Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 646/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.646/R/2009
Ședința publică din 27 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ana Covirg JUDECĂTOR 2: Livia Mango Săndel Macavei
JUDECĂTORI: - -
: - -
GREFIER: - --
Ministerul Public este reprezentat prin procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj
S-a luat spre examinare recursul declarat de partea civilă T, împotriva deciziei penale nr. 67/A din data de 23.04.2009 pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosarul nr-, în cauza penală privind pe inculpații și, trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor: - prev. de art.182 alin.2 Cod penal; - prev. de art.180 alin.1 Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul asistat de apărător ales av., din cadrul Baroului C, cu delegație avocațială depusă la dosar și partea civilă T "" asistat de apărător ales, av. din cadrul Baroului M, cu delegație avocațială la dosar, lipsă fiind inculpata și partea civilă Spitalul de Recuperare.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, apărătorul părții civile T învederează instanței că la termenul anterior nu s-a prezentat la instanță, întrucât a fost prezent la Curtea de Apel Oradea într-o cauză cu 13 inculpați arestați.
Apărătorul inculpatului invocă, în temeiul art. 185 Cod pr.pen. raportat la art.38510al.1 și al. 2 și 21Cod pr.pen. excepția nulității recursului, întrucât recursul nu a fost motivat cu 5 zile înainte de primul termen de judecată, respectiv cu 5 zile înainte de termenul anterior. Având în vedere decăderea din termen și nulitatea recursului, arată că ne afăm în situația în care instanța ia în considerare numai cazurile de casare care, potrivit art.3859alin.3 Cod pr.pen se iau în considerare din oficiu.
Instanța acordă cuvântul asupra excepției.
Reprezentantul Parchetului arată că, într-adevăr art.185 Cod pr.pen. prevede decăderea din termen și nulitatea actului făcut peste termen, dar nu este vorba de o nulitate absolută, ci de o nulitate relativă ce poate fi acoperită.
Apărătorul părții civile T solicită respingerea excepției, apreciind că termenul de motivare a recursului nu este un termen de decădere, iar nerespectarea acestuia nu este sancționată cu nulitatea absolută, apreciind că motivele se pot invoca și pe parcursul dezbaterii pe fond a recursului.
Instanța constată că recursul formulat în cauză de partea civilă nu a fost motivat în termenul prevăzut de lege, sancțiunea prevăzută de lege în acest caz fiind luare în considerare doar a acelor cazuri de casare, care pot fi avute în vedere din oficiu, sens în care acordă cuvântul părților.
Apărătorul părții civile arată că a vrut să invoce motivele de recurs prev. de art. 38515alin.1 lit. d raportat la art.3859pct.17 Cod pr.pen. respectiv, greșita încadrare juridică a faptei reținute în sarcina inculpatei, precum și neacordarea daunelor morale solicitate, intenționând să solicite schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea de vătămare corporală gravă și dublarea cuantumului daunelor morale, însă raportat la poziția Curții de Apel Cluj care este diferită față de practica Înaltei Curți de Casație și Justiție, arată că nu mai poate invoca nici un motiv de recurs.
Apărătorul inculpatului solicită respingerea recursului formulat de partea civilă având în vedere că, acesta nu mai poate invoca orice motiv de recurs.
Partea civilă T achiesează concluzilor puse de apărătorul său.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită respingerea recursului.
CURTEA
Prin sentința penală nr. 334 din 12.12.2008 a Judecătoriei Vișeu d S u s-a dispus condamnarea inculpaților:
-, fiul lui si, născut la 27 decembrie 1955 - pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prev și ped de art 180 alin 1.pen. la pedeapsa amenzii penale de 350 lei.
În baza art. 81 și 82 alin. 2.pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 1 (un) an și s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor prev. de art. 83.pen.
-, fiica lui și, născută la 20 noiembrie 1964 - pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală prev. și ped. de art. 181.pen, la 1 (un) an închisoare.
În baza art. 81 și 82.pen, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 (trei) ani și i-a fost atrasă atenția inculpatei asupra consecințelor prev. de art. 83.pen.
În baza art. 313 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, a fost obligată inculpata să plătească Spitalului de Recuperare, suma de 3080,14 lei cheltuieli de spitalizare, reprezentând contravaloarea serviciilor medicale acordate părții civile T.
În baza art. 14.pr.pen rap. la art. 998.civ, a fost obligată inculpata să plătească părții civile T zis "", domiciliat în comuna, nr. 516, județul M, suma de 1500 lei despăgubiri civile și 2500 lei daune morale.
