Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 422/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Art.182 p-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 422
Ședința publică de la 23 Aprilie 2009
PREȘEDINTE: Mihai Marin JUDECĂTOR 2: Membri Robert Emanoil Condurat
- - - - - judecător
- - - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror, din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova
Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 40 de la 9 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns avocat, apărător ales pentru recursul lipsă, de asemenea, lipsind și partea civilă.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatând recursul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Avocat pentru recurentul inculpat a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și pe fond reducerea pedepsei aplicată inculpatului, invocând împrejurări personale favorabile, constând în lipsa antecedentelor penale, sinceritatea în cursul procesului, faptul că are doi minori în întreținere, alături de circumstanțele reale ale comiterii faptei în sensul că la producerea rezultatului vătămător (pierderea dinților) a concurat acțiunea coinculpatului de a împinge pe partea vătămată care a căzut peste căruță.
Reprezentantul parchetului a solicitat respingerea recursului ca nefondat, motivând că pedeapsa a fost corect individualizată, în raport de criteriile prev.de art.72 p, urmând să se rețină pericolul social concret al infracțiunii, determinat de consecințele activității infracționale. S-a arătat că inculpatul a beneficiat de clemență, în condițiile aplicării art.81 p, privind suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Dezbaterile fiind încheiate;
CURTEA,
Asupra recursului de față;
Constată că, prin sentința penală nr.137 din 12 mai 2008 pronunțată de Judecătoria Băilești în dosarul nr-, s-a dispus: n baza art. 334.p Cod Penal a fost schimbată încadrarea juridică din infracțiunea de vătămare corporală gravă prev. de art. 182 al. 2.Cod Penal în infracțiunea de lovire sau alte violente prev. de art. 180 al. 2 Cp; în baza art. 180 al. 2.p cu aplic. art. 74 lit. a p si art. 76 lit. cps -a dispus condamnarea fiecăruia dintre inculpații A și la 2 luni închisoare; în baza art. 81.Cod Penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei; s-a făcut aplicarea disp. art. 82.Cod Penal și s-a pus în vedere inculpaților disp. art. 83 p; aplicarea disp. art. 71.al. 5. S-a respins acțiunea civilă formulată de civ.p. Băncioi și au fost obligați inculpații la 275 lei fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare către stat din care câte 100 lei onorariu avocat din oficiu.
În fapt, s-a reținut că în seara zilei de 25.12.2005 inculpatul s-a deplasat la un bar situat pe raza localității, jud. D, unde s-a întâlnit cu inculpatul A Aici a avut loc o discuție contradictorie între inculpați și alte persoane, printre care și partea vătămată Băncioi, având ca mobil dispariția unei căruțe proprietatea socrului inculpatului. Discuțiile contradictorii au avut loc în bar, continuându-se în afara acestuia, iar acolo conflictul a degenerat în agresiuni fizice, sfârșindu-se prin aplicarea mai multor lovituri de catre inculpații A și părții vătămate Băncioi, în zona feței.
S-a reținut că, în urma loviturilor aplicate de inculpați, partea vătămată Băncioi a căzut peste o componentă lemnoasă a unei căruțe, suferind leziuni la nivelul feței.
În urma prezentării părții vătămate la IML C, s-a eliberat certificatul medico-legal nr.3490/1/15.12.2006 conform căruia partea vătămată a prezentat un hematom la nivelul buzelor și fracturi coronare - radiculare la nivelul dintelui 11, cu avulsia dinților 21,22 și mobilitate de gradul III la nivelul dinților 41,31 și 32, leziuni care au necesitat pentru vindecare 18 zile îngrijiri medicale, cu pierderea dinților 11,21,22 și 42.
Această situație de fapt a fost reținută în raport de probatoriul științific și testimonial administrat, apreciindu-se însă că în speță nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală gravă în teza sluțirii, astfel cum este incriminată fapta de art.182 alin.2 p, ci ale infracțiunii de lovire și alte violențe prev.de art.180 alin.2 p, rap.la împrejurarea că prejudiciul estetic suferit prin pierderea dinților poate fi înlăturat printr-o lucrare dentară adecvată.
