Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 323/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 323/R/2008
Ședința publică din 20 mai 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Delia Purice Președinte Secția Penală
JUDECĂTORI: Delia Purice, Maria Boer Iuliana Moldovan
- -
GREFIER: - -
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ reprezentat prin PROCUROR -.
S-a luat spre examinare pentru pronunțare recursul declarat de către inculpatul împotriva deciziei penale nr. 58/A din data de 25 februarie 2008 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de lovire și alte violențe prev. și ped. de art. 180 alin. 2 pen.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din 13 mai 2008, cursul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 20 mai 2008.
CURTEA
Asupra recursului penal de față,
În baza lucrărilor dosarului, constată că Judecătoria Turda prin sentința penală nr.582 din 24.10.2007, n baza art. 182 alin. 1 pen. cu aplicarea art. 73 lit. b pen. art. 74 lit. a Cp en, art. 76 lit. d pen, pentru infracțiunea de vatamare corporala, a condamnat pe inculpatul lulius - fiul lui si, nascut in data de 24.01.1977, fara antecedente penale, CNP - - la o pedeapsa de 10 luni inchisoare.
S-a făcut aplicarea art 71 C pen, art 64 lit a, b pen.
In baza art. 81 pen. art. 82 pen. s-a dispus suspendarea conditionata executarii pedepsei pentru 2 ani 10 luni termen de incercare.
Conform art. 359 pr.pen. s-a atras atentia inculpatului asupra prevederilor art. 83 pen. referitoare la revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
S-a făcut aplicarea art.71 alin. utim pen.
In baza art. 180 alin. 2 pen, cu aplicarea art. 74 alin. 2 pen. art. 76 lit. e pen. pentru infracțiunea de lovire, a condamnat pe inculpatul (parte civila) - fiul lui si, nascut in data de 27.11.1932 in -, C, fara antecedente penale, CNP - - la o pedeapsa de o luna inchisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 pen. art. 64 lit. a, b Cp en.
In baza art. 81 pen. art. 82 pen. s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pentru 2 ani o luna termen de incercare.
Conform art. 359 pr.pen. s-a atras atentia inculpatului asupra prevederilor art. 83 C pen referitoare la revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
S-a făcut aplicarea art. 71 alin. ultim pen.
In baza art. 14 pr. pen, art. 15 alin. 2 pr. pen. s-a respins ca tardive actiunile civile alaturate in procesul penal formulate de partile civile si - -, nr. 11, C -, fiind formulate dupa citirea actului de sesizare a instantei.
In baza art. 14 pr. pen, art. 346 pr. pen, art. 998 civ, art. 999 civ, a fost obligat inculpatul lulius la 2336,71 lei si dobanda legala din ziua urmatoare externarii partii civile (inculpat), despagubiri materiale catre partea civila Spitalul clinic judetean de urgenta
In baza art. 193 pr. pen. a fost obligat inculpatul lulius la 400 lei cheltuieli de judecata catre partea civila (inculpat).
In baza art. 191 alin. 1 pr. pen. fiecare inculpat a fost obligat la cate 240 lei cheltuieli judiciare catre stat.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Judecatoria Turda inculpatul (parte vatamata) a fost trimis in judecata penrtru comiterea infractiunii de lovire, prev de art. 180 alin. 2 pen. întrucat în data de 26.06.2006 a lovit-o pe partea vatamata cauzandu-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 5-6 zile ingrijiri medicale. Inculpatul Iaf ost trimis in judecata pentru comiterea infractiunii de vatamare corporala, prev. de art. 182 alin. 1 pen. cu aplicarea art. 73 lit. b pen. deoarece pe fondul starii de provocare cauzata de partea vatamata, I-a lovit pe acesta cauzandu-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 70-80 zile ingrijiri medicale.
Aceasta stare de fapt s-a retinut conform procesului verbal de cercetare la fata locului, declaratiilor inculpatilor, partilor vatamate, martorilor, certificate medico-Iegale, raport de constatare medico-Iegala, raport de constatare tehnico științifică.
In faza de urmarire penala partile vatamate si nu s-au constituit parte civila.
Partea vatamata Spitalul Clinic Judetean de Urgenta C s-a constituit parte civila cu suma de 2336,71 lei si dobanda legala din ziua urmatoare externarii partii civile (inculpat) - fila 15.