Au fost obligați inculpații în solidar, să plătească părții civile suma de 1000 lei cheltuieli judiciare.
Inculpații au fost obligați să plătească statului câte 700 lei cheltuieli judiciare, fiecare.
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătoria a reținut că locuința părții vătămate și a familiei sale este în vecinătatea locuinței inculpaților, acestea fiind despărțite de un drum.
În data de 5 august 2006, inculpatul astupa un șanț săpat de partea vătămată în drumul comun pentru ca apele rezultate din ploi să nu fie dirijate spre curtea sa și pentru a nu constitui un pericol pentru copilul său când iese la joacă.
Partea vătămată T s-a arătat nemulțumit astfel că, pe fondul unor neînțelegeri mai vechi, între cei doi a izbucnit o ceartă, care a atras imediat și pe ceilalți membrii ai familiilor părților.
Inculpatul a bruscat pe partea vătămată împingându-l, iar în învălmășeala produsă a intervenit și inculpata, care a lovit pe partea vătămată cu un cuțit în antebrațul drept, cauzându-i leziuni corporale constatate apoi prin certificatele medico-legale și expertizele medico-legale efectuate.
Momentul lovirii părții vătămate de către inculpata a fost văzut de la mică distanță de martorii T (fila 15), (fila 16), Hojda (fila 17) și T (fila 18). Dintre aceștia, martorele T și nu sunt rude cu nici una dintre părți și nu se află în relații de dușmănie.
Declarațiile martorilor s-au reținut a fi indirect confirmate și de raportul de expertiză medico-legală nr. 1157/12 noiembrie 2007 depus la filele 140-141 din dosarul de urmărire penală, care exclude afirmația inculpaților că partea vătămată s-a autoaccidentat în învălmășeala produsă, lovindu-se cu mâna de țepușele unui gard metalic în cădere, leziunile fiind produse prin tăiere cu un corp tăietor.
În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. și ped. de art. 180 alin. 1.pen, pentru care i-a fost aplicată o pedeapsă cu amenda.
Având în vedere circumstanțele în care a comis fapta și apreciind că scopul educativ al pedepsei poate fi realizat și fără plata amenzii, s-a dispus în temeiul art. 81 și 82.pen, suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare și s-a atras atenția asupra consecințelor prev. de art. 83.pen.
Cu privire la durata timpului de îngrijire medicală și la urmările provocate, de care depinde și încadrarea juridică a faptei, s-a dispus, la cererea inculpaților, efectuarea unui nou raport de expertiză medico-legală de către Institutul de Medicina Legală C-
Prin raportul de nouă expertiză medico-legală nr. 5903/VI/1 octombrie 2008 efectuat de un colectiv de medici primari legiști precum și un medic expert al asigurărilor sociale, raport avizat de Comisia de avizare și control a actelor medico-legale din cadrul IML C N, se reține că partea vătămată T zis "" a prezentat, ca urmare a agresiunii din 5 august 2006, o plagă tăiată în 1/3 distanță antebraț drept cu leziunea tendonului extensor al policelui, ligamentului carpo-radial, tendoanele extensoare II-III-IV mâna dreaptă, complicată în evoluție cu pareză de nerv și stare de stres posttraumatic.
Leziunile au necesitat pentru vindecare 47-50 de zile de îngrijiri medicale. sechele posttraumatice îi conferă incapacitate adaptativă de 40% neîncadrabilă în grad de invaliditate.
Reținând concluziile raportului medical, instanța a procedat la schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de vătămare corporală gravă prev. și ped. de art. 182 alin 2.pen în infracțiunea de vătămare corporală prev. și ped. de art. 181.pen. Nu s-a constatat infirmitatea permanentă fizică sau psihică și nici vreun grad de invaliditate, ci doar o "incapacitate adaptativă" care s-a reținut că nu se încadrează în vreun grad de invaliditate.
Pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală prev. și ped. de art.181 pen, inculpata a fost condamnată la o pedeapsă cu închisoarea individualizată în dispozitivul sentinței.
Față de pericolul social concret al faptei, de împrejurările și circumstanțele în care a fost comisă și apreciind că scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi realizat și fără privare de libertate, apreciind că sunt întrunite condițiile prev. de art. 81 și 82.pen, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare și s-a atras atenția inculpatei asupra consecințelor prev. de art. 83.pen.
În baza art. 313 alin 1 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, inculpata a fost obligată la suportarea cheltuielilor făcute de Spitalul de recuperare cu prestarea serviciilor medicale pe durata internării părții vătămate, cheltuieli ce se ridică la cuantumul sumei de 3080,14 lei.
