea calitatea de parte vătămată.

Pe data de 02.07.2005 acesta împreună cu inculpații și au mers la restaurantul "" din municipiul Bârlad unde au consumat băuturi alcoolice.

Spre seară cei trei au plecat de la localul respectiv și în stația de autobuz din zona grădinii publice s-au întâlnit cu -, care erau cu autoturismul proprietate personală.

La propunerea inculpatului, toți s-au deplasat cu autoturismul menționat la barul "" din municipiul Bârlad, unde administrator este partea vătămată -, sub pretextul că dorește să caute un prieten în localul respectiv, deși așa cum s-a precizat anterior, fiind în proces cu, știa că relațiile lor sunt tensionate.

Ajungând în ața barului, i s-a interzis accesul în interior și din acest motiv inculpatul a început să profereze injurii și cuvinte de amenințare asupra administratorului.

Acesta era în local și a fost atenționat despre comportamentul inculpatului de unul din ospătari.

În aceste împrejurări partea vătămată a ieșit din local și i-a cerut inculpatului să părăsească localul.

Inculpatul a continuat să-i adreseze injurii și amenințări, fiind secondat de inculpatul care i se alăturase între timp.

Cei doi inculpați l-au tras de tricou pe - de pe scările localului până în stradă.

Între timp la fața locului a venit și partea vătămată Basta -, care este prieten cu - și se afla în localul acestuia.

Inculpații, și, care se alăturase între timp primilor doi, au început să-i înjure și să-i amenințe pe cei doi vătămați.

La îndemnul unuia din inculpați, a luat o cărămidă de pe jos și a încercat să-l lovească pe partea vătămată -. Acesta a observat mișcarea inculpatului și s-a ferit, dar a fost lovit în zona cefei.

Ca urmare a loviturii vătămatului a început să-i curgă sângele și s-a așezat pe trotuar.

Observând cele întâmplate, prietenul său, partea vătămată Basta -, i-a sărit în ajutor mai ales că inculpatul voia să-l lovească din nou pe -, alergând spre acesta și izbindu-l la pământ. A intervenit inculpatul care l-a împins pe Basta pentru ca acesta să nu-l poată lovi. Inculpatul, i-a aplicat în aceste împrejurări, părții vătămate Basta - o lovitură în arcada dreaptă cu aceeași cărămidă, după ce s-a ridicat de jos.

Din cauza loviturii vătămatul a căzut jos, pe spate și în timp ce se afla în această poziție inculpatul l-a lovit din nou cu cărămida în zona gurii, prin aruncarea obiectului respectiv în zona feței.

Ca urmare a acestei lovituri partea vătămată Basta - a pierdut doi dinți frontali inferiori din față.

În timp ce avea loc conflictul dintre și Basta, inculpatul i-a aplicat părții vătămate - lovituri cu pumnii și picioarele.

După ce atât Basta cât și au fost loviți în împrejurările mai sus menționate, inculpații au fugit către mașina cu care veniseră părăsind locul faptei.

Partea vătămată Basta a fost ajutat să se ridice de jos de celălalt vătămat și alți tineri care se aflau la fața locului și transportat la Spitalul de Adulți Bârlad unde i s-au acordat îngrijiri medicale.

Potrivit Raportului de expertiză medico-legală întocmit de Serviciul Medico-Legal Județean V urmare a traumatismului s-a făcut extracția dinților 3.1 și 4.1, iar ulterior s-a efectuat protezare fixă la acest nivel. Leziunile necesită 14-15 zile îngrijiri medicale.

nu rămâne cu nici una din consecințele prevăzute de art. 182Cod penal (deși a pierdut dinții 3.1 și 4.1, aceștia au fost protezați cu lucrare protetică fixă).

Raportul de expertiză medico-legală întocmit de Institutul de Medicină Legală I, reține același număr de zile de îngrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor și că cicatricele de la nivelul feței pot beneficia de ameliorare chirurgicală.

Se mai precizează că luxațiile dentare 3.1 și 4.1 de gradul III-IV au impus extracția dinților urmată de protezare. dinților 3.1 și 4.1 urmată de protezare nu constituie sluțire și nu afectează funcția de masticație.

Situația de fapt mai sus reținută s-a stabilit pe baza următoarelor mijloace de probă: declarațiile părților vătămate, declarațiile martorilor audiați în cauză, procesele-verbale de confruntare, actele medicale, rapoartele de expertiză medico-legale, coroborate cu declarațiile inculpaților.