In faza cercetarii judecatoresti au fost audiati inculpatul lulius (fila 20), inculpatul (fila 21), partile vatamate (fila 34), (fila 35), martorii (fila 44), loszef (fila 45), (fila 55), (fila 71), (fila 72).
S-a citit declaratia martorului - fila 43 dosar urmarire penala.
In sedinta publica din data de 23.05.2007, dupa citirea rechizitoriului și audierea inculpatilor lulius (fila 20) si (fila 21), partea vatamata, asistat de avocat s-a constituit parte civila cu suma de 20000 lei daune morale si daune materiale de: 420,38 lei taxe IML, medicamente, analize medicale, radiografii, 143,66 lei transport - Cluj-N, 200 lei alimentatia pe perioada spitalizarii, 45 lei transportul familiei, 1405 lei costul muncilor agricole prestate de 3 persoane (fila 22). A depus inscrisuri (filele filele 24-32).
In sedinta publica din data de 23.05.2007, dupa citirea rechizitoriului si audierea inculpatilor lulius (fila 20) si (fila 21), partea vatamata s-a constituit parte civila cu suma de 4000 lei daune morale si 1000 lei despagubiri materiale, transport si medicamente. (fila 35).
Analizand materialul probator al cauzei s-a retinut urmatoarea situatie de fapt:
In seara zilei de 26.06.2006, inculpatul lulius isi repara amionul in fata curtii imobilului de la nr 11, str. -, -, (fila 20, 35, 71).
De el s-a apropiat inculpatul parte vatamata, care venea cu caruta.(fila 20, 35, 71)
inculpatul se afla mama sa, partea vatamata.(fila 20, 35)
Inculpatul parte vatamata se afla sub influenta bauturilor alcoolice, mirosind a alcool (fila 20, 55, 71, fila 13 - alcoolemie 1,9 g/I)
A coborat din caruta si s-a apropiat de inculpatul, înjurând (fila 20,71)
A lovit-o pe partea vatamata, cu pumnii, în zona capului.(fila 20, 35, 44, 71)
Inculpatul a intervenit, împingându-I pe de partea vatamata, mama sa. A fost tulburat de fapta inculpatului parte vatamata (fila 20)
A ridicat-o pe partea vatamata și apoi I-a observat pe, care cazuse la pamant. (fila 20)
La fața locului au sosit martorii, care I-au vazut pe inculpatul lovindu-I pe, cu pumnii și picioarele. (fila 72, 55 și fila 43 dosar de urmarire penala). Martorii, au vazut urmele de lovituri (fila 44, 55, 71, 72)
Inculpatul a stropit-o cu apa pe partea vatamata inculpat (fila 20, 34, 55, 72) și le-a spus sa îl de acolo, ca îl omoara.(fila 34, 44, 55)
Inculpatul parte vatamata a fost dus în casa de martorii, apoi a fost transportat la spital.
Inculpatul - parte vatamata a fost spitalizat in perioada 27.06.2006 -05.07.2006. A suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 70-80 zile îngrijiri medicale (fila 19). Astfel a suferit un traumatism maxilo-facial, precum și fracturi la acest nivel, fiind supus unor operatii, fracturile fiind fixate cu metalica si suruburi.
Partea vatamata a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 5-6 zile ingrijiri medicale, leziunile putandu-se produce prin comprimare cu mana si cadere, avand echimoze pe brate si gambe (fila 17).
In privinta inculpatului-parte vatamata s-a retinut ca leziunile s-au produs prin lovire de catre inculpatul intrucat in raportul de constatare medico legala (fila 21) s-a aratat că leziunile s-au putut produce prin lovire repetata cu un corp dur; astfel, aceste leziuni nu se puteau produce cand a cazut la pământ. De asemenea, se precizeaza ca pozitia cea mai probabila agresor - victima putea fi față în față.
Fapta inculpatului care în data de 26.06.2006 a lovit-o pe partea vatamata inculpate cauzandu-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 70-80 zile ingrijiri medicale constituie infractiunea de vatamare corporala, prev de art. 182 alin. 1 pen, cu aplicarea art 73 lit.b pen. S-a retinut circumstanta atenuanta a provocarii, prev de art. 73 lit. b pen, intrucat inculpatul a fost tulburat de imprejurarea ca inculpatul parte vatamata a lovit-o inainte pe mama sa, partea vatamata.
Inculpatul a comis fapta cu intentie, dorind sa provoace suferinta inculpatului parte vatamata.