S-a concluzionat astfel că pierderea dinților nu este de natură a produce o schimbare a aspectului feței, având semnificația unei sluțiri - respectiv prejudiciul estetic derivat dintr-o înfățișare respingătoare, rezultat al unei desfigurări, deformări sau mutilări - cât timp există posibilitatea protezării dinților respectivi într-o formă apropiată celei anatomice.
Pe cale de consecință, în temeiul art.334 p, s-a dispus schimbarea încadrării juridice, pentru ambii inculpați reținându-se săvârșirea infracțiunii prev.de art.180 alin.2 și procedându-se la condamnarea acestora la pedepse privative de libertate, individualizate în raport de criteriile prev.de art.72
Astfel, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prev.de art.72 Cp. respectiv limitele de pedeapsă prev.de lege gradul de pericol social concret al activității infracționale - rezultat din modul de săvârșire al infracțiunii și urmările produse asupra sănătății părții vătămate, - precum și circumstanțele personale ale inculpaților, care nu sunt cunoscuți cu antecedente penale și sunt integrați social; totodată s-a apreciat că scopul preventiv-educativ al sancțiunii penale se poate îndeplini și în condiții de suspendare condiționată a executării pedepsei, aplicându-se corespunzător prevederile art.81 - 83 p, și art.71 alin.5
Sub aspect civil, s-a reținut că partea vătămată Băncioi a promovat acțiune civilă în procesul penal pentru suma de 5.000 lei despăgubiri și daune morale, pretenții pe care însă nu le-a motivat și nu le-a susținut probator, astfel că prima instanță a respins acțiunea civilă ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Judecătoria Băilești, invocând critici de netemeinicie și nelegalitate sub aspectul greșitei rezolvări a cauzei privitor la schimbarea încadrării juridice și condamnarea inculpaților pentru infracțiunea prev.de art.180 alin.2 p, motivându-se că pierderea a 3 dinți frontali și mobilitatea altor 3 dinți, determinat un prejudiciu morfo-funcțional permanent părții vătămate, întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală gravă în teza sluțirii.
Tribunalul Dolj, prin decizia penală nr. 40 de la 9 februarie 2009, a admis apelul, a desființat în parte sentința penală și rejudecând, a dispus:
În baza art. 182 alin.2 Cp cu aplicarea art. 74 lit.a Cp și art. 76 lit. d Cp. a condamnat pe fiecare dintre inculpații A - fiul lui și C, născut la 6.04.1978 în Băilești D, domiciliat în comuna,- județul D, CNP - și, fiul lui și, născut la 7.004.1981 în Băilești județul D, domiciliat în Comuna, Str.-, CNP - la pedeapsa de câte un an închisoare.
În baza art. 81 Cp. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată fiecărui inculpat pe durata termenului de încercare de 3 ani; au fost atenționați inculpații asupra prev.art.83
S-a aplicat pedeapsa accesorie, pentru ambii inculpați a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a teza a II-a și lit. b Cp pe durata prev. de art. 71 alin.2 Cp, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art.71 alin.5
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului din care 200 lei reprezintă onorarii avocați oficiu.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de apel a reținut că prima instanță a calificat greșit situația de fapt dedusă judecății, reținând, pe de o parte, că ambii inculpați au exercitat acte de violență asupra părții vătămate, constând în aplicarea de lovituri cu pumnii în zona feței de către inculpatul, respectiv în acțiunea de împingere a părții vătămate care, astfel, s-a dezechilibrat și a căzut peste căruță lovindu-se de asemenea în zona feței, acțiune realizată de inculpatul A, violențe soldate cu pierderea a 3 dinți frontali și mobilitatea altor 3 dinți, iar, pe de altă parte, că leziunile produse părții vătămate nu au fost de natură a pe aceasta.
Astfel, s-a motivat de către tribunal în sensul că pierderea unor unități dentare situate pe maxilar, la o persoană în vârstă de 29 ani, și mobilitatea accentuată la nivelul altor unități dentare situate pe mandibulă, în poziție frontală, sunt de natură a produce o dizarmonie evidentă a fizionomiei părții vătămate și, prin aceasta alterarea aspectului estetic normal al acestei regiuni anatomice.
De asemenea, s-a arătat că aplicarea unei proteze dentare nu este de natură a recupera morfo-funcțional prejudiciul suferit de partea vătămată, cât timp nu este rezultatul unui proces normal de vindecare, proteza respectivă fiind de natură a ascunde prejudiciul estetic, iar nu de a-l asana.
