Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 168/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Complet specializat pentru cauze cu minori și de familie
DOSAR NR- DECIZIE NR. 168/R/MF
Ședința publică din 18 Martie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Marioara Dumitru
Judecător:dr. - -
JUDECĂTOR 2: Marius Andreescu G--
Grefier: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, reprezentat pin procuror .
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul penal declarat de recurenta-partea vătămată, domiciliată în comuna, sat de, județul A, împotriva deciziei penale nr. 21-MF din 18 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns:partea vătămată, avocat din oficiu în baza împuternicirii avocațiale nr.1055/2008 emisă de Baroul A pentru intimatul-inculpat, lipsă la acest termen, lipsă fiind intimații - părți responsabile civilmente și și autoritatea tutelară - Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Argeș.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Părțile prezente și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul,arată că nu mai au cereri prealabile de formulat în cauză.
Curtea, nemaifiind cereri prealabile de formulat în cauză, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Recurenta-parte vătămată, având cuvântul solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat.
Aparătorul intimatului-inculpat solicita respingerea recursului formulat de recurenta-parte vătămată si de menținere a sentinței pronunțata de instanța de fond ca fiind legala si temeinica.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, pune concluzii de admitere a recursului formulat de partea vătămată cu obligarea inculpatului la plata daunelor morale.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față, deliberând, constată:
Prin sentința penală nr.2188 din 14.09.2007, pronunțată de Judecătoria Pitești, s-a dispus condamnarea inculpatului minor, în baza art. 182 alin 1 Cp, cu aplic. art. 74 lit. a Cp și art. 76 lit. d Cp și art. 109 Cp la pedeapsa închisorii de 1 lună.
S-a dispus suspendarea condiționată executării pedepsei, în baza art. 110 Cp.
A fost fixat termen de încercare de 8 (opt) luni în baza art. 110 teza ultimă Cp.
În baza art. 14 Cod procedură penală, art. 346 Cp și art. 998-999 cod civil a fost respinsă acțiunea civilă a părții vătămate-parte civilă, ca nedovedită.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, în baza art. 191 alin 1 Cod procedură penală și la plata 400 RON cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea părții vătămate -parte civilă.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în esență, următoarea situație de fapt:
La data de 15.02.2005 partea vătămată se întorcea împreună cu soțul său de la magazinul sătesc și se îndrepta spre locuința sa.
La data respectivă, drumul de acces către sat era înzăpezit întrucât anterior datei faptei ninsese abundent. Sub zăpadă se formase o porțiune de gheață care, făcea ca deplasarea să se realizeze cu greutate.
La un moment dat, între partea vătămată și inculpatul minor care se afla la poarta locuinței sale împreună cu a izbucnit un conflict verbal, care ulterior s-a transformat într-unul fizic în sensul că inculpatul s-a apropiat de partea vătămată și a împins-o din spate către în față. În aceste condiții și datorită faptului că partea vătămată se deplasa pe un de gheață, aceasta a căzut la pământ, ocazie cu care și-a fracturat brațul stâng.
Potrivit certificatului medico-legal nr. 150/17-02-2005 partea vătămată a suferit leziuni traumatice care au necesitat 64 de zile de îngrijiri medicale.
Între părți există o situație conflictuală mai veche generată și de faptul că inculpatul minor a afirmat în timpul procesului că partea vătămată consumă frecvent băuturi alcoolice, fapt ce-i produce tulburări de comportament, în sensul că în acele momente aceasta injuriază persoanele cu care se întâlnește.
Instanța de fond a înlăturat declarațiile date în fața acesteia de către martorii și ca fiind nesincere.
În aceste condiții prima instanță a constatat că inculpatul minor, a comis cu intenție o faptă de natură penală care în drept este prevăzută de disp.art. 182 alin 1 Cod penal
Având în vedere acest lucru, a fost condamnat acesta la pedeapsa închisorii de 1 lună.
Pentru proporționalizarea pedepsei, în condițiile art. 109 Cod penal, instanța de fond a avut în vedere gradul de pericol social al infracțiunii comise precum și împrejurările în care a fost comisă infracțiunea.
S-a reținut faptul că, din declarațiile martorilor rezultă că, partea vătămată se afla în stare de ebrietate, fapt ce de asemenea putea să afecteze echilibrul static al acesteia, iar în ceea ce îl privește pe inculpatul minor s-a reținut că a avut o conduită socială bună anterior comiterii faptei, fapt ce atrage aplicarea disp.prev.art.74 lit a Cod penal cu consecințele art.76 lit. d Cod penal.