La individualizarea judiciara a pedepsei, conform art. 72 pen. s-au avut in vedere dispozitiile partii generale a codului penal, limitele speciale ale pedepsei, persoana inculpatului (fara antecedente penale, situație în care s-a retinut conform art. 74 lit. a pen circumstanta atenuanta judiciara), imprejurarile concrete ale faptei (anterior inculpatul parte vatamata a lovit-o pe mama inculpatului ).
In baza art. 182 alin. 1 pen, cu aplicarea art. 73 lit. b pen. art. 74 lit. a Cp en, art. 76 lit. d pen, pentru infracțiunea de vatamare corporala va condamna pe inculpatul lulius la o pedeapsa de 10 luni inchisoare.
S-a facut aplicarea art. 71 pen, art. 64 lit. a, b pen.
Deoarece inculpatul nu are antecedente penale, pedeapsa aplicata este mai de 3 ani inchisoare, instanta a apreciat ca scopul pedepsei poate fi atins fara executarea in regim de detentie, în baza art. 81 pen, art. 82 pen s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pentru 2 ani 10 luni termen de incercare.
Conform art. 359 pr. pen. s-a atras atentia inculpatului asupra prevederilor art. 83 pen. referitoare la revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
S-a facut aplicarea art. 71 alin. ultim pen.
Fapta inculpatului parte vatamata care în data de 26.06.2006 a lovit-o pe partea vatamata cauzandu-I leziuni care au necesitat pentru vindecare 5-6 zile ingrijiri medicale constituie infractiunea de lovire prev. de art. 180 alin. 2 pen.
Inculpatul parte vatamata a comis fapta cu intenție, dorind să provoace suferinta partii vatamate.
La individualizarea judiciara a pedepsei, conform art. 72 pen. s-au avut în vedere dispozitiile partii generale a codului penal, limitele speciale ale pedepsei, persoana inculpatului (fara antecedente penale, sub influenta bauturilor alcoolice, în varsta de 74 de ani - imprejurari care s-au retinut conform art. 74 alin. 2 pen. circumstanta atenuanta judiciara).
In baza art.180 alin. 2 pen, cu aplicarea art. 74 alin. 2 pen, art. 76 lit. e pen, lovire a condamnat pe inculpatul (parte civila) la o pedeapsa de o luna inchisoare.
S-a facut aplicarea art. 71 pen, art. 64 lit. a, b Cp en.
Deoarece inculpatul nu are antecedente penale, pedeapsa aplicata este mai de 3 ani inchisoare, iar instanta a apreciat ca scopul pedepsei poate fi atins fara executaerea in regim de detentie, în baza art. 81 pen, art. 82 pen. s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pentru 2 ani o luna termen de incercare.
Conform art. 359 pr. pen. s-a atras atentia inculpatului asupra prevederilor art. 83 pen. referitoare la revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
S-a facut aplicarea art. 71 alin. ultim pen.
Potrivit art. 15 alin. 2 pr. pen. partile vatamate se pot constitui parte civila in procesul penal pana la citirea actului de sesizare a instantei.
In baza art. 14 pr. pen. art. 15 alin 2 pr. pen. s-au respins ca tardive actiunile civile alaturate in procesul penal formulate de partile civile si, fiind formulate dupa citirea actului de sesizare a instantei.
In baza art. 14 pr. pen. art. 346 pr. pen. art. 998 civ, art. 999 civ, a fost obligat inculpatul lulius la 2336,71 lei si dobânda legala din ziua urmatoare externarii partii civile (inculpat), despagubiri materiale catre partea civila Spitalul Clinic Judetean de Urgenta C- fila 16.
In baza art. 193 pr. pen. a fost obligat inculpatul lulius la 400 lei cheltuieli judiciare catre partea civila (inculpat). - fila 73.
In baza art. 191 alin. 1 pr. pen. au fost obligati fiecare inculpat la cate 240 lei cheltuieli judiciare catre stat.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel ambii inculpați, respectiv partea vătămată și. În apelul declarat, inculpatul a susținut că în cauză sunt incidente prev.art.44 alin.1 pen. fiind vorba de legitima apărare, căci inculpatul a fost sub influența văuturilor alcoolice și a lovit-o pe mama sa, astfel că se impune achitarea sa de sub orice învinuire. În subsidiar, chiar dacă ar rămâne soluția pronunțată, pe latură civilă ar trebui ca și celălalt inculpat-parte vătămată să suporte J din daunele acordate.