Pentru aceste considerente s-a reținut că în speță, inculpații au acționat cu vinovăție, săvârșind infracțiunea de vătămare corporală gravă în teza sluțirii, astfel cum este incriminată în art.182 alin.2 p, procedându-se la condamnarea celor doi inculpați pentru această infracțiune, la pedepse privative de libertate, individualizate în raport de disp.art.74 lit.a p, rap.la art.72 p și art.76 lit.d p, respectiv de câte un an închisoare.
Totodată s-a reținut că inculpații sunt infractori primari, tineri, integrați social, ca au manifestat sinceritate și regret, concluzionându-se că există garanții suficiente privitor la realizarea scopului preventivo-educativ al pedepsei și fără executare efectivă; în consecință, pentru ambii inculpați s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei conform art.81-83 p, cu termen de încercare de 3 ani și suspendarea corespunzătoare și a executării pedepsei accesorii - interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b - conform art.71 alin.5
În privința soluției adoptată pe latură civilă s-a reținut că aceasta este concordantă cu probatoriul administrat, nefiind criticată de partea vătămat, astfel că în raport cu dispoz.art.382 alin.2 p, a fost menținută.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs inculpatul, invocând critici de netemeinicie privitor la greșita individualizare a pedepsei, solicitând acordarea unei eficiențe sporite circumstanțelor personale atenuante și aplicarea unei pedepse mai blânde.
Curtea, analizând recursul de față prin prisma motivului de casare prevăzut de art.3859pct.14 p, reține:
Recurentul inculpat a fost trimis în judecată pentru comiterea unei infracțiuni de vătămare corporală gravă prev.de art.182 alin.2 p, soldată cu sluțirea părții vătămate Băncioi, care a suferit leziuni de violență ce au condus la un prejudiciu estetic ireversibil, reprezentat de pierderea a 3 dinți situați pe maxilarul superior, frontal, și mobilitatea de gradul III a 3 dinți situați pe maxilarul inferior, de asemenea frontal, rezultatul socialmente periculos produs în speță justificând pericolul social mediu reținut în cauză de instanța de apel.
Totodată, se constată că în favoarea inculpatului au fost reținute împrejurările personale invocate și în motivarea recursului (lipsa antecedentelor penale, situația familială cu doi minori în întreținere, conduita sinceră și regretul manifestat în timpul procesului), instanța de apel procedând la individualizarea judiciară a pedepsei cu reținerea circumstanțelor atenuante prev.de art.74 lit.a p, și aplicând sancțiune sub minimul special prevăzut de lege (de 2 ani închisoare).
Față de aceste împrejurări, se reține că în privința cuantumului pedepsei, criticile formulate de recurent sunt nefondate, natura și gravitatea infracțiunii fiind necesar a fi evaluate prioritar față de circumstanțele personale favorabile, la stabilirea sancțiunii din speță, proporția criteriilor de evaluare fiind stabilită expres în conținutul art.72
În aceleași condiții se reține că recurentul inculpat a beneficiat de un tratament sancționator adecvat tuturor împrejurărilor probate în cauză, împrejurările personale invocate fiind reținute corect de instanța de apel și valorificate la stabilirea modalității de executare a pedepsei, cât timp s-a apreciat că există suficiente garanții privitor la îndeplinirea scopului sancțiunii și fără executarea efectivă a acesteia, în regim privativ de libertate.
În raport de considerentele expuse, se reține că instanța de apel a pronunțat o soluție legală și temeinică, criticile invocate de recurent nefiind fondate și urmând ca în raport de dispoz.art.38515pct.1 lit.b p, recursul să fie respins ca nefondat.
În cursul judecării recursului, recurentul inculpat a beneficiat de asistență juridică prin apărător ales.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 p;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE.
Respinge recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 40 de la 9 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, ca nefondat.
Obligă recurentul la 30 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică de la 23 aprilie 2009.
- - - - - - -
Grefier,
Red.jud.
IB/IS/02.06.2009
23 aprilie 2009,
Băilești va urmări și încasa de la rec.inc., 305 lei cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Mihai MarinJudecători:Mihai Marin, Membri Robert Emanoil Condurat
