Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 568/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Ședința publică de la 29 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Chirilă
JUDECĂTOR 2: Aurel Dublea
JUDECĂTOR 3: Gabriela Scripcariu
Grefier - -
DECIZIA PENALĂ Nr. 568
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol judecarea recursurilor declarate de inculpații și împotriva deciziei penale nr. 174/31.03.2009 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, având ca obiect infracțiunea de vătămare corporală.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpata recurentă asistată de av. apărător ales care răspunde și pentru inculpatul recurent, lipsă la acest termen de judecată și partea civilă intimată C-tin, în stare de deținere, lipsă celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele mai sus arătate cu privire la prezența părților și a modului de îndeplinire a procedurii de citare, după care:
Av. arată că inculpații nu mai au alte acte de depus în susținerea recursului.
Interpelate fiind, părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Av. pentru inculpați solicită admiterea recursului și achitarea acestora în baza disp. art. 11 pct.2 lit. a raportat la art. 10 lit. Cod procedură penală, având în vedere că cei doi inculpați au fost loviți și amenințați de părțile vătămate. Instanța de fond și cea de apel nu au ținut cont de probele administrate de inculpați, considerând că sunt fără valoare probantă. Nu era posibil ca o femeie și un să lovească atâtea persoane, aflate într un atelaj. Instanțele au reținut că acest lucru nu era posibil și totuși au pronunțat o hotărâre de condamnare a inculpaților. deși martorii și au arătata că au văzut incidentul și că inculpații au fost agresați, dar declarațiile lor au fost înlăturate deoarece nu s-a stabilit cu certitudine ora la care au perceput evenimentele. Pedeapsa cu executare aplicată inculpatului ar aduce mari prejudicii familiei sale, deoarece are patru copii minori și este singurul care realizează venituri.În subsidiar solicită admiterea recursului în sensul suspendării condiționate executării pedepsei aplicate inculpatului, având în vedere că nu are antecedente penale precum și situația familială a cestuia.Scopul pedepsei ar putea fi atins și prin suspendarea executării acesteia și familia inculpatului nu ar avea de suferit.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului în ce privește achitarea inculpaților, având în vedere că instanța de fond și cea de apel au analizat probatoriul administrat și au constatat că inculpații au fost antrenați într un conflict, care s-a derulat în două episoade și că inculpații și - au îndreptat agresiunea și către o persoană care nu a fost angrenată în altercație. Singurul aspect discutabil în cauză ar fi acela privind executarea pedepsei aplicate inculpatului în regim de detenție, Suspendarea executării pedepsei ar arunca fapta în derizoriu și ar transmite mesajul că în urma oricărui conflict se pot trimite oameni în spital. Ar fi mai utilă aplicarea unei suspendări sub supraveghere, cu obligații riguroase pentru inculpat, pentru a nu dezechilibra raportul între victimă și infractori.
Partea vătămată solicită respingerea recursurilor.
Inculpata recurentă, având ultimul cuvânt, arată că este nevinovată, că părțile vătămate au venit la domiciliul ei și că soțul ei a fost lovit. Precizează că inculpatul nu a putut fi prezent astăzi în fața instanței deoarece este la muncă, fiind singurul care realizează venituri pentru cei patru copii minori.
Declarând închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare.
Ulterior deliberării:
INSTANȚA
Asupra recursurilor penale de față;
Judecătoria Iași prin sentința penală nr. 3547/19 noiembrie 2008 dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 182 alin. 1 Cod penal împotriva părții vătămate și a dispus suspendarea condiționată a executării acesteia, aplicându-i dispozițiile art. 81, 82, 83, 84 și art. 71 alin. 5 Cod penal.
Inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă, prev. de art. 182 alin. 2 Cod penal, față de - și la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. "a" Cod penal.
Pedepsele aplicate inculpatului au fost contopite conform art. 33 lit. "b" Cod penal în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, aplicându-i-se dispozițiile art. 64 lit. "a", teza a II-a, și "b" Cod penal" pe durata prev. de art. 71 Cod penal.