Având în vedere raportul de expertiză medico-legală întocmit de Serviciul Medico-Legal Județean V, la termenul din 03.11.2006 instanța a pus în discuție încadrarea juridică a faptei inculpatului din infracțiunea prevăzută de art. 182 alin. 2 Cod penal în infracțiunea de lovire prevăzută de art. 180 alin. 2 Cod penal.

Potrivit art. 334 Cod procedură penală, s-a schimbat prin încheierea de ședință din 03.11.2006, încadrarea juridică din infracțiunea prevăzută de art. 182 alin. 2 Cod penal în cea prevăzută de art. 180 alin. 2 Cod penal.

La solicitarea părții vătămate Basta - s-a efectuat o contraexpertiză medico-legală care așa cum s-a precizat anterior a concluzionat că pierderea dinților 3.1 și 4.1, urmată de protezare, nu constituie sluțire și nu afectează funcția de masticație.

Existența cicatricelor la nivelul feței și lipsa celor doi dinți din față, chiar protezați, l-au determinat pe reprezentantul Parchetului să solicite și să pună în discuție, după depunerea acestui ultim raport, schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 180 alin. 2 Cod penal în cea prevăzută de art. 182 alin. 2 Cod penal.

Practica instanțelor în ce privește infracțiunile săvârșite de inculpați și care au ca rezultat pierderea dinților din față este neunitară.

Pentru a se putea încadra juridic fapta inculpatului se impune ca în astfel de situații să se efectueze obligatoriu expertiza medico-legală pentru a se verifica dacă agresiunea exercitată de făptuitori a produs vreuna din consecințele rezultatului periculos al textului incriminator - în speță art. 182 alin. 2 Cod penal.

Singurii în măsură a stabili dacă fapta ce intră sub incidența legii penale a produs vreuna din urmările prevăzute de textul în discuție (esențială pentru încadrarea juridică a faptei), sunt organele specializate, respectiv medicul legist (de altfel prevederile art. 114 Cod procedură penală, impun acest lucru).

În acest sens s-a pronunțat instanța și Curtea de Apel Brașov prin decizia penală nr. 518/31.12.2000.

Prima instanță a apreciat că, a admite contrariul înseamnă a aprecia că expertizele - de orice fel - nu se justifică, constatarea directă și personală a instanței fiind suficientă.

Discuții sunt mai ales asupra termenului de "sluțire". Potrivit dicționarului Explicativ al Române, "slut" înseamnă om mutilat, schilodit, infirm, diform, pocit, foarte urât.

Doctrina penală definește noțiunea de "sluțire" ca un prejudiciu estetic constând în schimbarea înfățișării unei persoane într-o înfățișare neplăcută, respingătoare, ca rezultat al unei desfigurări, deformări sau mutilări.

Mai mult sluțirea presupune o modificare substanțială a aspectului fizic al unei persoane, care să poată provoca o reacție de respingere a celor din jur și care să constituie o dizarmonie evidentă și păgubitoare din punct de vedere estetic.

Nici una din situațiile mai sus prezentate nu se reflectă în înfățișarea părții vătămate expertizată, -.

Protezarea dinților lipsă a acestuia nu a produs o schimbare a aspectului feței și tocmai de aceea medicina legală nu a considerat pierderea celor doi dinți ca sluțire.

În altă ordine de idei - a reținut prima instanță - în cauză nu s-a dovedit, prin mijloacele de probă administrate că în urma faptei săvârșite de către inculpat, partea vătămată a rămas cu vreo infirmitate, invaliditate sau pierderea unui simț, ori ca urmare a traumatismului suferit nu a mai fost în măsură să se hrănească.

În condițiile în care știința medicală a evoluat și evoluează permanent, o lucrare protetică sau implant dentar, care va înlocui dinții lipsă este de natură să acopere organic și funcțional consecințele cauzate părții vătămate.

Nu poate fi primită susținerea că pierderea unui echivalează cu pierderea unui, cu pierderea auzului, fiind probabil, singurul organ care, prin înlocuire, nu își pierde funcția pentru care a fost destinat - respectiv masticația.

În acest sens s-a pronunțat și Curtea de APEL IAȘI prin Decizia penală nr. 611/05.10.2006.

În consecință instanța a apreciat că rezultatul periculos creat în cauză nu se încadrează într-una din variantele prevăzute de art. 182 alin. 2 Cod penal.