În apelul său, inculpatul-parte vătămată a solicitat a se dispune achitarea sa de sub orice învinuire, pe considerentul că fapta de lovire nu a fost dovedită că l-a avut pe el ca autor.
Tribunalul Cluj prin decizia penală nr.58 din 25 februarie 2008 în baza art.379 pct.2 lit.b proc.pen. a admis în parte apelurile declarate de inculpații și împotriva sentinței penale nr.582 din 24.10.2007 a Judecătoriei Turda, pe care a desființat-o numai sub aspectul laturii civile și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, Judecătoria Turda, pe acest aspect.
Potrivit art.189 proc.pen.onorariul avocațial din oficiu pentru inculpatul, av. a, în sumă de 100 lei se suportă de la
Decizia Tribunalului Cluj și implicit sentința Judecătoriei Turda au fost atacate cu recurs de către inculpatul care a solicitat casarea lor și rejudecând cauza, a se dispune admiterea recursului în temeiul art.38515pct.2 lit.d și rejudecând cauza, a se constata că este incident motivul de casare prev.de art.3859în sensul că hotărârile instanțelor de fond nu cuprind motivele pe care se întemeiază soluția, iar în subsidiar, cere ca în urma rejudecării cauzei a se schimba încadrarea juridică a faptei în tentativă la infracțiunea de omor întrucât intenția inculpatului a fost aceea de a ucide pe inculpatul și a se înlătura scuza provocării reținută în favoarea acestuia conform art.73 lit.b pen.
Curtea examinând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, constată că acesta este fondat, dar pentru alte motive decât cele invocate de recurent.
Apelul este o cale ordinară de atac prin care se promovează, la instanța imediat ierarhic superioară o rejudecare a cauzei în fond, sub toate aspectele de fapt și de drept, cu aptitudinea de a se schimba sau modifica soluția dată prin hotărârea atacată, în privința părții care a declarat apel sau la care se referă declarația de apel, în limitele calității sale procesuale.
Apelul, este în principal, o cale de atac de reformare, prin aceea că instanța de apel are dreptul de a completa probele administrate de prima instanță și de a da o nouă apreciere acestora, fără a desființa în prealabil hotărârea apelată și de a da o altă soluționare cauzei.
În vederea pronunțării unei noi hotărâri în speță, instanța de apel va supune cauza unui examen în fond, având dreptul de a administra probele pe care le consideră necesare, dar și de a reaprecia probele administrate, precum și de a pune în discuție orice chestiuni de fapt sau de drept de a căror soluționare depinde rezolvarea legală și temeinică a cauzei. Întrucât efecutează o judecată în fond, chiar dacă nouă judecată îmbrată forma controlului judiciar, instanța de apel este îndrituită să facă orice act pe care îl putea face prima instanță, inclusiv să administreze probe în dosar.
Sentința Judecătoriei Turdaa fost atacată cu apel d e către ambii inculpați și. Inculpatul, a solicitat ca un prim motiv de apel efectuarea unei expertize medico-legale cu privire la starea de invaliditate cu care a rămas de pe urma agresiunii săvârșite asupra sa de către coinculpat iar în al doilea rând, a se dispune achitarea sa întrucât a acționat în legitimă apărare conform art.44 pen.
Al treilea motiv de apel îl reprezenta lipsa de preocupare a Judecătoriei Turda în citarea martorului acuzării și a martorului care nu a fost adus în fața primei instanțe cu mandat de aducere, nu a fost nici amendat, lipsind încheierea de dare în debit. Pe cale de consecință, apelantul, a apreciat că se impune administrarea acestor probe în mod nemijlocit în fața Tribunalului Cluj pentru soluționarea legală și temeinică a cauzei.
Verificând considerentele deciziei penale 58 din 25.02.2008 a Tribunalului Cluj, se constată că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra celor trei motive invocate de către.
Potrivit practicii judiciare constante în materie, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă în expunere potrivit art.383 alin.1 proc.pen. între altele, temeiurile de fapt și de drept care au dus la adoptarea soluției. Ca atare, în decizie trebuie analizat fiecare din motivele de apel invocate de procuror și de părți motivându-se temeiurile de fapt și de drept care au condus la admiterea sau la respingerea fiecărui motiv de apel.