Inculpata a fost condamnată la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal. În baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de 5 ani stabilit conform art. 82 Cod penal. S-a atras atenția inculpatei asupra prev. art. 83 Cod penal. S-au aplicat acesteia prev. art. 64 lit. "a" teza a II-a, "b" Cod penal, pe durata prev. de art. 71 Cod penal și dispozițiile art. 71 alin. 5 Cod penal privind suspendarea pedepsei accesorii.
A fost admisă acțiunea civilă a părții civile - și inculpatul a fost obligat la plata sumei de 2.000 lei daune morale, respingându-se celelalte pretenții ca nefondate.
Inculpatul a fost obligat la plata sumei de 323,99 lei cheltuieli de spitalizare către Spitalul Clinic de Urgențe "Sf. Treime"
Inculpatul a fost obligat la 2.000 lei daune morale către partea civilă - și la 313 lei către Spitalul Clinic de Urgențe "Sf. "
Toți inculpații au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond reținut următoarele:
Familiile inculpaților, și și cea a părților vătămate și se află în raporturi de dușmănie cauzate de greșita înțelegere și gestionare a raporturilor de vecinătate. Cele două familii locuiesc într-o a localității și se acuză reciproc de furturi și tulburări ale folosinței locuințelor și spațiilor învecinate. La data de 3.05.2006 între cele două familii au existat discuții contradictorii care au degenerat într-un conflict verbal violent, motiv pentru care au fost invitate la sediul Postului de Poliție. La data de 04.05.2006, părțile vătămate -, însoțite de se aflau în iarmaroc, unde s-au întâlnit cu un polițist din Comuna care i-a invitat la sediul Postului de Poliție, aducându-le la cunoștință că există plângeri reciproce formulate de cele două familii. Întrucât în iarmaroc se aflau și inculpații și, cei menționați și-au adresat cuvinte jignitoare, motiv pentru care polițistul i-a convocat pe toți la Postul de Poliție, în jurul prânzului. În jurul orei 12,00, părțile vătămate -, însoțite de și de s-au deplasat la sediul Postului de Poliție, unde au așteptat circa 40 de minute sosirea unui lucrător de poliție, după care s-au îndreptat cu căruța spre domiciliu. La circa 70 de metri de locuința părții vătămate, în dreptul unui teren, pe uliță au apărut, în spatele căruței, inculpații, și. Inculpatul, înarmat cu o furcă a lovit, din spate, în zona capului pe partea vătămată, care și-a pierdut pentru scurt timp cunoștința. a sărit din căruță și a încercat să-i ia inculpatului furca din mână pentru ca fratele său să nu mai fie lovit. a luat inculpatului furca din mână, cei doi căzând la pământ, moment în care, inculpatul a lovit cu un par peste mâna pe partea vătămată. a rămas în posesia părților vătămate care au dus-o la sediul Postului de Poliție. Părțile vătămate s-au deplasat la locuințele lor, apoi la sediul Dispensarului Comunal și, pentru că Ambulanța a întârziat, au urcat într-un mijloc de transport în comun de tip maxi-taxi și s-au deplasat în municipiul I pentru a primi îngrijiri medicale. La ora 16.24, partea vătămată - a fost internată la Spitalul Clinic de Urgențe " Treime" I unde a rămas la 11.05.2006, iar în aceeași zi de 04.05.2006, partea vătămată a fost examinată și a primit îngrijiri medicale la Spitalul Clinic de Urgențe I, unde a refuzat internarea. După imobilizarea brațului stâng în aparat gipsat, s-a întors la domiciliu.
Ca urmare a faptelor inculpaților și, părțile vătămate au suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 30-35 de zile de îngrijiri medicale și punerea în primejdie a vieții victimei, în cazul părții vătămate - și, respectiv, 65-70 de zile de îngrijiri medicale, în cazul părții vătămate.