Cu privire la latura civilă a cauzei s-a reținut că partea vătămată T zis "" s-a constituit parte civilă față de inculpați, solicitând obligarea acestora la plata următoarelor sume:5000 lei reprezentând daune materiale ( care constau în 1000 lei medicația necesară, 1000 lei deplasări multiple la Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș și la Spitalul Județean pentru anchetă si respectiv pentru controale medicale, 1000 lei reprezentând cheltuieli cu alimentația specială pentru perioada covalescenței și 2000 lei reprezentând plățile unor persoane angajate la prestarea unor munci în gospodărie - coasă, prășit, etc.; 45.000 lei reprezentând daune morale și 250 lei lunar despăgubiri periodice ca urmare a infirmității permanente de 40%.
S-a reținut că în dovedirea pretențiilor formulate nu a fost depusă nici o probă, astfel că acordarea despăgubirilor s-a putut face doar prin apreciere, având în vedere criteriile de mai jos:
Astfel, s-a reținut că partea civilă este în prezent în vârstă de 67 de ani, iar din anul 1984 este pensionar de invaliditate, așa cum singur afirmă. Oricum, la această vârstă, capacitatea de muncă este pierdută sau mult diminuată din cauze e (partea vătămată suferă de cardiopatie ischemică cronică (adeverința medicală nr. 4773/7 august 2007 Cabinetului de medicină generală ). Desigur că leziunea tendoanelor a provocat o atrofie a mușchilor la nivelul antebrațului și mișcări mai limitate ale mâinii drepte la articulația radiocarpiană dreaptă, dar aceasta nu îi conferă vreun grad de invaliditate, ci doar o incapacitate adaptativă.
În concret, partea civilă își poate folosi mâna dreaptă la îmbrăcat și la munci ușoare, afectată parțial fiind doar încheietura mâinii drepte.
Cu privire la suma pretinsă pentru medicamentați, s-a reținut că partea civilă a fost internată în Spitalul de recuperare în perioada 7-21 august 2006, timp în care s-a practicat sutura plăgii, tratamentul celulitei post sutură de piele, revizia plăgii, imobilizarea cu aparat gipsat brahio palmar în extensie, tratament antibacterial, antiinflamator, medicamentația si serviciile medicale prestate urmând a fi suportate de către inculpată în temeiul art. 313 din Legea 95/2006. Nu s-a făcut dovada unei alte medicamentații, restul bolilor de care suferă partea civilă neavând nici o legătură cu agresiunea din 5 august 2006.
De asemenea, din actele medicale și medico-legale care privesc pe partea civilă s-a reținut că nu rezultă că pentru înlăturarea sechelelor posttraumatice i s-ar fi administrat o alimentație specială pe perioada covalescenței, decât gimnastică medicală.
Nu s-a făcut nici o dovadă că partea civilă ar fi angajat sau plătit oameni pentru munci în gospodărie (cosit, etc), lucrări de prășit, menționate în cererea de constituire de parte civilă, nu se execută în lunile august și septembrie.
S-a reținut că partea civilă a avut cheltuieli în deplasările pentru el și soția sa, deplasări la anchetă sau la spital, cheltuieli pe care instanța le-a apreciat la 1500 lei, sumă în limita căreia, cererea părții civile a fost admisă în baza art. 14.pr.pen rap. la art. 998.civil
A fost obligată inculpata și la daune morale, partea civilă suportând și un stres psihic post traumatic.
Raportat la întregul context în care s-a derulat conflictul dintre părți, instanța a apreciat ca fiind suficiente daune morale în cuantum de 2000 lei, sumă care împreună cu despăgubirile materiale este acoperitoare pentru întregul prejudiciu suferit de partea civilă.
Nemaifiind vorba de vreun grad de invaliditate, a dispărut și suportul despăgubirilor periodice, astfel că acestea nu au mai fost acordate.
În baza art. 193.pr.pen instanța a obligat-o pe inculpata să plătească părții civile cheltuieli judiciare constând în onorariu de avocat și deplasările acestuia la instanța de judecată la toate termenele de judecată, în cuantum de 1000 lei.
În baza art 191.pr.pen, au fost obligați inculpații la suportarea cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel partea civilă T "" care a solicitat desființarea acesteia, schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 181 Cod penal reținută în sarcina intimatei - inculpate în aceea prev. de art. 182 alin. 2 Cod penal și condamnarea inculpatei pentru această faptă, motivând că în urma infracțiunii comise de aceasta ar fi rămas cu o infirmitate atestată de altfel, de actele medico - legale existente la dosar. A solicitat modificarea hotărârii instanței de fond și sub aspectul majorării despăgubirilor civile formulate prin constituirea de parte civilă depusă la fila 27 în dosarul primei instanțe.