în decizie, în mod generic, că sentința atacată este temeinică, bazată pe o corectă analiză a stării de fapt, fără referire la criticile apelantului și la toate motivele de apel în parte, echivalează cu nemotivarea soluției, caz de casare prev.în art.385/9 alin.1 pct.9 proc.pen.
Practica judiciară este unanimă în sensul că "dacă o decizie dată de o instanță de apel este în principiu suficient motivată prin adoptarea totală sau parțială a motivelor primilor judecători, totuși, nu este mai puțin adevărat că, ori de câte ori înaintea jurisdicției de apel s-au ridicat excepții și s-au pus concluzii noi, această jurisdicție nu poate să se mărginească la o adoptare de motive pură și simplă, ci, pentru ca soluția să fie privită ca suficient motivată, trebuie ca, printr-un nou examen al cauzei, să se pronunțe în mod expres asupra mijloacelor ce i-au fost prezentate de părți, iar în cazul când socotește că mijloacele propuse nu sunt noi, atunci trebuie ca, prin arătarea a ce conțin apărările enunțate și examinarea lor în raport cu considerentele judecătoriei, să evidențieze că apărările au fost discutate și soluționate de prima instanță.
Întrucât, în speță, deși inculpatul a depus ample motive de apel, tribunalul s-a mărginit a adopta motivele judecătoriei și a afirma, că prin motivele de apel nu se aduce nici un fapt nou care să nu fi fost dezbătut în fața primei instanțe - fără ca însă, să fi arătat motivele de apel și să fi evidențiat, în raport cu considerentele primei instanțe, că apărările nu sunt noi și că au fost examinate de JUDECĂTORI: Delia Purice, Maria Boer Iuliana Moldovan urmează a se constata că soluția tribunalului dea adopta întrutotul soluția judecătoriei, fără nici o altă argumentare, este nejustificată și deci, decizia atacată este nemotivată.
Dacă este adevărat că pentru satisfacerea obligației de a motiva este suficient ca instanța să arate din ce împrejurări și din ce probe și-a format intima convingere, fără a fi nevoie să discute fiecare argument invocat de părți în susținerea apărării lor, nu este mai puțin adevărat că, atunci când se invocă înaintea unei instanțe de apel un complex de deducții și argumente care prin strânsa legătură dintre ele constituie fiecare și toate laolaltă o critică integrală a temeiurilor de bază ale hotărârii apelate, nu se poate ca instanța de apel să nu ia în considerare acest complex de deducții, fiindcă o atare omisiune ar nesocoti însăși rațiunea de a fi a apelului.
Instanța de recurs pe linia cercetării temeiniciei hotărârii recurate, are sarcina de a verifica dacă faptele și împrejurările reținute prin hotărârea atacată reprezintă adevărul material, complet și cert întemeiat. Pentru a putea efectua acest control, în recurs, este necesar a se cunoaște care a fost starea de fapt reținută de instanța a cărei hotărâre este atacată și pe baza căror probe s-a ajuns la această stabilire. Acest lucru, nu poate fi verificat decât pe baza motivării hotărârii recurate. Motivarea hotărârii reprezintă un element de transparență a justiției, inerent oricărui act jurisdicțional.
Hotărârea judecătorească nu este un act discreționar, ci rezultatul unui proces logic de analiză științifică a probelor administrate în cauză în scopul aflării adevărului, proces de analiză necesar stabilirii stării de fapt desprinse din acestea prin înlăturarea unor probe și reținerea altora, urmare a unor raționamente logice făcute de instanță și care își găsesc exponențialul în motivarea hotărârii judecătorești.
Hotărârea reprezintă astfel, rezultatul concret, sinteza operei de judecată, iar motivarea acesteia reprezintă argumentarea în scris a rațiunii ce determină pe judecător să adopte soluția dispusă în cauză. Motivarea hotărârilor justifică echitatea procesului penal, pe de o parte, prin dreptul justițiabilului de a fi convins că justiția a fost înfăptuită, respectiv că judecătorul a examinat toate mijloacele procesuale și procedurale propuse de participanți și, pe de altă parte, prin dreptul acestuia de a cunoaște oportunitatea promovării căilor de atac.
Decizia Tribunalului Cluj nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția respectiv, au fost lăsate neanalizate cele trei motive de apel formulate de inculpat.