În seara aceleiași zilei de 04.05.2006, în jurul orei 22,00, în curtea locuinței familiei au pătruns fără drept inculpații, împreună cu mai multe persoane, față de care cercetarea penală a fost disjunsă pentru stabilirea identității și contribuției lor, înarmate cu corpuri contondente, provocând scandal, proferând expresii jignitoare, aruncând cu pietre în geamurile locuinței în care se mai aflau și, și. Acesta din urmă a fugit din locuință și a chemat în ajutor pe și, care nu sunt rude cu părțile vătămate. Inculpatul a vrut să-l lovească cu un par pe, fiind oprit de și de inculpata. După circa o oră, inculpații și persoanele care ăi însoțeau au părăsit curtea locuinței familiei.
Situația de fapt astfel reținută rezultă din analiza coroborată a declarațiilor părților civile - și, cu cele ale martorilor audiați precum și cu aspectele consemnate în procesele verbale întocmite de organele de cercetare penală, certificatele medico-legală și raportul de expertiză medico-legală întocmite în cauză.
Astfel, declarațiile părților vătămate - și, analizate în lumina dispozițiilor art. 75 Cod procedură penală, servesc la aflarea adevărului întrucât se coroborează pe deplin cu conținutul înscrisurilor cu caracter medico-legal și cu declarațiile martorilor audiați.
Ambele părți civile - și au declarat că au fost atacate intempestiv, din spate, în timp ce se aflau pe drumul satului. Atât părțile civile, cât și martorii oculari au prezentat aceeași variantă, care este susținută de probele științifice administrate. Astfel, partea civilă - a declarat că a fost lovit din spate, în zona capului, că și-a pierdut cunoștința pentru puțin timp,după care i-a văzut pe inculpații, și la o distanță de circa 40 de metri. partea civilă a declarat că atunci când a văzut că fratele său a fost lovit a încercat să-l dezarmeze de, prinzând de furca pe care acesta o avea în mână, căzând împreună cu inculpatul, după care a fost lovit cu un par peste mâna de către. Părțile civile au plasat incidentul la ora 13-13.30. Din raportul de expertiză medico-legală traumatologică nr. 5438/04.01.2007 emis de I rezultă că la data de 04.05.2006, - a fost lovit activ cu corp contondent în regiunea frontală, suferind un traumatism cranio-cerebral, hematom epicranian frontal drept, fractură liniară frontală dreaptă, hematom extradural frontal drept și stâng și contuzie cerebrală minoră, leziuni care prin ele însele au pus în primejdie viața victimei și au necesitat pentru vindecare 30-35 de zile de îngrijiri medicale. Din fișa de spitalizare emisă pe numele părții civile - de către Spitalul Clinic de Neurochirurgie Iar ezultat că la data de 04.05.2006, la ora 16.24, - a fost internat în spital, după consult. Rezultă, așadar, că și au părăsit localitatea cel mai târziu la ora 14,00 zilei de 04.05.2006, astfel încât ei nu ar fi putut fizic ataca pe inculpați, în curtea lor la ora 14.30, așa cum aceștia au pretins (declarații inc. și - filele 17 și 18 - dos. de ).