Partea civilă, prin apărătorul ales a precizat că a exercitat calea de atac doar în ceea ce o privește pe inculpata, atât sub aspectul laturii penale cât și cel al laturii civile a cauzei.
Prin decizia penală nr. 67/A din data de 23 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Maramureș, în temeiul art. 379 pct. 1 litera "b" din Codul d e procedură penală, s-a respins ca nefondat apelul declarat de partea civilă T "", împotriva sentinței penale nr. 334 din 12.08.2008 a Judecătoriei Vișeu d S u s, iar conform art. 192 alin. 2 Codul d e procedură penală, a fost obligat apelantul să plătească cheltuielile judiciare avansate de stat în apel în sumă de 40 lei.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut următoarele:
În baza probațiunii administrate în cauză, prima instanță a reținut în mod justificat că inculpata, la data de 05.08.2006, l-a lovit cu un cuțit în antebraț pe partea vătămată T cauzându-i leziuni vindecabile în 45 - 50 zile de îngrijiri medicale aspect care rezultă din raportul de expertiză medico - legală existent la fila 140 din dosarul de urmărire penală.
Tribunalul a reținut că tot în cursul urmăririi penale s-a mai efectuat o expertiză medico - legală (fila 180) care a confirmat numărul de zile de îngrijiri medicale stabilit anterior, precizând totodată că partea civilă a rămas cu o invaliditate definitivă de 40%.
În raport de aceste acte medicale, inculpata a fost trimisă în judecată prin rechizitoriu reținându-se în sarcina acesteia săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală prev. de art. 182 din Codul penal.
Această încadrare juridică a fost contestată de către inculpată și, având în vedere raportul de nouă expertiză medico - legală efectuată în cursul cercetării judecătorești (85) care confirmă numărul de zile de îngrijiri medicale stabilit prin rapoartele anterioare, dar precizează că actualele sechele post-traumatice i-au conferit părții civile o incapacitate adaptativă neîncadrabilă în grad de invaliditate, instanța de fond a reținut în sarcina acestei inculpate infracțiunea prev. de art. 181 din Codul penal procedând la schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 182 alin. 2 din Codul penal.
Sub aspectul încadrării juridice, tribunalul a reținut că instanța de fond a constatat în mod justificat că inculpata se face vinovată de săvârșirea infracțiunii prev. de art. 181 Cod penal din următoarele considerente:
Există infracțiunea de vătămare corporală gravă în varianta prev. de art. 182 alin. 2 din Codul penal când fapta a produs una din următoarele consecințe, pierderea unui simț sau organ, încetarea funcționării acestuia, o infirmitate permanentă fizică sau psihică, sluțire, avortul ori punerea în primejdie a vieții persoanei.
permanentă fizică sau psihică constă într-o stare ireversibilă din punct de vedere, de inferioritate a organismului victimei datorită alterării unei facultăți anatomo-fiziologice. În cazul acestei vătămări, organismul victimei nu mai funcționează la parametri normali și nu are importanță pentru încadrarea faptei în prevederile variantei agravate, dacă există sau nu posibilitatea înlăturării sau diminuării infirmității prin efectuarea unei intervenții chirurgicale.
Incapacitatea adaptativă constatată în proporție de 40% a părții civile, constată prin raportul de nouă expertiză medico - legală, nu poate fi circumscrisă noțiunii de infirmitate fizică permanentă având în vedere specificul cauzei, condițiile concrete în care s-a comis fapta, leziunile suferite și descrise în actele medico - legale și nu în ultimul rând urmarea produsă.
În consecință, tribunalul a apreciat că soluția de condamnare pronunțată de instanța de fond față de inculpata sub aspectul infracțiunii prev. de art. 181 din Codul penal este legală și temeinică și că nu se justifică solicitarea de a se schimba încadrarea juridică în prevederile art. 182 alin. 2 din Codul penal.
Analizând modalitatea de soluționare a laturii civile a cauzei, în raport de constituirea de parte civilă formulată la fila 27 în dosarul instanței de fond, tribunalul a reținut că sumele acordate părții civile T au fost corect stabilite de către instanța de fond pe baza probațiunii administrate, drept pentru care s-a apreciat ca fiind neîntemeiată solicitarea formulată de partea civilă în apel dea fi majorate aceste despăgubiri.
Constatând că nu există motive de nelegalitate sau netemeinicie cu privire la sentința atacată, tribunalul a respins ca nefondat apelul declarat în cauză de partea civilă T "" și l-a obligat pe acesta la plata cheltuielilor judiciare statului în apel.