Motivul de casare bazat pe nemotivare se grefează pe ceea ce trebuie să cuprindă considerentele unei hotărâri judecătorești. Conținutul expunerii hotărârii este reglementat în art.356 proc.pen. care prevede obligativitatea dublei perspective a motivării: în fapt - descrierea faptei ce face obiectul învinuirii, cu arătarea timpului și locului unde a fost săvârșită, analiza probelor care au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale și civile - și în drept - încadrarea juridică, adică expunerea în care legea este interpretată de judecător și comparată cu starea de fapt, adică, concluzia finală, dacă și în ce măsură faptele reținute întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor cuprinse în actul de sesizare.
Motivarea este o condiție esențială, iar dacă în motivare nu sunt cuprinse toate argumentele necesare pentru ca pe ele să se sprijine soluția dată hotărârea este nemotivată și părțile au posibilitatea de a formula motivul de casare înscris în art.385/9 pct.9 teza I proc.pen.
Pe lângă motivarea existenței cerințelor privind latura obiectivă, instanța are obligația să motiveze îndeplinirea și a celorlalte cerințe ale laturii subiective (intenție, culpă, scop), a cerințelor privind subiectul activ și cel pasiv, ori la starea de minoritate. Motivarea în drept trebuie să demonstreze cu argumente convingătoare rezultate din probele dosarului, tot ceea ce instanța a hotărât în dispozitivul sentinței sau deciziei. Dacă în fața instanței de apel s-au formulat cereri noi și motive noi de reformare a hotărârii, instanța de control judiciar nu se poate limita să preia total sau parțial motivarea instanței de fond, ci, printr-o nouă examinare a cauzei, trebuie să răspundă cu argumente la fiecare dintre criticile și mijloacele de apărare invocate de părți. (CEDO "cauza Boldea contra României").
Instanța de control judiciar este datoare să procedeze la un examen propriu al pricinii, chiar dacă își însușește concluziile și motivele instanței a cărei hotărâre este atacată, fiind obligată să verifice și să dea o apreciere personală materialului probator.
Pe lângă nemotivarea deciziei, Tribunalul Cluja manifestat de altfel ca și Judecătoria Turdao lipsă totală de rol activ în administrarea probelor propuse de către părți. Astfel, deși în apel s-a solicitat aducerea cu mandat a martorului, nu s-a dat curs acestei cereri a apelantului deși, în mandatul de aducere neexecutat de către organele de poliție în luna octombrie 2007 se menționa că martorul "este plecat la lucru în zona de M", existând posibilitatea ca până la data soluționării cauzei în apel la 25.02.2008 acesta să fi revenit la domiciliu.
Și la Judecătoria Turda se constată aceeași lipsă de rol activ în a dispune din oficiu administrarea tuturor probelor necesare în vederea stabilirii complete și reale a situației de fapt, prin dovedirea acelor împrejurări în care fapta a fost săvârșită, în contextul în care relatările părților sunt contradictorii sau neprecise, ca în speța de față.
Astfel, se constată că deși s-au emis mandate de aducere pe seama martorilor și nu s-a dispus ca aceștia să fie aduși în instanță cu însoțitor, nu s-au făcut demersurile necesare pentru a fi amendați - în privința martorului care rezultă că era la domiciliu dar a refuzat să se prezinte în fața instanței, martorul nu a fost amendat, lipsind încheierea de dare în debit.
Deși demersurile de aducere în mod forțat a martorilor în fața instanței au fost începute, ele nu au fost până la capăt, instanța renunțând pur si simplu la administrarea probelor încuviințate, deși ele erau concludente și utile cauzei.
Nu în ultimul rând este de remarcat că inculpatul încă în fața Judecătoriei Turdaa invocat că se afla în legitimă apărare, solicitare ce nu a fost însă analizată de către magistrat în motivarea hotărârii, nefiind motivată în nici un fel această apărare a inculpatului.
Dacă din punctul de vedere al laturii penale se constată că nici prima instanță și nici instanța de apel nu au administrat toate probele solicitate de către părți, manifestând în același timp și lipsă de rol activ în a dispune din oficiu administrarea tuturor probelor necesare, aceeași situație o regăsim și în privința laturii civile a cauzei, care a fost eronat soluționată de către judecătorie.