Din certificatul medico-legal nr. 948/15.05.2006 emis de I (fila 33) rezultă că la data de 04.05.2006 a fost lovit activ cu corp contondent, suferind fractură medie 1/3 cubitus stâng cu deplasare și care a necesitat pentru vindecare 65-70 de zile de îngrijiri medicale. La data de 04.05. 2006, brațul părții civile a fost imobilizat în aparat gipsat pentru 45 de zile. La aceeași dată, partea civilă a refuzat intervenția chirurgicală. Declarația părților vătămate se coroborează pe deplin cu cea a martorului -, la analiza căreia instanța are în vedere calitatea de soție a părții civile pe care martora o are. Instanța a reținut că prin amănuntele furnizate, prin detaliile de loc și timp, prin împrejurările descrise, această depoziție prezintă credibilitate și forță probatorie, reținând-o ca reflectând adevărul. Această declarație se coroborează pe deplin cu cele ale părților civile - și și cu aspectele reținute mai sus. Instanța a reținut ca nesincere declarațiile inculpaților, și. au prezentat în apărare, în mod laconic, o cu totul altă versiune, pretinzând că la data de 4.05.2006, la ora 14.30, părțile civile, împreună cu alți doi bărbați au venit la locuința lor și i-au agresat grav pe și pe. Inculpatul a declarat că, în legitimă apărare și pentru ca fiul său să nu fie lovit, iar nora sa să nu fie agresată sexual, a intervenit și a lovit pe cu un par peste mână. Așa cum s-a arătat mai sus, pe baza înscrisurilor cu caracter medical, s-a stabilit că - și nu puteau fi la ora indicată în comuna și nu aveau posibilitatea fizică de a lovi pe inculpați. În plus, varianta susținută este neverosimilă. Nu poate fi crezut faptul că 4 bărbați înarmați și tineri -, și ar fi lovit pe și pe soția sa, ar fi fost opriți de, o persoană în etate și nu ar fi prezentat nici un semn de violență. Mai mult, în acest context, dacă varianta ar fi fost reală nu poate fi explicată atitudinea inculpaților care nu au sesizat aceste fapte de extremă violență, deși cu o seară înainte formulaseră plângere la Poliție pentru un conflict verbal. Instanța a reținut că în sprijinul variantei lor, inculpații au propus audierea martorilor, sora inculpatei, și. Aceasta din urmă, indicată ca și martor ocular, a negat că ar fi asistata la vreun conflict și că ar avea cunoștință de vreo faptă similară celor deduse judecății. și au prezentat declarații pro-causa, al căror caracter necorespunzător adevărului rezultă din conținutul lor. Astfel, a plasat incidentul la orele 19-20, în curtea familiei, unde și ar fi fost plini de sânge, loviți de patru bărbați. Inculpații au plasat incidentul la ora 14,30. În nici un caz, în seara zilei de 04.05.2006, părțile civile nu ar fi putut lovi pe inculpați, acestea aflându-se în municipiul I unde primeau îngrijiri medicale. În plus, martorii care au asistat la incidentul petrecut la ora 22.00 au confirmat că inculpații se aflau într-o perfectă stare de sănătate, fiind agresivi și pătrunzând înarmați în curtea locuinței familiei. Cele două au prezentat depoziții diferite în cursul urmăririi penale și al judecății, fiind evidentă o relatare a variantei convenabile de către inculpați.
Din declarațiile părții civile, a soției acestuia, coroborate cu declarațiile martorilor oculari, și, care nu se află în raporturi de rudenie sau de dușmănie cu părțile a rezultat fără îndoială că în seara zilei de 04.05.2006, în jurul orei 22.00, în curtea locuinței familiei au pătruns fără drept inculpații, împreună cu mai multe persoane, față de care cercetarea penală a fost disjunsă pentru stabilirea identității și contribuției lor, înarmate cu corpuri contondente, provocând scandal, proferând expresii jignitoare, aruncând cu pietre în geamurile locuinței în care se mai aflau și, și. Acesta din urmă a fugit din locuință și a chemat în ajutor pe și, care nu sunt rude cu părțile vătămate. Inculpatul a vrut să-l lovească cu un par pe, fiind oprit de și de inculpata. După circa o oră, inculpații și persoanele care îi însoțeau au părăsit curtea locuinței familiei. Martorii amintiți au declarat că au fost amenințați de inculpați înainte de a se prezenta în fața instanței de judecată. Martorii au atestat că inculpații și se aflau în curtea locuinței părții civile care, împreună cu familia sa, se refugiase în locuință și că aceștia proferau amenințări cu moartea la adresa părților vătămate.
În drept,
Faptele inculpatului care, la data de 4.05.2006, în jurul orei 13,30, a acostat și a lovit cu o furcă în zona capului pe partea vătămată -, cauzându- un traumatism cranio-cerebral, hematom epicranian frontal drept, fractură liniară frontală dreaptă, hematom extradural frontal drept și stâng și contuzie cerebrală minoră, leziuni care prin ele însele au pus în primejdie viața victimei și au necesitat pentru vindecare 30-35 de zile de îngrijiri medicale și care în seara aceleiași zile, la ora 22,00 împreună cu mai multe persoane, fiind înarmat cu un par, a pătruns fără drept în curtea locuinței părții vătămate întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de vătămare corporală gravă prev. de art. art. 182 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 33 litera "a" Cod penal, față de partea vătămată - și de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. "a" Cod penal.