Împotriva deciziei Tribunalului Maramureș, în termen legal, a declarat recurs partea civilă T, fără a arăta în cererea de recurs care sunt motivele. Memoriul cu motivele de recurs a fost depus la termenul din 27 octombrie 2009, când, de altfel, a avut loc dezbaterea recursului.
S-a ridicat de către apărătorul intimatei, excepția nulității recursului părții civile, deoarece acesta nu a fost motivat în termenul legal.
Curtea a constatat în ședința publică din 27 octombrie 2009 că în cauză, nu este incidentă sancțiunea nulității absolute, ci aceea prev. de art.385/10 alin.2/1 pr.pen. respectiv, luarea în considerare de către instanța de recurs doar a acelor cazuri de casare care, potrivit art.385/9 alin.3 pr.pen. se iau în considerare din oficiu.
Într-adevăr, potrivit art. 385/10 alin.2 pr.pen. motivele de recurs se formulează în scris prin cererea de recurs sau printr-un memoriu separat, care trebuie depus la instanța de recurs cu cel puțin 5 zile înaintea primului termen de judecată, iar în cazul nerespectării acestui termen de motivare, instanța ia în considerare numai cazurile de casare care, potrivit art.385/9 alin.3 pr.pen. se iau în considerare din oficiu.
În cauză, primul termen de judecată a fost la data de 15 iunie 2009, iar memoriul cu motivele de recurs ale părții civile s-a depus la ultimul termen de judecată - 27 octombrie 2009, deci cu depășirea termenului legal de 5 zile, anterior menționat.
Recurentul, prin apărător, a arătat în aceste condiții că, intenționa să invoce ca și cazuri de casare - cel prev. de art.385/9 pct.17 pr.pen. respectiv, greșita încadrare juridică a faptei reținute în sarcina inculpatei ( precizând că recursul său vizează atât latura penală, cât și latura civilă a cauzei, doar în privința inculpatei ) și pe cale de consecință, să solicite schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de vătămare corporală prev. de art.181 pen. în infracțiunea de vătămare corporală gravă prev. de art.182 alin.2 pen. și majorarea despăgubirilor morale la care a fost obligată inculpata, raportat la noua încadrare juridică.
Curtea constată că, într-adevăr, cazul de casare prev. de art.385/9 pct.17 pr.pen. - faptei săvârșite i s-a dat o greșită încadrare juridică - se ia în considerare din oficiu, dar numai când a influențat asupra hotărârii în defavoarea inculpatului.
Ori, în speță, pretinsa greșită încadrare juridică a faptei reținute în sarcina inculpatei intimate, pe lângă faptul că, nu a influențat hotărârea în defavoarea inculpatei, ci, dimpotrivă în favoarea ei, reținându-i-se o infracțiune mai puțin gravă, nici nu avem recursul inculpatei în cauză, pentru a putea analiza, din oficiu, această chestiune.
Totodată, verificând hotărârea atacată, în virtutea dispozițiilor art.385/14 pr.pen. Curtea nu a constatat incident în cauză vreun alt caz de casare care se ia în considerare întotdeauna din oficiu, dintre cele prev. de art.385/9 alin.3 teza I pr.pen. iar restul cazurilor de casare prevăzute de teza II a acestui articol, chiar de ar fi incidente, așa cum s-a arătat, nu pot fi avute în vedere, în lipsa recursului inculpatei, fiind cazuri exprese pentru situația când hotărârea a fost influențată în defavoarea inculpatului.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b pr.pen. recursul în cauză va fi respins ca nefondat.
În baza art.189 pr.pen. se va stabili în favoarea Baroului de Avocați C suma de 50 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
În baza art.193 lin.6 pr.pen. va fi obligată partea civilă recurentă să plătească suma de 500 lei cheltuieli judiciare, inculpatei intimate, reprezentând onorariu avocat ( fila 45 dosar recurs).
În baza art.192 alin.2 pr.pen. va fi obligată partea civilă recurentă T să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorariu avocațial parțial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de partea civilă T ("") domiciliat în,-, județul M, împotriva deciziei penale nr. 67/A din 23 aprilie 2009 Tribunalului Maramureș.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C suma de 50 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe partea civilă T să plătească inculpatei suma de 500 lei cheltuieli judiciare.
Obligă pe partea civilă T să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorariu avocațial partial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 27 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - --
red. AC./ dact.
3 ex./18.11.2009
Președinte:Ana CovirgJudecători:Ana Covirg, Livia Mango Săndel Macavei
