Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 328/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 328/2008

Ședința publică din 12 Iunie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Mircea Bădilă

JUDECĂTOR 2: Maria Elena Covaciu

JUDECĂTOR 3: Leontin Coraș

Grefier - -

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin

- Procuror

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de partea civilă împotriva deciziei penale nr. 24/A/21 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns partea civilă recurentă și apărătorul ales al inculpatului intimat, avocat --, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care nefiind cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.

Partea civilă recurentă solicită admiterea recursului cu privire la latura civilă, și anume acordarea de daune morale în valoare de 60 milioane lei vechi.

Apărătorul ales al inculpatului intimat, avocat --, solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat de partea civilă și menținerea ca legală și temeinică a deciziei penale atacate.

Arată că din probatoriul administrat în cauză rezultă că inculpatul l-a lovit pe partea vătămată dar solicită să se aibă în vedere și atitudinea avută de partea vătămată în ziua respectivă, a refuzului acestuia de a părăsi locuința și curtea casei.

Referitor la cheltuielile cu spitalizarea părții civile arată că nu s-a făcut dovada acestora iar privitor la acordarea beneficiului nerealizat arată că prejudiciul trebuie să fie cert, partea civilă nefiind angajată, motive pentru care solicită respingerea acestora.

Cu privire la daunele morale solicită respingerea acestora, având în vedere atitudinea părții civile.

Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat, înlăturarea acordării daunelor morale.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului penal de față:

Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 239 din 12 septembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Hunedoara în dosarul nr-, a fost condamnat inculpatul la 1 an închisoare pentru infracțiunea de vătămare corporală gravă, prev. și ped. de art. 182 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 73 lit. b Cod penal.

În baza art. 81, 82 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare compus din durata acesteia la care s-a adăugat un interval de timp de 2 ani.

Inculpatului i s-au pus în vedere dispozițiile art. 83 Cod penal.

S-a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 1328,82 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare plus dobânzile legale aferente despăgubirilor stabilite până la achitarea integrală a acestora, către partea civilă Spitalul municipal Dr.

S-au respins pretențiile civile formulate de către partea civilă .

Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 200 lei.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că în data de 28 iulie 2006, în jurul orei 18.00, inculpatul în curtea casei părintești, l-a lovit pe partea vătămată cu o peste mâna, în mod repetat, cauzându-i leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 70-75 de zile de îngrijiri medicale, fapta fiind comisă sub stăpânirea unei puternice tulburări determinată de atitudinea părții vătămate care a provocat scandal, a refuzat să părăsească locuința și a adresat injurii și amenințări la adresa familiei inculpatului, împrejurare reținută ca circumstanță atenuantă în favoarea inculpatului.

Despăgubirile civile solicitate de către partea vătămată constituită parte civilă au fost respinse ca nedovedite.

Împotriva sentinței de mai sus au declarat apel în termen și motivat Parchetul de pe lângă Judecătoria Hunedoara și partea civilă .

În apelul parchetului hotărârea a fost criticată pentru nelegalitate constând în aceea că instanța de fond nu a făcut aplicarea art. 13 Cod penal, respectiv a dispozițiilor legii penale mai favorabile, având în vedere că modalitatea de executare dispusă ( suspendarea condiționată a executării pedepsei) nu este prevăzută de legea penală în vigoare la data comiterii faptei ( 28 iulie 2006) ci doar de legea nouă ( 278/2006) care a abrogat aliniatele 3 și 4 ale art. 81 Cod penal și care a intrat în vigoare după comiterea faptei.

Un alt aspect de nelegalitate vizează neaplicarea dispozițiilor art. 64 lit. a,b,c Cod penal și ale art. 71 al. 5 Cod penal, în condițiile în care instanța de fond a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Partea civilă a criticat hotărârea sub aspectul laturii civile, apreciind că în mod greșit i s-a respins cererea privind acordarea despăgubirilor civile, solicitând în acest sens obligarea inculpatului la plata sumei de 6520 lei din care suma de 3520 lei despăgubiri materiale și suma de 3000 lei daune morale.

A motivat că suma de 2520 lei constă în beneficiul nerealizat ca urmare a faptului că o perioadă de 6 luni nu a putut să muncească și nu a realizat venituri, deși în luna iulie 2006 ar fi trebuit să se angajeze ca șofer la SC Corp SRL H, unde s-a aflat în probă de lucru, iar salariul care l-ar fi primit era de 420 lei lunar.

A mai solicitat și suma de 1000 lei reprezentând cheltuielile pe care le-a efectuat pe perioada de spitalizare și ulterior pentru vindecarea leziunilor posttraumatice.

De asemenea, a solicitat ca inculpatul să fie obligat și la plata sumei de 3000 lei cu titlu de daune morale, apreciind că se impune acordarea acestora având în vedere prejudiciul moral care i-a fost cauzat.

Prin decizia penală nr. 24/A/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr- s-a admis apelul parchetului, a fost desființată sentința penală atacată și procedând la o nouă judecată:

A fost menținută pedeapsa de 1 (un) an închisoare aplicată inculpatului pentru infracțiunea de vătămare corporală gravă, prev. și ped. de art.182 al.1 Cod penal, cu aplicarea art.73 lit. b Cod penal și s-a făcut aplicarea art.76 lit. d Cod penal și art.13 Cod penal.

În temeiul art.71 al.1,2 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a, b Cod penal iar in temeiul art.71 al.5 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei accesorii pe durata suspendării pedepsei principale.

Au fost menținute in rest dispozițiile sentinței atacate.

A fost respins ca nefondat apelul formulat de către partea civilă .