Din probatoriul administrat a rezultat că inculpatul a acționat cu intenție directă în vederea lezării grave a integrității corporale a părții civile - folosind un corp să producă astfel de leziuni și vizând zone vitale ale corpului victimei. De asemenea, împreună cu mai multe persoane, s-a deplasat la locuința lui, după lăsarea întunericului, înarmat și proferând amenințări cu acte de violență, intenția sa directă rezultând din materialitatea faptei.
Fapta inculpatului, care, la data de 4.05. 2006, la ora 13.30, a lovit cu un par pe partea vătămată, cauzându- fractură medie 1/3 cubitus stâng cu deplasare și care a necesitat pentru vindecare 65-70 de zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală gravă prev. de art. 182 alin. 1 Cod penal. Din probatoriul administrat a rezultat că inculpatul a acționat cu intenție directă în vederea lezării integrității corporale a părții civile folosind un corp să producă astfel de leziuni.
Fapta inculpatei de a pătrunde fără drept în seara zilei de 04.05.2006 la ora 22, împreună cu mai multe persoane, înarmate cu pari, în curtea locuinței părții vătămate întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal.
Fiind dovedită existența infracțiunilor, comiterea acestora de către inculpați și vinovăția lor, instanța a dispus antrenarea răspunderii penale a inculpaților, și.
La individualizarea judiciară a pedepselor și a modalității de executare instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de art. 72 Cod penal,scopul pedepselor prev. de art. 52 Cod penal și necesitatea realizării principiului prevenției generale și speciale.
Astfel, instanța, față de natura relațiilor juridice periclitate, prin natura lor, prin împrejurările în care au fost comise, faptele prezintă o gravitate sporită, mai ales în contextul unei reverberații deosebite a infracțiunilor săvârșite cu intenție, cu violență, pe fondul greșitei înțelegeri a modului în care trebuie rezolvate conflictele inerente raporturilor de vecinătate.
Cu privire la inculpatul, instanța a reținut că acesta a dovedit un grad sporit de pericol social, un potențial violent deosebit de ridicat, a adoptat o atitudine procesuală greșită, nu a manifestat nici o urmă de regret a comiterii faptelor care au avut urmări deosebit de grave. Față de aceste considerente, instanța a reținut contribuția sa preponderentă la comiterea faptelor și și-a format convingerea că aplicarea unor pedepse cu închisoarea în limitele legale, spre minimul special - față de lipsa antecedentelor penale -, satisface exigențele individualizării judiciare a pedepselor.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termenul prevăzut de art. 363 Cod procedură penală inculpații și, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea apelului inculpatul arată că în mod greșit a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă, întrucât el a fost nevoit să se apere, fiind agresat de părțile vătămate.
Inculpații solicită achitarea pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă în baza art. 11 pct. 2 lit. "a" raportat la art. 10 lit. "d" Cod procedură penală și pentru infracțiunea de violare de domiciliu în baza art. 10 lit. "b" Cod procedură penală.
În subsidiar s-a solicitat de către inculpatul aplicarea dispozițiilor art. 86 ind. 1 Cod penal privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor, invocându-se circumstanțe personale și depunându-se înscrisuri în apel la dosar.
Tribunalul Iași prin decizia penală nr. 174/31.03.2009 a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpații și împotriva sentinței penale nr. 3547/19 mai 2008 Judecătoriei Iași, pe care a menținut-o, obligând apelanții la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în apel.
Instanța de control judiciar a reținut următoarele:
În ceea ce privește situația de fapt reținută de prima instanță, tribunalul apreciază că s-a făcut o apreciere justă a materialului probator administrat în cauză, pe baza căruia s-a format convingerea existenței faptelor prevăzute de legea penală, precum și a vinovăției inculpaților, încadrând corect în dispozițiile legii infracțiunile săvârșite de aceștia.