Astfel, constituirea de parte civilă se poate realiza în fața primei instanțe până la citirea actului de sesizare. Din piesele dosarului rezultă că citirea actului de sesizare s-a realizat la data de 23 mai 2007 când li s-au luat declarații inculpatului și, ocazie cu care inculpatul - parte vătămată, s-a constituit și parte civilă, astfel că aceasta realizându-se în termenul legal nu putea fi respinsă ca tardivă de către judecătorie.
Din verificarea pieselor dosarului rezultă că judecătoria și tribunalul nu și-au exercitat suficient rolul activ pentru a verifica prin cercetarea judecătorească dacă inculpații sunt sau nu autorii infracțiunilor imputate, nerăspunzând apărărilor invocate de aceștia și neadministrând toate probele testimoniale solicitate în apărare.
Se constată de asemenea o nemotivare a soluției pronunțate atât sub aspectul laturii penale cât și a celei civile. Neefectuând o cercetare judecătorească completă și nerăspunzând apărărilor formulate de părți și nici motivelor de apel, instanțele de fond au încălcat reguli de bază ale procesului penal.
Lămurirea cauzei sub toate aspectele pe baza probelor și formarea convingerii instanței pe baza celor administrate reprezintă două poziții de includere a capacității apreciative a instanței în demersul indispensabil al aflării adevărului, interpretare care ar fi în consens și cu R (94) 12 a Comitetului de Ministri ai Membre asupra eficacității și rolului judecătorilor, potrivit căreia "judecătorii trebuie să dispună de puteri suficiente și să fie în măsură să le exercite pentru a se achita de funcțiile lor".
Deși formarea propriei convingeri a judecătorului printr-o muncă de reflecție și de conștiință constituie suportul rațional al demersului judiciar pentru cunoașterea faptelor, drept garanție a unui proces echitabil și în concordanță cu disp.art.6 paragraf 2 din Convenția Europeană și Protocolul nr.7, instanța are obligația de a-și motiva soluția dată cauzei, ceea ce implică justificarea procesului de convingere în mecanismul silogismului judiciar al aprecierii probelor.
Pentru motivele ce preced, curtea va admite ca fondat recursul promovat de către recurent în baza art.38515pct.2 lit. proc.pen. va casa atât decizia tribunalului cât și sentința Judecătoriei Turda și va dispune rejudecarea cauzei sub aspect penal și civil de către prima instanță - Judecătoria Turda, fiind incidente cazurile de casare reglementate de art.3859pct. 9 și 10 proc.pen. hotărârile judecătorești nefiind motivate, instanța neadministrând cereri esențiale pentru părți, de natură să garanteze drepturile lor și să influențeze soluția procesului.
Rejudecarea va viza administrarea tuturor probelor testimoniale propuse în rechizitor, audierea inculpaților, precum și a celor propuse în apărare de către inculpati - părți vătămate, efectuarea unei noi expertize medico-legale solicitate de, analizarea încadrării juridice a faptei, analiza disp.art.44 pen.vizând legitima apărare, administrarea oricăror altor probe necesare justei soluționări a speței atât sub aspect penal cât și sub aspect civil.
La motivarea soluției cu privire la latura civilă a cauzei se vor analiza toate elementele de fapt, probele pe care se sprijină, referitor la fiecare categorie a cheltuielilor cu privire la care partea civilă pretinde că-i sunt datorate, precum și a daunelor morale solicitate.
Se va insista pe audierea nemijlocită de către instanță a martorilor și, iar în caz de refuz al acestora de a se prezenta se vor aplica disp.art.198 proc.pen.
Numai în urma unei asemenea verificări, cu respectarea celor 4 principii fundamentale, obligatorii în faza de judecată, și în urma exercitării rolului activ, prin administrarea oricăror altor probe care apar necesare, judecătoria trebuie să ajungă, motivat, la o soluție temeinică și legală, ca unic rezultat care exprimă cert adevărul impus de probele obținute și administrate legal.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, în baza art.192 pct.3 alin.3 proc.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul - parte vătămată domiciliat în comuna - - împotriva deciziei penale nr.58/25.02.2008 a Tribunalului Cluj pe care o casează împreună cu sentința penală nr.582/24.10.2007 a Judecătoriei Turda și dispune rejudecarea cauzei sub aspect penal și civil de către prima instanță - Judecătoria Turda.
Cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 20 mai 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
Red./PD/CA
3 ex. - 30.05.2008
Jud.fond.
Jud.apel:;
Președinte:Delia PuriceJudecători:Delia Purice, Maria Boer Iuliana Moldovan