A fost obligată partea civilă apelantă la plata cheltuielilor judiciare către stat in apel in sumă de 30 lei.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de apel a reținut următoarele:

Prima instanță a stabilit corect starea de fapt și vinovăția inculpatului cu privire la fapta reținută în sarcina acestuia, având în vedere probele administrate în cauză a căror apreciere s-a făcut în condițiile art. 63 al. 2 Cod proc. penală, iar încadrarea juridică a faptei în dispozițiile art. 182 al. 1 Cod penal este legală.

Procedând la individualizarea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere criteriile înscrise în art. 72 Cod penal, respectiv pericolul social concret al faptei și făptuitorului, lipsa antecedentelor penale, conduita procesuală a inculpatului, împrejurările comiterii faptei, aplicându-i o pedeapsă de 1 an închisoare cu privire la care a dispus suspendarea condiționată a executării.

Dispunând suspendarea condiționată a executării pedepsei, prima instanță trebuia să dea eficiență și dispozițiilor art. 71 al. 5 Cod penal, în sensul de a-i aplica inculpatului pedepsele accesorii prev. de art. 64 lit. a,b Cod penal și de a le suspenda pe durata suspendării executării pedepsei principale.

Având în vedere că modalitatea de executare dispusă, respectiv suspendarea condiționată a executării pedepsei nu era prevăzută de legea în vigoare la data comiterii faptei, 28 iulie 2006, iar Legea nr. 278/2006 care a intrat în vigoare după comiterea faptei a abrogat aliniatele 3 și 4 ale art. 81 Cod penal, instanța de fond trebuia să facă aplicarea dispozițiilor art. 13 Cod penal, privind legea penală mai favorabilă.

S-a constatat de asemenea că prima instanță reținând circumstanța atenuantă prev. de art. 73 lit. b Cod penal, nu a dat eficiență efectelor acesteia, în sensul aplicării dispozițiilor art. 76 lit. d Cod penal.

Pentru considerentele mai sus expuse, în temeiul prevederilor art. 379 pct. 2 lit. a Cod proc. penală, a fost admis apelul parchetului cu consecința desființării parțiale a hotărârii atacate, în care sens a fost menținută pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatului pentru infracțiunea de vătămare corporală gravă prev. și ped. de art. 182 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 73 lit. b Cod penal și s-au aplicat dispozițiile art. 76 lit. d Cod penal și ale art. 13 Cod penal.

De asemenea, în temeiul prevederilor art. 71 al.1,2 Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a,b Cod penal, iar în temeiul art. 71 al. 5 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei accesorii pe durata suspendării pedepsei principale.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

În ce privește apelul formulat de către partea civilă, s-a constatat că este nefondat.

Pentru a putea fi reparat, prejudiciul trebuie să fie cert ( sigur) ori partea civilă nu a făcut dovada existenței acestuia, în condițiile în care nu era angajat, aflându-se la momentul săvârșirii faptei ilicite în probă de lucru, fără a exista un contract de muncă încheiat cu unitatea angajatoare, astfel că un prejudiciu eventual (ipotetic) nu poate fi supus reparării.

Partea civilă nu a făcut nici dovada cheltuielilor efectuate pe durata spitalizării și ulterior, aprecierea că suma solicitată de 1000 lei este rezonabilă nefiind de natură a justifica acordarea acestora.

Față de rolul determinant al părții civile în declanșarea conflictului, precum și de împrejurarea că nu a făcut dovada că i s-a cauzat un prejudiciu moral, instanța de fond a apreciat corect că acesteia nu i se cuvin daune morale.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de apel a declarat recurs partea civilă.

Recursul a fost declarat în termen.

În motivarea recursului partea civilă a criticat hotărârea atacată, sub aspect civil, susținând că în mod greșit instanțele nu i-au acordat daune morale în sumă de 6.000 lei.

Recursul părții civile este nefondat din următoarele considerente:

Instanțele au administrat probele necesare elucidării laturii obiective și subiective a cauzei, reținând corect starea de fapt și făcând o justă încadrare juridică a faptei.

Privind soluționarea laturii civile a cauzei instanțele au constatat că prejudiciile solicitate nu au fost probate.

Prejudiciul eventual, care nu are atributul certitudinii, nu poate fi acoperit. Astfel, pierderea unor posibilități de câștig, ca urmare a unei posibile angajări a părții civile, nu îndeplinește condiția privind existența prejudiciului și stabilirea întinderii acestuia, respectiv certitudinea lui.

Daunele morale, ca expresie a caracterului vătămării corporale și restrângerii participării temporare la viața socială a victimei, nu sunt justificate prin raportarea la comportamentul acesteia care, aflându-se în casa inculpatului, sub influența băuturilor alcoolice, l-a amenințat, l-a înjurat și a refuzat să părăsească locuința acestuia, determinând o puternică tulburare a inculpatului, prin atingerea gravă a demnității acestuia, repararea prin condamnarea inculpatului fiind suficientă.

Având în vedere considerentele de mai sus, în temeiul art. 38515alin. 1 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, instanța va respinge ca nefondat recursul părții civile.

Conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor fi suportate de partea civilă recurentă.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de partea civilă împotriva deciziei penale nr. 24/A/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-

Obligă pe partea civilă să plătească statului suma de 160 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în recurs.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 12 iunie 2008.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - - -

Grefier,

- -

Red.

Dact.

2 ex./20.06.2008

Jud. apel,

Jud. fond

Președinte:Mircea Bădilă
Judecători:Mircea Bădilă, Maria Elena Covaciu, Leontin Coraș

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 328/2008. Curtea de Apel Alba Iulia