A fost convingător dovedit faptul că la data de 04.05.2006, pe fondul unor relații conflictuale preexistente între familia inculpaților și cea a părților vătămate, inculpatul a lovit cu o furcă partea vătămată -, în zona capului, cauzându-i leziuni ce au necesitat 30-35 zile de îngrijiri medicale și care au pus în primejdie viața victimei.
În aceleași împrejurări, partea vătămată care l-a dezarmat pe inculpatul de furcă, a fost lovit de către inculpatul cu un par peste mâna dreaptă, producându-i leziuni ce au necesitat 65-70 zile de îngrijiri medicale.
În jurul orelor 22,00, inculpații, însoțiți de mai multe persoane înarmate cu corpuri contondente s-au deplasat la locuința părții vătămate, au pătruns fără drept în curte, au proferat expresii jignitoare și au aruncat cu pietre în geamuri, provocând scandal.
Declarațiile părților vătămate se coroborează cu concluziile certificatelor medico-legale eliberate victimelor și cu declarațiile martorilor, și formează un material probator convingător care susține învinuirea și constituie temeiul angajării răspunderii penale a inculpaților.
și motivat au fost înlăturate declarațiile martorilor propuși de inculpați în apărare, declarațiile lor fiind infirmate de ansamblul materialului probator administrat, chiar de declarațiile inculpaților, astfel că s-a demonstrat caracterul lor neveridic și evident pro-causa.
Inculpații au adoptat o poziție procesuală necorespunzătoare pe parcursul procesului penal, au negat implicarea în incident și au susținut varianta agresării lor de către părțile vătămate, variantă care nu a fost probată și a fost astfel înlăturată de către instanța de fond.
Potrivit art. 72 Cod penal, la stabilirea și aplicarea pedepselor prima instanță a ținut seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea generală, de gradul de pericol social al faptelor săvârșite, de persoana făptuitorilor și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Din formularea dată de textul de lege mai sus arătat acestor criterii, rezultă că ele sunt obligatorii și trebuie avute în vedere în totalitate de fiecare dată la stabilirea și aplicarea pedepsei.
Raportat la aceste criterii, pedepsele aplicate inculpaților apelanți au fost orientate spre limita specială minimă, iar în cazul inculpatei instanța a aplicat disp. art. 81 și 71 alin. 5 Cod penal relative la suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a pedepsei accesorii.
În ceea ce-l privește pe inculpatul, având în vedere gradul de implicare a acestuia în activitatea infracțională, urmarea deosebit de gravă a infracțiunii prev. de art. 182 al. 2 Cod penal, atitudinea procesuală adoptată, în mod corect instanța fondului a apreciat că pentru reeducarea acestuia se impune executarea pedepsei în regim de detenție.
În consecință, nu sunt justificate criticile inculpatului privind lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală gravă, prev. de art. 182 alin. 2 Cod penal, probatoriul corect administrat și temeinic evaluat relevând atât acțiunea de lovire a părții vătămate -, cât și poziția subiectivă a inculpatului care a acționat cu intenție directă, fapta comisă prezentând un grad de pericol social corespunzător infracțiunii reținute, ținând seama de modul de săvârșire și împrejurările comiterii ei, precum și de circumstanțele personale ale inculpatului.
Or, solicitarea inculpatului apelant de a se analiza cu preponderență doar datele ce caracterizează persoana acestuia, respectiv faptul că este căsătorit, că nu are antecedente penale, că este caracterizat favorabil de comunitatea în care locuiește, ignorându-se celelalte criterii de stabilire în concret a gradului de pericol social, intră în contradicție cu dispozițiile legale mai sus menționate.
În raport de cele mai sus arătate, pedeapsa cu închisoarea a fost corect dozată și adaptată gravității faptei comise, fiind orientată spre limita specială minimă prevăzută de norma incriminatorie, astfel că tribunalul apreciază că nu se impune reducerea cuantumului pedepsei aplicate de către prima instanță și nici aplicarea dispozițiilor privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
Același concluzii se impun față de infracțiunea de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal care a fost probată indubitabil cu probatoriul administrat în cauză, iar temeiul pentru care s-a solicitat achitarea, respectiv. 11 pct. 2 lit. "b" raportat la art. 10 lit. "b" Cod procedură penală nu este justificat raportat la situația de fapt reținută de prima instanță și însușită de instanța de control judiciar, în cauză fiind probată fapta de pătrundere fără drept a inculpaților apelanți, în timpul nopții în curtea locuinței părții vătămate.