Instanța de fond a constatat că scopul pedepsei penale poate fi atins fără executarea închisorii în codiții de detenție și astfel, a suspendat condiționat executarea pedepsei, în baza art. 110 Cod penal
A fost fixat termen de încercare de 8 (opt) luni în baza art. 110 teza ultimă Cod penal
În ceea ce privește latura civilă, instanța de fond a apreciat că nu sunt suficiente indicii care să o determine să constate că părții vătămate i-au fost încălcate drepturile nepatrimoniale, rezultatul acțiunii de împingere exercitate de inculpat asupra părții vătămate neafectând relațiile sociale, familiale sau de orice altă natură ale părții vătămate.
S-a mai reținut că, partea vătămată nu a făcut dovada unor venituri pe care le obținea din muncă și de care a fost prejudiciată și că nu a făcut dovada cheltuielilor ocazionate de îngrijirile medicale.
În ceea ce privește biletele de transport atașate la dosarul cauzei prima instanță a arătat că nu pot fi reținute ca dovezi întrucât, acestea sunt nedatate și nu poate fi astfel identificată perioada de timp în care au fost folosite.
În aceste codiții în baza art.14 Cod procedură penală, art.346 Cp și art. 998-999 Cod civil. a fost respinsă acțiunea civilă a părții vătămate-parte civilă, ca nedovedită.
Împotriva sentinței, în termen legal, a declarat apel partea vătămată, care deși legal citată nu s-a prezentat la instanță și nici nu a formulat în scris motivele pe care și- întemeiat apelul.
Prin decizia penală nr.21/MF din 18.12.2007 pronunțată de Tribunalul Argeșa fost respins ca nefondat apelul formulat.
Rezultă din considerentele deciziei că, partea vătămată nu și- dovedit pretențiile civile și morale solicitate, din înscrisurile depuse la dosar, nu rezultă data efectuării călătoriei și nici persoanele care le-a folosit.
Împotriva deciziei tribunalului, în termen legal a declarat recurs partea vătămată în temeiul art.38510al.2 Cod procedură penală, invocând art.3859al.1 pct.18 Cod procedură penală, respectiv faptul că, în cauză s-a comis o gravă eroare de fapt ce a avut drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite pe latura civilă.
Precizează partea vătămată că, eroarea de fapt vizează soluția dată cu privire la daunele morale pretinse, neținându-se cont de probele administrate, respectiv certificatul medico-legal nr.150/17.02.2005, din care rezultă că a necesitat pentru vindecare 64 zile îngrijiri medicale, declarațiile martorilor, și, din care rezultă că inculpatul i-a făcut vânt părții vătămate care a căzut, aceasta fiind la o vârstă înaintată.
Examinându-se hotărârea pronunțată în raport cu criticile formulate, precum și din oficiu, în limitele și în conformitate cu dispozițiile art.3856, 3858și 3859al.3 Cod procedură penală, nu se constată vreun motiv de casare din cele prevăzute de art.3853același cod, iar pe cale de consecință recursul va fi respins ca nefondat, având în vedere următoarele argumente:
Criticile părții vătămate vizează latura civilă a cauzei în procesul penal, aspecte care nu se încadrează sub nici o formă în motivele de casare stabilite expres prin dispozițiile art.3859Cod procedură penală.
În situația dată, recursul formulat de partea vătămată apare lipsit de temei legal, iar ca o consecință lipsei sale de fundament practic nu va mai fi examinat în substanța lui, urmând a fi respins.
Examinându-se și din oficiu legalitatea și temeinicia hotărârii pronunțate, nu au fost constatate motive de casare din cele prevăzute de art.3859Cod procedură penală, motiv pentru care în temeiul dispozițiilor art.38515pct.1 lit.b același cod, se va respinge ca nefondat recursul formulat.
Pe cale de consecință, în conformitate cu dispozițiile art.192 al.2 Cod procedură penală, va fi obligată recurenta parte vătămată la 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariu avocat din oficiu, ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea vătămată, domiciliată în, sat. de, jud. A, împotriva deciziei penale nr. 21 //MF din data de 18 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș secția penală, în dosarul nr-.
Obligă pe recurenta parte vătămată la 300 lei cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 100 lei onorariu avocat oficiu, avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 martie 2008 la Curtea de APEL PITEȘTI, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, Complet specializat pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
Tehnored.
3 ex/04.04.2008
Jud.apel:
Jud. fond: -
Președinte:Marioara DumitruJudecători:Marioara Dumitru, Marius Andreescu, Teodora Gheorghe Sorescu