S-a reținut că rezultatul produs prin fapta inculpatului ca o componentă a laturii obiective, se circumscrie dispozițiilor art. 180 alin. 2 Cod penal, respectiv infracțiunii de lovire sau alte violențe care condiționează existența faptei de o vătămare care necesită pentru vindecare cel mult 20 zile.

Față de cele mai sus argumentate instanța a apreciat că cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de reprezentantul Parchetului nu este temeinică și dovedită motiv pentru care în baza art. 334 Cod procedură penală a respins-

S-a reținut că fapta inculpatului de a-i aplica lovituri cu cărămida, în zona feței, părții vătămate - în data de 02.07.2005 și care au avut ca rezultat producerea unor leziuni a căror vindecare au necesitat 14-15 zile îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire, prevăzută de art. 180 alin. 2 Cod penal.

Fapta aceluiași inculpat de a-i aplica părții vătămate - o lovitură, cu cărămida în regiunea occipitală dreaptă, în data de 02.07.2005 producându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 8-9 zile îngrijiri medicale întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 180 alin. 2 Cod penal.

În termenul prevăzut de art. 363 Cod procedură penală a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad. Hotărârea este criticată sub aspectul temeiniciei și legalității, în sensul că în mod greșit s-a apreciat că pierderea a doi dinți din față de către partea vătămată și existența cicatricelor din zona feței nu constituie sluțire, în sensul art. 182 alin. 2 Cod penal. Lipsa celor doi dinți îi provoacă părții vătămate o deficiență masticatorii, iar cicatricele existente pe față îi creează un aspect neplăcut și având în vedere vârsta și poziția socială a părții vătămate se poate aprecia că este vorba despre o sluțire.

Instanța nu a dat dovadă de rol activ pentru clarificarea pretențiilor civile ale părții vătămate. Acest motiv nu a mai fost susținut în instanță, astfel că nu va mai fi analizat.

Prin decizia penală nr. 337 din 26 noiembrie 2007 Tribunalului Vaslui, a fost admis apelul procurorului, au fost repuse în individualitate pedepsele aplicate inculpatului și schimbată încadrare juridică din fapta de lovire (parte vătămată -) în fapta de vătămare corporală gravă prevăzută de art. 182 alin. 2 Cod penal.

A fost condamnat inculpatul pentru infracțiunea de vătămare corporală gravă la pedeapsa de 3 ani închisoare.

A fost refăcută pluralitatea concursuală și s-a dispus ca, inculpatul să execute 3 ani închisoare.

S-au aplicat dispozițiile art. 71 și 64 Cod penal.

Au fost înlăturate mențiunile privind suspendarea executării pedepsei.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.

S-a statuat asupra cheltuielilor judiciare.

Tribunalul a reținut că prima instanță a stabilit o situația de fapt conformă cu probele administrate dar a făcut o apreciere eronată asupra urmărilor suferite de partea vătămată.

Reține Tribunalul că noțiunea de "sluțire" așa cum este ea definită în dispozițiile art. 182 alin. 2 Cod penal este o noțiune juridică și nu una exclusiv medico-legală. Este în căderea instanței să aprecieze, în raport de toate probele administrate în cauză - inclusiv a expertizei medico-legale care nu are o valoare mai dinainte stabilită, cum se arată în art. 63 alin. 2 Cod procedură penală, ci trebuie apreciază în contextul întregului material probatoriu administrat în cauză - dacă urmare a acțiunii intenționate de lovire a inculpatului, partea vătămată a suferit o alterare a înfățișării fizice care poate fi încadrată în noțiunea juridică de sluțire.

Constatarea producerii sluțirii în sensul prevederilor art. 182 alin. 2 Cod penal trebuie determinată nu numai în raport cu semnificația curentă a acestei noțiuni, adică mutilare, schilodire, desfigurare cu consecința creării aspectului, pocit, respingător, foarte urât, ci și ținându-se seama de echivalența ce se poate da noțiunii respective prin comparare cu celelalte urmări grave la care se referă textul de lege menționat.

Ori, pentru a fi echivalentă cu vătămarea ce a avut ca urmare pierderea unui simț sau organ, încetarea funcționării acestora, producerea unei infirmități fizice ori psihice permanente, avortul ori punerea în primejdie a vieții persoanei, sluțirea trebuie determinată numai pe baza evaluării tuturor modificărilor survenite în structura anatomică a victimei și a influenței acestora asupra fizionomiei.

Este adevărat că practica judiciară nu este unitară în a aprecia dacă lipsa unuia sau a doi dinți din față constituie sluțire în sensul dispozițiilor art. 182 alin. 2 Cod penal.