Întrucât criticile formulate în apel nu sunt fondate, iar din actele dosarului nu a rezultat existența altor motive de nelegalitate și netemeinicie care să fie luate în considerare din oficiu, tribunalul urmează a respinge, în baza dispozițiilor art. 379 pct. 1, lit. "b" Cod procedură penală, ca nefondate, apelurile formulate de inculpații și,împotriva sentinței penale nr. 3547/19.11.2008 a Judecătoriei Iași, hotărâre ce va fi menținută ca legală și temeinică.
În temeiul disp. art. 189 și 192 alin. 2 Cod procedură penală, apelanții vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat.
În termenul prevăzut de art. 385 ind. 3 alin. 1 Cod procedură penală au declarat recurs împotriva deciziei pronunțate în apel inculpații și, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate. Arată inculpații că în mod greșit au fost apreciate probele de instanțele care au judecat cauza în fond și în apel și s-a dispus condamnarea lor întrucât în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor reținute în sarcina lor, solicitându-se achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. "a" raportat la art. 10 lit. "d" Cod procedură penală, în ce privește infracțiunea prev. de art. 182 alin. 2 Cod penal și în baza art. 11 pct. 2 lit. "a" raportat la art. 10 alin. 1 lit. "b" Cod procedură penală în ce privește infracțiunea de tulburare de posesie, făcând confuzie cu infracțiunea de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal.
Inculpații arată că la data de 04.05.2006 au fost înjurați, amenințați și loviți de părțile vătămate în timp ce se deplasau spre locuința lor și au fost nevoiți să se apere. Arată inculpații că sunt nevinovați, iar inculpatul nu poate executa o pedeapsă atât de aspră, neavând cine să se ocupe de familia sa, având 4 copii minori în întreținere.
Solicită inculpații reanalizarea probelor administrate în cauză și aplicarea dispozițiilor suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului, întrucât nu are antecedente penale și are familie d e întreținut.
De asemenea inculpatul solicită reducerea pedepselor aplicate, fiind prea mari față de faptele reținute în sarcina sa.
Examinând recursurile declarate în raport de criticile formulate și cu decizia dată în cauză, Curtea constată că acestea sunt nefondate.
În mod corect și în concordanță cu actele și lucrările cauzei instanțele de fond și de apel au reținut că inculpatul a comis o infracțiune de vătămare corporală gravă, prev. de art. 182 alin. 2 Cod penal împotriva părții vătămate - și o infracțiune de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal, împotriva părții vătămate, ambele cu aplicarea art. 33 lit. "a" Cod penal.
De asemenea, inculpata a comis o infracțiune de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal, împotriva părții vătămate.
Situația de fapt reținută de instanța de fond și de apel este corectă și corespunde probelor administrate care au fost judicios interpretate. Astfel, în ziua de 04.05.2006 inculpații și părțile vătămate s-au întâlnit la iarmarocul organizat în comuna și și-au adresat cuvinte jignitoare, între ei existând o stare conflictuală mai veche cauzată de raporturile de vecinătate. Polițistul aflat în iarmaroc i-a convocat la postul de poliție în jurul prânzului, conformându-se doar părțile vătămate care nu au găsit pe nimeni la post și după aproximativ 40 minute de așteptare au plecat cu căruța spre casă.
În dreptul unui teren, pe uliță, la aproximativ 70 metri de casa părții vătămate au apărut în spatele căruței inculpații, și.
Inculpatul era înarmat cu o furcă și l-a lovit din spate, în zona capului, pe vătămatul - care și-a pierdut cunoștința.
Numitul a sărit din căruță și a încercat să-l deposedeze pe inculpatul de furcă, pentru ca acesta să nu-l mai lovească pe fratele său, căzând amândoi la pământ.
În acest moment inculpatul i-a aplicat vătămatului o lovitură cu un par peste mâna, rupându-i-
După acest conflict părțile vătămate s-au deplasat la locuințele lor, au luat furca ducând-o la poliție ulterior și au mers la dispensarul comunal. Apoi s-au deplasat cu un maxi-taxi spre I, la ora 16,24 partea vătămată - fiind internată în Spitalul Clinic de Urgențe "Sf. Treime" I, iar vătămatul a refuzat internarea la Spitalul Clinic de Urgențe I, după ce i-a fost imobilizat brațul stâng în aparatul gipsat.
părții vătămate - a fost pusă în primejdie prin fapta inculpatului, suferind leziuni care au necesitat pentru vindecare 30-35 zile de îngrijiri medicale, conform raportului de expertiză nr. 5428/04.01.2007 emis de Partea vătămată a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 65-70 zile de îngrijiri medicale, conform certificatului medico-legal nr. 948/15.05.2006 emis de
În seara zilei de 04.05.2009 prin jurul orei 22,00, inculpații și au mers împreună cu mai multe persoane, înarmate cu corpuri contondente, provocând scandal și aruncând cu pietre în geamurile locuinței, pătrunzând fără drept în curtea imobilului părții vătămate și pe care au părăsit-o după aproximativ o oră.
Coroborând probele administrate în cauză, instanța de fond și de apel, după o analiză judicioasă a acestora, explicând de ce anumite declarații de martori sunt pertinente iar altele vor fi înlăturate ca nesincere și subiective, au ajuns la concluzia justă că faptele există, au fost comise de inculpați și s-a stabilit în mod corect vinovăția acestora.
Individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaților și s-a făcut în mod corect de către instanța de fond care a ținut cont atât de criteriile generale, prev. de art. 72 Cod penal, gradul de pericol social ridicat al faptelor comise, modalitatea concretă a săvârșirii faptelor, cât și de circumstanțele personale ale inculpaților care sunt infractori primari, inculpatul a avut o atitudine necorespunzătoare în cauză, nemanifestând regret față de urmările deosebit de grave ale faptelor sale, iar inculpata s-a prezentat la toate termenele de judecată.
Și modalitatea concretă de executare a pedepselor a fost temeinic stabilită de instanța de fond, apreciindu-se just că scopul educativ al pedepsei prevăzut de art. 52 Cod penal, nu poate fi atins în cazul inculpatului decât prin executarea acestui cuantum de pedeapsă în regim de detenție, în vederea formării unei atitudini corecte a acestuia față de normele de drept și față de regulile de conviețuire socială.
Instanțele de fond și de apel, au apreciat temeinic că față de persoana inculpatului, de comportamentul său violent și de atitudinea adoptată după săvârșirea faptelor, neprezentarea la termenele de judecată, lipsa de regret, nu se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, nefiind întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art. 86 ind. 1 Cod penal, neputându-se atinge scopul pedepsei de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni.
Împrejurările personale invocate de inculpatul nu sunt de natură a diminua periculozitatea pe care acesta o prezintă pentru comunitate și nu sunt suficiente pentru a crea convingerea că acesta ar putea fi reeducat și fără executarea efectivă a pedepsei. Față de cele elaborate, instanța de recurs apreciază că motivele de recurs ale inculpaților și sunt nefondate.
Constatând din examinarea cauzei, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, că nu există motive de casare care să poată fi luate în considerare din oficiu, pentru aceste considerente, în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală, se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpatul și împotriva deciziei penale nr. 174/31.03.2009 a Tribunalului Iași, pe care o va menține.
Conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, instanța va obliga recurenții la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile formulate de inculpații și împotriva deciziei penale nr. 174 din 31.03.2009 a Tribunalului Iași, decizie pe care o menține.
Obligă pe recurenți să plătească statului suma de câte 100 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași: a,
05.10.2009
2 ex.
Președinte:Mihaela ChirilăJudecători:Mihaela Chirilă, Aurel Dublea, Gabriela Scripcariu