Se motivează, de către cei care susțin că este vorba de o sluțire, că înlocuirea dinților dintr-o proteză este irelevantă întrucât lucrarea dentară - deși într-o anumită măsură ascunde prejudiciul estetic suferit - nu este totuși de natură să-l înlăture.

Susțin cei care consideră că pierderea a doi dinți din față nu constituie sluțire că prin protezarea dinților lipsă se acoperă modificarea aspectului fizic adus victimei agresiunii și se înlătură afectarea vădită a funcției de masticație care să justifice existența infirmității cu caracter permanent.

Este cunoscut faptul că medicina legală consideră că lipsa a patru dinți din față poate fi considerată ca fiind o sluțire în sensul art. 182 alin. 2 Cod penal, iar practica judiciară recunoaște că lipsa a 4 sau 5 dinți din față poate fi apreciată ca fiind o sluțire, deși prin protezare sau implant dentar consecințele pentru aspectul fizic și fiziologic al persoanei pot fi înlăturate.

În contextul considerațiilor arătate mai sus, instanța trebuia să aibă în vedere faptul că prin acțiunea violentă a inculpatului, părții vătămate i-au fost cauzate multiple plăgi, echimoze și excoriații la nivelul feței. Grupul frontal superior 1.2, 1.1, 2.1, 2.2 suferit luxație de gradul I-II cu multiple fixuri de smalț la nivelul coroanelor dentare - recuperabili, iar dinții 4.1, 3.1 au suferit o luxație de gradul III-IV ce a impus extracția lor.

Examenul din 24.01.2007 efectuat la Clinica de chirurgie plastică și reparatorie a Spitalului de Urgență Iac onstatat două cicatrice hiperpigmentate cu lungimi de 10 și, respectiv, 7 mm, cu lățime de 2- 3 mm în zona ochiului drept, și o cicatrice de 15 mm ce se continuă și pe mucoasă, cu o lățime de 2- 3 mm în zona buzei superioare.

S-a apreciat că aceste cicatrice pot fi ameliorate chirurgical.: funcțional bun; estetic: cicatrice inestetice definitive.

În acest context traumatologic, instanța trebuia să aprecieze dacă afectarea a 6 dinți din față, dintre care doi au fost extrași, și cauzarea unor cicatrice inestetice definitive se încadrează în noțiunea juridică de "sluțire" în sensul art. 182 alin. 2 Cod penal.

În baza acestor considerente Tribunalul a admis apelul procurorului și a dispus în consecință.

În termen, decizia a fost recurată de inculpatul cu motivarea că la judecarea apelului procurorului nu a fost legal citat, că nu a știut de punerea în discuție a schimbării de încadrare juridică.

Recursul formulat nu este fondat.

Schimbarea încadrării juridice a constituit motivul pentru care procurorul a apelat hotărârea primei instanțe.

La judecarea apelului inculpatul a fost citat la adresa cunoscută, respectiv Bârlad,-, --2,. A,. 33, județul

La aceeași adresă i-a fost comunicată și decizia Tribunalului.

Pentru termenul la care au avut loc dezbaterile, 21 noiembrie 2007, inculpatul-recurent a fost corect citat la adresa cunoscută, adresă la care a fost citat în tot cursul procesului penal.

Potrivit art. 177 alin. 3 Cod procedură penală, inculpatul este citat la nou adresă în caz de schimbare a domiciliului în cursul judecății numai dacă încunoștințează instanța despre schimbarea intervenită.

Neconformându-se acestor dispoziții inculpatul nu poate invoca o nelegală citare la judecarea apelului.

Mai mult, existența unei procuri prin care proprietarul apartamentului în care a locuit inculpatul, împuternicește o persoană pentru vinderea acestuia, nu face dovada că inculpatul și-a schimbat domiciliul la care a fost citat.

Pentru aceste motive, în baza art. 38515pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală, recursul va fi respins ca nefondat.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 337 din 26 noiembrie 2007 Tribunalului Vaslui, pe care o menține.

Obligă inculpatul recurent să plătească statului suma de 50 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 26 februarie 2008.-

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

-

Grefier,

Red.

Tehnored.

Tribunalul Vaslui: -

14.03.2008

2 ex.-

Președinte:Otilia Susanu
Judecători:Otilia Susanu, Iulia Elena Ciobanu, Aurel

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 109/2008. Curtea de Apel Iasi